Decret-lege · C.p.u.n.

Decretul-lege nr. 90/1990

privind unele măsuri pentru organizarea și exercitarea avocaturii în România

prezumat în vigoare

Data actului
28 februarie 1990
Emitent
C.p.u.n.
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 32 din 1 martie 1990
Citat de
11 acte
Citează
1 act
Structură
14 articole · 10.603 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Stă la baza 1

  • Legea nr. 51/1995 7 iunie 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Consiliul Provizoriu de Uniune Naționala decretează:

Articolul 1

Avocatura acorda asistența juridică persoanelor fizice și juridice, în scopul apărării drepturilor și intereselor legitime ale acestora, cu respectarea legii și a ordinii de drept.

Pentru persoanele juridice române care au încadrați jurisconsulti, asistența juridică potrivit alin. 1 se acordă numai cu aprobarea ministerelor și celorlalte organe centrale în subordinea cărora se afla persoana juridică care solicită asistența.

Asistența juridică se realizează în condițiile legii, prin acordarea de consultații și întocmirea de cereri sau alte acte cu caracter juridic, prin apărarea și, după caz, reprezentarea persoanelor fizice sau juridice asistate în toate fazele cauzelor judiciare și arbitrale, precum și prin susținerea, cu mijloace juridice, a drepturilor și intereselor legitime ale acestora, în raporturile cu organele puterii și administrației de stat, a instituțiilor, întreprinderilor, oricăror organizații și alte persoane fizice sau juridice române ori străine.

Articolul 2

Asistența juridică se acordă numai de avocați, în afară cazurilor prevăzute expres de lege.

În exercitarea profesiei avocatul se supune numai legii și conștiinței sale.

Pentru a fi asigurata exprimarea libera a opiniei apărării, avocații sînt proteguiti de lege în legătură cu exercitarea profesiei, în fața organelor de jurisdicție sau în legătură cu activitatea acestora și în cadrul barourilor și birourilor de avocați ca și persoanele care îndeplinesc funcții ce implica exercițiul autorității de stat, fără a fi asimilați cu funcționarii sau alți salariați.

Articolul 3

Avocatura este organizată și funcționează în baza principiului autonomiei profesiei.

Uniunea avocaților din România este formată din toți avocații înscriși în barouri și are sediul în București.

Baroul este constituit pe județ sau municipiul București și are sediul în orașul de reședința al județului, respectiv în București.

Organele avocaturii sînt Congresul avocaților din România, Consiliul Uniunii avocaților din România, Comisia permanenta a uniunii, Președintele uniunii, Adunarea generală a baroului, Consiliul baroului și Decanul baroului.

Uniunea avocaților din România și barourile au personalitate juridică.

Articolul 4

Congresul avocaților din România este format din membrii consiliului uniunii, decanii barourilor și cîte un delegat pentru 40 avocați din fiecare barou.

Primul congres de constituire este format din decanii barourilor și delegații avocaților prevăzuți la alin. 1.

Atribuțiile congresului sînt:

a) stabilește liniile generale de dezvoltare a avocaturii și de elaborare a proiectelor de acte normative privind profesia;

b) dispune măsuri de ordin general cu privire la conducerea și administrarea avocaturii;

c) alege și revoca membrii consiliului și ai comisiei de cenzori ale uniunii.

Ședințele congresului se țin legal cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărîrile sînt luate valabil cu majoritatea simpla a celor prezenți.

Hotărîrile congresului sînt definitive și obligatorii pentru toate organele avocaturii.

Congresul se întrunește anual. Consiliul uniunii poate convoca congrese extraordinare cînd interese deosebite ale profesiei reclama aceasta.

Articolul 5

Consiliul Uniunii avocaților din România se compune din cîte un membru al barourilor cu mai puțin de 100 avocați, cîte 2 membri ai barourilor cu peste 100 avocați și 7 membri ai baroului București.

Membrii consiliului uniunii sînt aleși în congres pe timp de 3 ani.

Consiliul uniunii se întrunește cel puțin o dată la 2 luni și are următoarele atribuții:

a) alege președintele și cei 3 vicepreședinți;

b) constituie comisia permanenta a uniunii;

c) dezbate și aproba reglementările cu caracter intern privind exercitarea profesiei;

d) analizează deciziile comisiei permanente a uniunii și ale consiliilor barourilor și, dacă constata ca acestea nu sînt legale, le anulează;

e) numește și revoca pe președinții și membrii consiliului de conducere, ai comisiei de cenzori și ai Casei de asigurări a avocaților;

f) numește și revoca pe membrii comisiilor de disciplina și stabilește modul de organizare și funcționare a comisiilor de disciplina și procedura disciplinară;

g) numește și revoca pe membrii comisiei de redactare a proiectului de lege privind profesia de avocat și coordonează activitatea acestei comisii;

h) poate dizolva consiliile barourilor de avocați în cazul cînd activitatea acestor organe nu este conformă cu legea; în asemenea cazuri, numește un organ interimar care va funcționa pînă la alegerea noului consiliu, ce trebuie să se facă în cel mult 3 luni de la data dizolvării;

i) stabilește condițiile de organizare a examenului de admitere și definitivare în avocatura;

j) soluționează cererile privind primirea sau reprimirea în avocatura, transferarea și detasarea avocaților dintr-un barou în altul;

k) stabilește modul de remunerare a activității avocaților, cu avizul organelor în drept;

l) stabilește structura organizatorică, indicatorii economico-financiari și salarizarea aparatului administrativ și financiar al uniunii și barourilor;

m) aproba bugetul uniunii și stabilește contribuția barourilor la realizarea acestuia.

