Legea nr. 51/1995

Membrul unui barou din alta țara poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplinește condițiile prevăzute de lege, mai puțin cele cu privire la cetățenia română.

Membrul unui barou din alta țara nu poate acorda asistența juridică privind dreptul românesc.

Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România numai în cadrul unor societăți civile profesionale, în asociere cu avocați români, în condițiile art. 5, 6, 7 și 8 din prezenta lege. Numărul avocaților români asociați trebuie să fie cel puțin egal cu numărul avocaților străini asociați.

Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecătorești și a celorlalte organe jurisdicționale și judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional.

Onorariile cuvenite avocatului străin se vor inregistra și se vor plati integral în România.

Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie într-un tablou special ținut de fiecare barou și va fi supus prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei.

Dreptul de primire în profesie se obține pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi și statutului profesiei.

La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:

a) titularul diplomei de doctor în drept;

b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani.

La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.

Condițiile efectuării stagiului, drepturile și obligațiile avocatului stagiar, precum și ale baroului față de acesta sunt reglementate prin statut.

Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, în caz de lipsa motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru îndeplinirea stagiului.

După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susține examenul de definitivare.

Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Dobândește calitatea de avocat definitiv, în condițiile art. 16, cel care înainte de primirea în profesie a îndeplinit funcții juridice timp de cel puțin 5 ani.

Foștii magistrați nu pot pune concluzii la instanțele unde au funcționat, iar foștii procurori și cadre de poliție nu pot acorda asistența juridică la organele de urmărire penală din localitate timp de 2 ani de la încetarea funcției respective.

Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanța de judecată sau la parchetul unde soțul avocatului sau ruda ori afinul sau până la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de magistrat.

Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și avocatului al cărui soț, ruda ori afin până la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecător la Curtea Constituțională ori funcția de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanțele Curții de Conturi.

Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorii.

Avocatul definitiv are dreptul sa pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Curții Supreme de Justiție, Curții de Conturi și Curții Constituționale, unde va putea pune concluzii după 6 ani de la promovarea examenului de definitivat.

Baroul are obligația sa întocmească anual tabloul avocaților definitivi și stagiari în ordine alfabetica, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei și a instanțelor la care au dreptul sa pună concluzii.

A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate și societățile civile profesionale, cu indicarea sediului și a avocaților componenți.

Prin grija baroului tabloul anual al avocaților și modificările intervenite sunt comunicate instanțelor judecătorești, organelor de urmărire penală și autorităților administrative ale județului sau municipiului București, precum și Uniunii Avocaților din România.

Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaților incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.

Decizia de primire în profesie va fi anulată de consiliul baroului, dacă cel primit nu renunța în termen de doua luni la situația care constituie caz de incompatibilitate.

Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste și sa reprezinte orice persoană fizica sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisă, care dobândește data certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidenta.

Atât avocatul, cat și clientul au dreptul sa renunțe la contractul de asistența juridică, în condițiile prevăzute în statut.

Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului sau.

În acest scop avocatul poate să își deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor și unul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului pentru cheltuieli în interesul sau va fi stabilit prin convenția dintre avocat și client, potrivit statutului.

Avocații au propriul sistem de asigurări sociale.

Sistemul de asigurări sociale al avocaților este reglementat prin lege și se bazează pe contribuția acestora, precum și pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaților.

Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca.

În scopul asigurării secretului profesional actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau nu poate fi facuta decât de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă tribunalul județean.

Nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului și nici nu va putea fi interceptata și înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decât în condițiile și cu procedura prevăzute de lege.

În exercitarea profesiei avocații sunt ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarului public sau altui salariat.

Insulta, calomnia ori amenințarea săvârșite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei și în legătură cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Lovirea sau alte acte de violenta săvârșite împotriva avocatului în condițiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate, iar pentru faptele prevăzute la alin. (3), și din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților inlatura răspunderea penală.

Avocatul este obligat să respecte solemnitatea ședințelor de judecată și sa nu folosească expresii jignitoare față de completul de judecată, față de ceilalți avocați sau față de părțile din proces.

