Decizia nr. 292/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 143/2000 26 iulie 2000 (prevederi anume) privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 143/2000
privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 35.417/3/2007 al Curții de Apel București - Secția I penală.
La apelul nominal este prezentă partea Marinel Sandu.
Având cuvântul, acesta arată că instanța de judecată a invocat excepția de neconstituționalitate și lasă la aprecierea Curții soluționarea acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 30 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 35.417/3/2007, Curtea de Apel București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 143/2000
privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, legea nu cuprinde o definiție a noțiunii de consum de droguri, astfel încât, pe de o parte, fiecare persoană să poată fi informată cu privire la comportamentul care i se solicită de către legiuitor, iar pe de altă parte, fiind vorba despre o ingerință în viața privată, aceasta să fie prevăzută de lege. Imprecizia termenilor și lipsa unei definiții legale sunt de natură să aducă atingere egalității în fața legii, securității juridice și caracterului nonarbitrar al urmăririi penale. În plus, imprecizia termenilor a determinat soluții divergente în practică, astfel încât nu se poate cere cetățeanului obișnuit un grad de înțelegere a legii mai mare decât cel al instanțelor de judecată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 4 din Legea nr. 143/2000
privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 3 august 2000, astfel cum au fost modificate și completate prin
Legea nr. 522 din 24 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.155 din 7 decembrie 2004, dispoziții care au următorul cuprins: "(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani."
Aceste prevederi legale încalcă, în opinia instanței de judecată, dispozițiile art. 15 alin. (2), art. 16, art. 20, art. 23 alin. (1) și (2) și art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii, egalitatea în drepturi, tratatele internaționale privind drepturile omului, libertatea individuală și legalitatea incriminării, reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și a regimului executării acestora.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității aceluiași text de lege, prin raportare la critici similare. În acest sens sunt
Decizia nr. 334 din 28 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 22 iulie 2005, și
Decizia nr. 958 din 25 septembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 13 octombrie 2008, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 143/2000 , pentru considerentele acolo reținute. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, cele statuate anterior de Curte își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 143/2000
privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 35.417/3/2007 al Curții de Apel București - Secția I penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 martie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.