Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 127/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1-19 din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local

prezumat în vigoare

Data actului
3 februarie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 199 din 30 martie 2009
Citat de
1 act
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 13.405 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 550/2002 14 octombrie 2002 (prevederi anume) privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestăr…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1-19 din Legea nr. 550/2002

privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepție ridicată de Primarul Municipiului Botoșani, Consiliul Local al Municipiului Botoșani și Comisia pentru vânzarea spațiilor comerciale și de prestări servicii în Dosarul nr. 410/40/2008 al Curții de Apel Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 410/40/2008, Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1-19 din Legea nr. 550/2002

privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepție ridicată de Primarul Municipiului Botoșani, Consiliul Local al Municipiului Botoșani și Comisia pentru vânzarea spațiilor comerciale și de prestări servicii.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că, deși obiectul reglementării

Legii nr. 550/2002

îl constituie spațiile comerciale proprietate privată a statului, în practica Tribunalului Botoșani și a Curții de Apel Suceava, în mod constant, s-a dispus obligarea autorităților administrației locale la vânzarea spațiilor comerciale, proprietatea Municipiului Botoșani. În aceste condiții, autorii înțeleg să supună atenției Curții Constituționale analiza constituționalității prevederilor

Legii nr. 550/2002

sub aspectul înlăturării posibilității autorităților administrației publice locale de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale. Prin aplicarea normelor criticate se încalcă dreptul de proprietate al autorităților publice locale asupra bunurilor din domeniul privat, fapt ce contravine dispozițiilor art. 44 alin. (1) și (3), art. 120 alin. (1) și art. 121 din Constituție. Pe de altă parte, textele legale criticate stabilesc ca modalitate de vânzare negocierea directă pe baza unui raport de evaluare, ori negocierea directă nu asigură indemnizarea vânzătorului la valoarea de piață a bunului și nu îngăduie competiția între toate persoanele interesate de a cumpăra.

Curtea de Apel Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât dispozițiile criticate înlătură posibilitatea regiilor autonome de interes local de a dispune în mod liber de bunurile aflate în proprietatea lor, în sensul de a opta sau nu pentru vânzarea acestora, împrejurare ce determină încălcarea prerogativei dispoziției, ca atribut ce ține de esența dreptului de proprietate. Mai mult, prevederile

Legii nr. 550/2002

reglementează un transfer silit de proprietate, care nu respectă prevederile referitoare la expropriere, consacrate de art. 44 alin. (3) din Constituție și de art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Prin urmare, Avocatul Poporului consideră dispozițiile

art. 1-19 din Legea nr. 550/2002

ca fiind neconstituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1-19 din Legea nr. 550/2002

privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002.

Autorul excepției susține că aceste dispoziții încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (1)-(3) cu privire la dreptul de proprietate, art. 120 alin. (1) și art. 121 alin. (2) din Constituție referitoare la autonomia locală, precum și art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit

art. 1 din Legea nr. 550/2002 , aceasta stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor comerciale și a celor de prestări de servicii, proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, denumite în continuare spații comerciale sau de prestări de servicii.

Autorii excepției, Primarul Municipiului Botoșani, Consiliul Local al Municipiului Botoșani și Comisia pentru vânzarea spațiilor comerciale și de prestări servicii, sunt nemulțumiți de modul în care instanțele de judecată competente au dispus cu privire la aplicarea dispozițiilor criticate, lărgind sfera bunurilor imobile care fac obiectul

Legii nr. 550/2002

asupra bunurilor proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale.

Curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) din lege, consiliile județene sau consiliile locale, după caz, aprobă prin hotărâre lista spațiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se află în administrarea lor, iar, potrivit art. 5 alin. (3), prefecții vor veghea ca hotărârea să cuprindă toate spațiile comerciale sau de prestări de servicii care cad sub incidența legii.

Prevederile art. 4 lit. a) din lege stabilesc că prin noțiunea de "vânzător" se înțelege consiliul județean, consiliul local al comunei, orașului, municipiului, sectorului municipiului București care are în administrare spații comerciale sau de prestări de servicii, iar vânzătorul încheie contractele de vânzare-cumpărare care au ca obiect imobilele prevăzute de lege în numele statului.

Din analiza textelor legale mai sus menționate, Curtea constată că se instituie obligația autorităților locale de a întocmi lista completă a spațiilor cu destinația menționată și obligația acestora de a scoate la vânzare toate bunurile în cauză. Or, în condițiile în care bunurile supuse vânzării se află în proprietatea privată a statului, iar nu a unităților administrativ-teritoriale, care doar le administrează, Curtea nu poate reține încălcarea dreptului acestora de a-și exercită prerogativa dispoziției, ca atribut ce ține de esența dreptului de proprietate, și nici instituirea unui transfer silit de proprietate de natură a contraveni prevederilor referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție și de art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pe de altă parte, Curtea reține că este dreptul statului să hotărască în privința modului de vânzare a bunurilor din proprietatea sa privată. Astfel, textele de lege criticate reglementează anumite măsuri strategice de reformă economică menite a accelera procesul de privatizare prin stimularea dezvoltării agenților comerciali, statul având obligația, în virtutea art. 135 din Constituție, să asigure crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, protecția concurenței loiale, precum și protejarea intereselor naționale în activitatea economică. Mai mult, potrivit art. 15 din lege, sumele obținute din vânzarea spațiilor comerciale sau de prestări de servicii constituie venit la bugetul de stat și la bugetele locale, urmând a fi utilizate pentru realizarea unor proiecte de interes public.

În legătură cu susținerile potrivit cărora dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 120 din Constituție, Curtea constată că acestea din urmă consacră principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, și anume autonomia locală și descentralizarea serviciilor publice, principii care se regăsesc atât în activitatea fiecărei autorități comunale, orășenești sau județene, cât și în raporturile dintre aceste autorități. Potrivit principiului obligativității respectării legilor prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 120 "se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu" ( Decizia nr. 136/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001). Așa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, recunoscând existența unor interese locale specifice, distincte, dar care nu sunt în contradicție cu interesele naționale. În acest sens sunt dispozițiile art. 121 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe", precum și prevederile constituționale ale art. 138 alin. (4), care stabilesc că "Bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în condițiile legii".

În fine, față de critica referitoare la practica instanțelor judecătorești privind aplicarea dispozițiilor

art. 1-19 din Legea nr. 550/2002 , Curtea constată că acest aspect excedează controlului de constituționalitate. Astfel, împrejurarea că o instanță, în procesul de interpretare și aplicare a legii, extinde obiectul de reglementare al acesteia la situații pe care legiuitorul nu le-a prevăzut nu reprezintă o problemă de neconstituționalitate, de natură să legitimeze competența Curții, ci exclusiv un aspect care ține de aplicarea legii, în raport cu o anumită situație de fapt, hotărârea astfel pronunțată fiind supusă cenzurii instanțelor de control judiciar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1-19 din Legea nr. 550/2002

privind vânzarea spațiilor comerciale proprietate privată a statului și a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor județene sau a consiliilor locale, precum și a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, excepție ridicată de Primarul Municipiului Botoșani, Consiliul Local al Municipiului Botoșani și Comisia pentru vânzarea spațiilor comerciale și de prestări servicii în Dosarul nr. 410/40/2008 al Curții de Apel Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.