Decizia nr. 231/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^2 alin. 1, art. 31, art. 32, art. 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent-șef delegat
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^2 alin. 1, art. 31, 32, 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Fundația Națională pentru Tineret în Dosarul nr. 13.599/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 11 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 13.599/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^2 alin. 1, art. 31, 32, 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Fundația Națională pentru Tineret în dosarul de mai sus.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1, 15, 16, 20, 21, 24, 53 și 124, precum și pe cele ale art. 6, 13, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1, 2, 6, 7, 8, 10 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Judecătoria Sectorului 1 București opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și face trimitere la bogata jurisprudență a Curții Constituționale în materie.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 108^2 alin. 1, art. 31, 32, 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:
- Art. 108^2 alin. 1: "(1) Nerespectarea de către oricare dintre părți sau de către alte persoane a măsurilor luate de către instanța pentru asigurarea ordinii și solemnității ședinței de judecată se sancționează cu amendă de la 300.000 lei la 2.000.000 lei.";
- Art. 31: "Instanța decide asupra recuzării, în camera de consiliu, fără prezența părților și ascultând pe judecătorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul sau jurământul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
În cursul judecării cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedură.";
- Art. 32: "Încheierea asupra recuzării se citește în ședința publică.
Dacă recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la judecarea pricinii.
Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecătorul recuzat urmează să fie păstrate.";
- Art. 34: "Încheierea prin care s-a încuviințat sau respins abținerea, ca și aceea prin care s-a încuviințat recuzarea, nu este supusă la nicio cale de atac.
Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul.
Când instanța superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă, reface toate actele și dovezile administrate la prima instanță.";
- Art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b): "Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei: [...]
b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;";
- Art. 108^4: "Amenda și despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia."
- Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.
Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.
Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării
Deciziei nr. 547 din 18 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31, 32, 34, ale art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), ale art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, inclusiv pentru critica referitoare la art. 108^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^2 alin. 1, art. 31, art. 32, art. 34, art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Fundația Națională pentru Tineret în Dosarul nr. 13.599/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef delegat, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.