Avocatul nu răspunde penal pentru susținerile făcute, oral sau în scris, în fața instanței de judecată sau a altor organe, dacă aceste sustineri sunt în legătură cu apărarea și necesare cauzei ce i-a fost încredințată.

Avocatul nu poate asista sau reprezenta părți cu interese contrare în aceeași cauza sau în cauze conexe și nu poate pleda împotriva părții care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.

Avocatul nu poate fi ascultat ca martor și nu poate furniza relații nici unei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă și scrisă din partea tuturor clienților săi interesați în cauza.

Calitatea de martor are intaietate față de calitatea de avocat cu privire la faptele și împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părți în cauza.

Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfășura nici o activitate profesională în acea cauza.

Avocatul nu poate îndeplini funcția de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.

După 6 luni de la adoptarea statutului avocatul este obligat sa poarte roba în fața instanțelor judecătorești, cu excepția judecătoriilor.

Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.

Purtarea robei în afară incintei instanței judecătorești este interzisă, cu excepția cazurilor în care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocaților din România sa reprezinte profesia într-o ocazie care impune aceasta ținuta.

Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.

De asemenea, este interzis avocatului sa folosească mijloace de reclama sau de publicitate în același scop. Statutul stabilește cazurile și măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

Profesia de avocat este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevăzute în prezenta lege.

Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările și votul constituie secret profesional.

Baroul este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București. Sediul baroului este în orașul de reședința al județului, respectiv în municipiul București.

Baroul are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu.

Contribuția avocaților la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.

Patrimoniul baroului poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Adunarea generală este formată din toți avocații înscriși în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.

Adunarea generală are următoarele competente:

a) stabilește măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii și ale statutului;

b) alege și revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori și pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani și poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocații cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;

c) alege delegații baroului la Congresul avocaților;

d) aproba proiectul de buget al baroului și da descărcare consiliului cu privire la activitatea și gestiunea sa.

Adunarea generală ordinară se întrunește anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.

Convocarea se face prin afișare la sediul baroului și al tuturor instanțelor judecătorești din raza acestuia, precum și prin publicare într-un ziar local, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită.

Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.

La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puțin 7 zile înainte de data stabilită.

Ședința adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleși prin vot deschis de cei prezenți, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre aceștia nu va face parte din prezidiu, iar ședința va fi condusă de cel mai în vârsta membru prezent.

Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorității membrilor săi.

În cazul în care numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de fața cu cei prezenți, stabilește o noua adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligația sa îndeplinească procedura convocării cu cel puțin 7 zile înainte de data fixată.

Adunarea generală convocată în aceste condiții este legal constituită cu participarea a cel puțin o treime din numărul total al membrilor săi.

În toate cazurile hotărârile se iau cu votul majorității membrilor prezenți.

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleși pe o perioadă de 4 ani. Decanul și prodecanul se includ în acest număr.

Consiliul baroului are următoarele competente:

a) adopta măsuri pentru aplicarea și respectarea prevederilor prezentei legi și ale statutului de către toți membrii baroului;

b) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii Avocaților din România și ale adunării generale a baroului;

c) întocmește, modifica și da publicității tabloul anual al avocaților, comunicându-l celor în drept împreună cu modificările intervenite în cursul anului;

d) organizează controlul deontologic profesional;

e) verifica și constata îndeplinirea condițiilor legale ale cererilor de înscriere în profesie;

f) avizează cererile de primire în profesie cu scutire de examen;

g) decide asupra ridicării stării de incompatibilitate;

h) ia act de cererea de transfer;

i) verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezenta lege și în statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizează și tine evidenta acestora;

j) ia act de convențiile de grupare sau de asociere a cabinetelor și de contractele de constituire a societăților civile profesionale;

k) organizează cercurile de studii și editează publicațiile baroului;

l) organizează activitatea de asistența juridică în cazurile prevăzute de lege și de statut;

m) sesizează comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocaților;

n) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe avocatul care nu plătește taxele și contribuțiile prevăzute de lege și de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, dacă i s-a dat avertisment pentru neplata acestora și nu s-a conformat;

o) soluționează contestațiile și reclamațiile privind onorariile;

p) supune aprobării adunării generale cota de contribuție a avocaților la bugetul baroului;

r) accepta donațiile și legatele făcute baroului;

s) aproba statul de funcții și angajează personalul baroului;

t) întocmește proiectul de buget și administrează patrimoniul baroului;

u) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul sau de activitate și de gestiune;

v) alege prodecanul baroului.

