Decizia nr. 10/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999

privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cogeri Service" - S.R.L. în Dosarul nr. 6.496/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se arată că prevederile art. 16 din Constituție se referă la egalitatea dintre cetățeni, iar nu și la egalitatea dintre aceștia și autoritățile de stat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.496/320/2007, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Cogeri Service" - S.R.L. în cauza ce are ca obiect judecarea plângerii împotriva procesuluiverbal de constatare și sancționare a contravenției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 19 alin. (1) și

art. 21 din Legea nr. 108/1999 , în baza cărora inspectorii de muncă au dreptul de a controla fără autorizare și de a sancționa persoanele juridice, creează o disproporție între aceste atribuții, în raport cu angajatorii ce urmează să fie controlați. Se încalcă astfel dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție.

Judecătoria Târgu Mureș apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că principiul egalității în drepturi a cetățenilor presupune un tratament juridic egal numai în situații egale, iar în situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999

pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 10 octombrie 2002. Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 19: "(1) Inspectorii de muncă au următoarele drepturi:

a) să aibă acces liber, permanent și fără înștiințare prealabilă, în sediul persoanei juridice și în orice alt loc de muncă organizat de aceasta;

b) să solicite conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice documentele și informațiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării accidentelor de muncă;

c) să procure dovezi, să efectueze investigații sau examene, să ceară prezentarea documentației pe care o consideră necesară, să realizeze măsurători sau să preleveze mostre de substanțe utilizate în procesul de producție;

d) să impună ca abaterile constatate în domeniu să fie remediate pe loc sau într-un timp limitat;

e) să ceară, acolo unde este cazul, modificarea instalațiilor sau a proceselor tehnologice utilizate, dacă acestea nu asigură securitatea lucrătorilor la locul de muncă;

f) să dispună întreruperea sau suspendarea imediată a proceselor de muncă atunci când constată o stare de pericol iminent de accident sau de îmbolnăvire profesională pentru lucrătorii care participă la procesul de producție sau pentru alte persoane;

g) să apeleze la organisme agreate pentru a verifica starea locurilor de muncă sau a materialelor folosite;

h) să dispună măsuri atunci când conducătorul persoanei juridice nu își îndeplinește obligațiile legale;

i) să sesizeze organele de urmărire penală cu privire la cazurile de abateri considerate infracțiuni;

j) să între în toate locurile în care se efectuează lucrări ce implică riscuri pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor;

k) să ceară informații, fie singuri, fie în prezența martorilor, de la orice persoană și despre orice problemă care constituie obiectul controlului;

l) să propună retragerea autorizației de funcționare din punct de vedere al securității în muncă, dacă constată că, prin modificarea condițiilor care au stat la baza acesteia, nu se respectă prevederile legislației în vigoare."

Autorul excepției susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale în raport cu următoarele texte din Constituție: art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Se susține, în esență, că dreptul inspectorilor de muncă de a controla fără autorizare și de a sancționa persoanele juridice este disproporționat în raport cu alte organe de control care au atribuții mai restrânse, unde este necesară încuviințarea instanței de judecată.

Prin

Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999 . În motivarea deciziei, Curtea a reținut că prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție nu au incidență în cauză, având în vedere că autorul excepției se referă la o inegalitate de tratament raportat la activitățile de control ale organelor care au astfel de atribuții, iar nu la existența vreunei inegalități în drepturi a persoanei în fața legii și a autorităților publice în sensul prevăzut de textul constituțional.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin decizia menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.

Totodată, Curtea reține că nu există discriminare între diferitele persoane juridice controlate, deoarece toate unitățile controlate sunt supuse, în mod egal, acelorași exigențe, stabilite de legiuitor în mod rațional și obiectiv.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 108/1999

privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cogeri Service" - S.R.L. în Dosarul nr. 6.496/320/2007 al Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 ianuarie 2009.