Ședințele consiliului uniunii pot avea loc numai cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adoptă cu majoritatea simpla a membrilor prezenți.

Articolul 6

Comisia permanenta a uniunii se compune din 11 membri, dintre care 5 din baroul București.

Comisia permanenta are următoarele atribuții:

a) îndrumă și controlează activitatea avocaturii din România în vederea realizării sarcinilor acesteia și aplicării întocmai a dispozițiilor legale în legătură cu organizarea și exercitarea profesiunii de avocat, în care scop emite instrucțiuni obligatorii pentru barourile de avocați;

b) exercita conducerea uniunii între ședințele consiliului uniunii;

c) soluționează, în calitate de for suprem în materie disciplinară, intimpinarile împotriva deciziilor comisiilor de disciplina și poate lua singura orice măsură disciplinară;

d) poate acorda scutirea de examen juristilor care înainte de a cere primirea sau reprimirea în barou au avut o activitate profesională sau științifică meritorie și continua pe tarimul muncii juridice;

e) stabilește condițiile de efectuare a stagiului și de organizare a examenului de definitivat;

f) angajează personalul uniunii și asigura executarea bugetului uniunii.

Ședințele comisiei permanente pot avea loc numai cu participarea a jumătate plus unu din numărul membrilor săi, iar hotărîrile se adoptă cu majoritate de două treimi din voturile membrilor prezenți.

Articolul 7

Președintele uniunii reprezintă avocatura română și are următoarele atribuții:

a) încheie contracte și convenții în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;

b) convoacă și conduce ședințele consiliului uniunii și ale comisiei permanente;

c) ordonanțează cheltuielile bugetare ale uniunii.

Articolul 8

Consiliul baroului de avocați exercita conducerea baroului și răspunde pentru activitatea sa față de adunarea generală, precum și față de congres și Consiliul Uniunii avocaților din România; de asemenea, ia măsurile necesare pentru ridicarea nivelului profesional al membrilor săi.

Articolul 9

Primirea sau reprimirea în baroul de avocați se face pe baza unui examen de admitere.

Avocații care și-au întrerupt activitatea profesională, pentru motive de incompatibilitate, vor fi reprimiti în barou, la cerere, după încetarea incompatibilitatii.

În asemenea cazuri, timpul activității profesionale anterioare incompatibilitatii va fi socotit la vechimea în profesie.

Articolul 10

Sancțiunile disciplinare se aplică avocaților de către comisiile de disciplina de pe lîngă barourile din care fac parte.

Comisia de disciplina de pe lîngă barou se compune dintr-un președinte și doi membri, numiți de Consiliul Uniunii avocaților din România, dintre avocații baroului respectiv.

Articolul 11

Împotriva deciziilor pronunțate de comisiile de disciplina de pe lîngă barouri se poate face intimpinare la Comisia centrala de disciplina care funcționează pe lîngă Consiliul Uniunii avocaților din România.

Comisia centrala de disciplina se compune dintr-un președinte și doi membri, numiți de consiliul uniunii dintre avocații baroului București.

Articolul 12

De la data adoptării prezentului decret-lege se înlocuiesc, în cuprinsul

Decretului nr. 281/1954 , termenii de: Republica Socialistă România cu România, legalitate populara și legalitate socialistă cu lege, colegiu de avocați cu barou, consiliul colegiului și consiliu cu consiliul baroului de avocați, președintele colegiului de avocați cu decanul baroului, vicepreședintele colegiului de avocați cu prodecanul baroului, biroul colectiv de asistența juridică cu birou de avocați, Ministerul Justiției și ministrul justiției cu Comisia permanenta, Tribunalul Suprem cu Curtea Suprema de Justiție, tribunal popular de raion, oraș și raion de oraș cu judecătorie și tribunale regionale cu tribunale.

Se exceptează de la prevederile alin. 1 art. 38 alin. 5 și 6.

Articolul 13

Art. 1, 2, 5, 6, 10 alin. 1, prevederile de la lit. d) alin. 2 din art. 10, art. 11 alin. 2, capitolul III "Conducerea avocaturii", art. 19-21, art. 22 alin. 2 și 4, art. 24 alin. 3, art. 25, art. 26 alin. 3 și 5, art. 41, art. 43 alin. 1 și 2,

art. 44 din Decretul nr. 281 din 21 iulie 1954

pentru organizarea și exercitarea avocaturii, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare, se abroga.

Articolul 14

În termen de 15 zile de la adoptarea prezentului decret-lege se vor constitui organele Uniunii avocaților din România.

PREȘEDINTELE
CONSILIULUI PROVIZORIU DE UNIUNE NAȚIONALA
ION ILIESCU

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.