Decanul baroului are următoarele competente:

a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice și juridice din țara și din străinătate;

b) convoacă și prezidează ședințele consiliului baroului;

c) aproba cererile de asistența juridică gratuita;

d) exercita căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplina și împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute cai de atac;

e) ordonanțează cheltuielile baroului;

f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competența adunării generale sau a consiliului baroului.

Prodecanul este inlocuitorul de drept al decanului.

Dacă decanul și prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-și exercită funcțiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parțial sau în totalitate, atribuțiile decanului.

Uniunea Avocaților din România este formată din toți avocații înscriși în barouri și are sediul în municipiul București.

Uniunea are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Bugetul uniunii se formează din contribuția barourilor în cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Nici un barou nu poate funcționa în afară uniunii.

Congresul avocaților este constituit din delegați ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statut, din decanii barourilor și ceilalți membri ai Consiliului Uniunii Avocaților din România.

Congresul ordinar se întrunește anual, la convocarea consiliului uniunii.

La cererea majorității barourilor consiliul uniunii este obligat sa convoace congresul în ședința extraordinară.

Convocarea congresului se face cu cel puțin o luna înainte de data stabilită, prin înștiințarea în scris a barourilor și prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocării și ordinea de zi la sediul baroului și la instanțele judecătorești din raza acestora.

Barourile sunt obligate să își aleagă delegații cu cel puțin 10 zile înainte de congres.

Congresul este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

Congresul avocaților are următoarele competente:

a) analizează și aproba raportul anual al consiliului uniunii;

b) alege Comisia de cenzori și Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocaților;

c) face propuneri autorităților cu drept de inițiativa legislativă cu privire la profesia de avocat;

d) stabilește liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;

e) adopta hotărâri privitoare la relațiile dintre barouri, perfecționarea pregătirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;

f) alege și revoca membrii consiliului uniunii care nu au funcția de decan;

g) alege și revoca membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou având dreptul la câte un reprezentant. Competența și procedura de judecată se stabilesc prin statut;

h) aproba bugetul uniunii și al Casei de Asigurări a Avocaților și stabilește cotele de contribuții ale barourilor.

Hotărârile congresului sunt definitive și obligatorii pentru toate organele profesiei.

Consiliul uniunii este format din decanii barourilor și câte un membru la 100 de avocați de la fiecare barou care depășește acest număr.

Membrii consiliului uniunii sunt aleși pe timp de 4 ani.

În caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuiește de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocaților.

Comisia permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului București și 10 din celelalte barouri din țara. Președintele și vicepreședinții se includ în acest număr.

Comisia permanenta are următoarele competente:

a) asigura activitatea permanenta a uniunii;

b) elaborează proiectele statutului și ale regulamentelor examenelor de primire în profesie și de definitivare;

c) organizează examenele de intrare în profesie și de definitivare;

d) acorda scutire de examen juristilor care îndeplinesc condițiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;

e) organizează serviciul statistic general al avocaților;

f) organizează, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative și editează publicațiile uniunii;

g) înființează Casa Centrala de Credit și Ajutor a Avocaților și îi coordonează activitatea;

h) accepta donațiile și legatele făcute uniunii;

i) angajează personalul și asigura executarea bugetului uniunii;

j) întocmește raportul anual de activitate și gestiune, pe care îl supune spre aprobare consiliului uniunii.

Președintele uniunii are următoarele atribuții:

a) reprezintă uniunea în relațiile cu persoane fizice și juridice din țara și din străinătate;

b) încheie convenții și contracte în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;

c) convoacă și conduce ședințele consiliului uniunii și ale comisiei permanente;

d) ordonanțează cheltuielile bugetare ale uniunii.

Vicepreședinții uniunii sunt inlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de consiliul uniunii.