Decizia nr. 1371/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
- Legea nr. 51/1995 7 iunie 1995 (prevederi anume) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și
art. 25 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Traian Ioan Halip și Florentina Dungă în Dosarul nr. 18.180/245/2005 (număr în format vechi 18.180/2005) al Judecătoriei Iași.
La apelul nominal se prezintă Traian Ioan Halip, precum și părțile Vasile Sturzu și Constantin Priotese. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curții că părțile Constantin Tapoveț și Mina Simota au transmis cereri de judecare a cauzei în lipsa lor, iar autorul Traian Ioan Halip a depus la dosar înscrisuri în sprijinul admiterii excepției de neconstitutionalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părților. Autorul prezent solicită admiterea excepției.
Părțile prezente consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată și solicită respingerea acesteia. Prezintă o serie de aspecte de fapt referitoare la cauza penală în cadrul căreia a fost ridicată excepția, depunând la dosar și note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, apreciind că este nemotivată sub aspectul unei eventuale contradicții între textele de lege ce formează obiectul acesteia și prevederi ori principii cuprinse în Legea fundamentală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 18.180/245/2005 (număr în format vechi 18.180/2005), Judecătoria Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (1) și art. 240 din Codul penal și
art. 25 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Traian Ioan Halip și Florentina Dungă într-o cauză penală având ca obiect judecarea acestora pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În motivarea excepției, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 6 din Constituție, potrivit cărora statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, iar măsurile de protecție luate în acest sens trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români.
Judecătoria Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și
art. 25 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificată prin
Legea nr. 255/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004. Textele de lege criticate au următorul conținut:
- Art. 215 alin. 1 din Codul penal: "Înșelăciunea Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.";
- Art. 240 din Codul penal: "Uzurparea de calități oficiale Folosirea fără drept a unei calități oficiale, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.";
-
Articolul 25
din Legea nr. 51/1995 : "Exercitarea oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat și prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou și pe tabloul avocaților acelui barou constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta are caracter inadmisibil, întrucât invocarea aleatorie a unei prevederi din Legea fundamentală nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. În lipsa unei autentice motivări, Curtea nu se poate substitui autorului excepției pentru a descoperi eventuale motive de neconstituționalitate. Un astfel de demers ar reprezenta o sesizare din oficiu a instanței de contencios constituțional, inadmisibilă prin prisma dispozițiilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial.
De altfel, cu diferite prilejuri, Curtea Constituțională a statuat că textele criticate sunt constituționale, prin raportare, desigur, la alte temeiuri constituționale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. 1 și art. 240 din Codul penal și
art. 25 din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Traian Ioan Halip și Florentina Dungă în Dosarul nr. 18.180/245/2005 (număr în format vechi 18.180/2005) al Judecătoriei Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.