Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 35/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (3) și ale art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale

prezumat în vigoare

Data actului
13 ianuarie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 135 din 4 martie 2009
Citat de
2 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 13.327 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (3) și ale

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Partidul Alianța Socialistă în Dosarul nr. 17.013/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin președinte, lipsind partea Biroul Electoral de Circumscripție nr. 2, sectorul 2, București.

Magistratul-asistent referă asupra procedurii de citare cu partea lipsă, în sensul că pe confirmarea de primire a telegramei prin care această parte a fost citată este înscrisă mențiunea "mutat fără adresă".

Având cuvântul asupra acestui incident procedural, atât autorul excepției, cât și reprezentantul Ministerului Public apreciază procedura de citare ca fiind legal îndeplinită, având în vedere că instituția citată este în prezent desființată, datorită caracterului temporar al activității sale specifice.

Deliberând, Curtea constată că procedura de citare este legal îndeplinită și dă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care reiterează argumentele pentru admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum au fost susținute în fața instanței de fond. Depune un set de înscrisuri constând în fotocopii ale unor hotărâri judecătorești și concluzii scrise pentru admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, susținând că textele de lege criticate nu constituie o încălcare a normelor constituționale și convenționale invocate, ci, dimpotrivă, reprezintă o aplicare a acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 17.013/3/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (3) și ale

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Alianța Socialistă într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect obligația de a face.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 alin. (3) și ale

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, care, în prezent, au următorul cuprins:

- Art. 39 alin. (3): "Hotărârea pronunțată este definitivă și irevocabilă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare.";

- Art. 55 alin. (8): "Pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați sau candidați independenți pentru consilieri, pentru primari, precum și pentru președinții consiliilor județene se procedează astfel:

a) în prima etapă, listele depuse de partidele politice parlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care conțin cel puțin un partid politic parlamentar se înscriu în patrulaterele buletinului de vot în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție județeană, respectiv a municipiului București, în prezența majorității membrilor acestuia;

b) în etapa a doua, listele depuse de partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora se imprimă în următoarele patrulatere ale buletinului de vot, în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de președintele biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală și de sector al municipiului București, respectiv de președintele biroului electoral de circumscripție județeană și a municipiului București."

În opinia autorului excepției, textele de lege menționate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor internaționale privind drepturile omului față de legile interne mai puțin favorabile, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, art. 37 alin. (1) privind condițiile pentru exercitarea dreptului de a fi ales și ale art. 120 alin. (1) cu privire la principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, ca principii de bază ale administrației publice locale. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și ale art. 2 pct. 3 și ale art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, mai întâi, că dispozițiile

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 , prin modalitatea de stabilire a numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor participante la alegeri, în două etape, prin tragere la sorți, creează discriminări în cadrul aceleiași situații juridice, respectiv în rândul aceleiași categorii a participanților la alegeri, criteriul de plasare a ordinii prioritare pe buletinele de vot fiind statutul parlamentar al partidului, al alianței politice sau electorale participante la alegeri. Prin urmare, partidele care nu au reprezentare în Parlament sunt defavorizate, având "din start un dezavantaj" datorită "pozițiilor mai greu de identificat pe buletinele de vot", ceea ce "scade șansa acestora de a fi votate". Totodată, se încalcă și principiile de bază ale administrației publice locale, deoarece este "în afara oricărui principiu democratic stabilirea unui regim privilegiat pentru formațiunile politice care au reprezentanți la nivelul administrației publice centrale față de celelalte formațiuni politice, câtă vreme lupta electorală este pentru administrația locală".

Cât privește dispozițiile

art. 39 alin. (3) din Legea nr. 67/2004 , se apreciază că sunt contrare accesului liber la justiție, prin aceea că prevăd caracterul irevocabil al hotărârilor birourilor electorale, de vreme ce aceste autorități nu sunt asimilate instanțelor de judecată, chiar dacă sunt alcătuite și din judecători, și nu se caracterizează prin independență și imparțialitate, deoarece au în componență membri ai partidelor politice parlamentare și ai alianțelor acestora.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004

sunt constituționale, în timp ce prevederile art. 39 alin. (3) sunt contrare art. 21 din Constituție, deoarece lipsesc pe cel interesat să promoveze o acțiune în justiție în fața instanței competente.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 39 alin. (3) și ale

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Dispozițiile

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, prin aceea că prevăd criteriile pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați pentru alegerile locale, nu sunt de natură să creeze discriminări în rândul competitorilor electorali. Numărul de ordine de pe buletinele de vot unde un candidat sau altul se regăsește nu constituie un criteriu subiectiv care să determine discriminarea pretinsă de autorul excepției și, mai mult, ordinea deținută de o formațiune politică pe buletinele de vot, indiferent că are sau nu statut parlamentar, nu este de natură să influențeze opțiunea alegătorilor și nici rezultatele sufragiului. O formațiune politică se distinge prin imprimarea în patrulaterele fiecărui buletin de vot a denumirii partidului politic, a semnului electoral și a listelor de candidați, și nu prin ordinea de pe buletinul de vot. Instituirea unor reguli pentru stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot care cuprind liste de candidați, respectiv, într-o primă etapă, pentru listele depuse de partidele politice parlamentare, iar în a doua etapă, pentru listele depuse de partidele politice neparlamentare, reprezintă o opțiune a legiuitorului. Așa fiind, Curtea nu poate reține critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului nediscriminării și a dreptului de a fi ales.

Cât privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia prevederile art. 39 alin. (3) din aceeași lege contravin liberului acces la justiție și dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată. Caracterul definitiv și irevocabil al hotărârilor pronunțate de birourile electorale în condițiile prevăzute de art. 39 alin. (2) din lege, pentru soluționarea contestațiilor privind modul de organizare și componența birourilor electorale, nu conferă textului de lege criticat caracter neconstituțional. Prin

Decizia Plenului nr. 1/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea Constituțională a statuat cu titlu de principiu că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și procedura sunt stabilite de lege și că, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalități de exercitare a drepturilor procedurale. Or, organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale constituie o astfel de situație specială, avându-se în vedere necesitatea desfășurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operațiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluționarea contestațiilor privind modul de organizare și componența birourilor electorale. De altfel, aplicarea în această materie a normelor de drept comun ar conduce, practic, la împiedicarea desfășurării alegerilor. Prin urmare, dispozițiile legale nu îngrădesc, ci, dimpotrivă, garantează accesul la o cale de atac, cea a contestației, soluționată, în cadrul unei proceduri speciale, de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice și transparente.

Cât privește invocarea principiilor de bază ale administrației publice locale, consacrate de art. 120 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că aceste norme nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (3) și ale

art. 55 alin. (8) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Partidul Alianța Socialistă în Dosarul nr. 17.013/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 ianuarie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.