Decizia nr. 190/2009

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Claudiu Traian Druia și Ioan Clinciu în Dosarul nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.000D/2008 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde autorul excepției Claudiu Traian Druia, personal, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.691D/2008, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Fabian Laurențiu Drocan în Dosarul nr. 4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, văzând identitatea de obiect a celor două cauze, din oficiu, pune în discuție problema conexării acestora.

Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.691D/2008 la Dosarul nr. 2.000D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care susține admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând pe scurt argumentele invocate în scris.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, indicând în acest sens

Decizia nr. 369/2005

a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 29 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.584/62/2008, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 .

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Claudiu Traian Druia și Ioan Clinciu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o acțiune în anulare a unui act administrativ.

Prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4863.2/101/2008, Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu aceeași excepție de neconstituționalitate.

Excepția a fost ridicată de Fabian Laurențiu Drocan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire a unei sentințe civile.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, autorii acesteia susțin că dispozițiile

art. 9 alin. (4) teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , potrivit cărora hotărârile nr. 1-4 ale consiliului local au caracter constatator, nu produc efecte juridice și nu pot forma obiectul unor acțiuni în justiție, încalcă liberul acces la justiție și îngrădesc dreptul de a fi ales, în măsura în care aceste hotărâri au efecte negative, în sensul că sunt hotărâri de invalidare a unor mandate de consilieri locali nou-aleși. În plus, în opinia autorului excepției invocate în Dosarul nr. 2.691D/2008, hotărârea nr. 3, de declarare a consiliului local ca legal constituit, "nu poate avea prin implicațiile sale juridice doar un efect constatator, din moment ce, de la adoptare, produce efectul începerii funcționării consiliului local", cu toate atribuțiile sale. Este necesar ca, în temeiul art. 52 din Constituție, aceste hotărâri să poată fi cenzurate de către instanțele de contencios administrativ, mai ales în situația în care ședința de constituire a consiliului local este nelegală.

Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat "vine în contradicție cu prevederile

art. 31^1 din Legea nr. 215/2001 , încălcând principiul accesului la justiție, atâta vreme cât nu permite contestarea în instanță a hotărârii, indiferent dacă este de validare sau de invalidare." Mai menționează că doar în ipoteza hotărârilor de validare a mandatului de consilier local acestea nu produc efecte juridice, sens în care amintește

Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005. În ipoteza în care, însă, unii candidați sunt invalidați, nu se poate aprecia ca lipsită de efecte juridice hotărârea de invalidare, respectiv hotărârea nr. 4.

Tribunalul Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ opinează în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale, indicând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002. Aceste prevederi se află în cap. II, intitulat "Organizarea consiliului local", secțiunea 1 - "Președintele de ședință", și au următorul conținut:

"(4) Hotărârile nr. 1-4 se semnează de președintele de vârstă și de cei 2 asistenți ai acestuia și se contrasemnează de secretar. Aceste hotărâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acțiuni în justiție."

În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 37 alin. (1) care reglementează condițiile pentru exercitarea dreptului de a fi ales și ale art. 52 alin. (1) din Constituție, referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Analizând dispozițiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , Curtea reține că, potrivit acestora, anumite acte premergătoare constituirii consiliului local, și anume hotărârea nr. 1 - pentru alegerea membrilor comisiei de validare a alegerilor consilierilor locali, hotărârea nr. 2 - de consemnare a rezultatului validării mandatelor de consilieri locali, hotărârea nr. 3 - de declarare a consiliului local ca legal constituit și hotărârea nr. 4 - de consemnare a rezultatului alegerii președintelui de ședință a consiliului local, reprezintă hotărâri cu caracter constatator, care nu produc efecte juridice și nu pot forma obiectul unor acțiuni în justiție. În opinia autorilor excepției, acest text de lege încalcă liberul acces la justiție, dreptul de a fi ales și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa instanței de contencios administrativ.

Curtea constată că a mai examinat constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate, iar prin

Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, respingând excepția, a reținut că "hotărârile despre care s-a făcut mențiune nu întrunesc condițiile pentru declanșarea unei acțiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevăzute de lege".

Curtea reține, totodată, că în ce privește constituirea consiliilor locale, reglementările în această materie au suferit mai multe modificări, la nivel de lege organică. Astfel,

Legea administrației publice locale nr. 215/2001

- lege organică -, în cap. II secțiunea 1, reglementează o serie de dispoziții cu privire la "Constituirea consiliului local", care, de la data adoptării, au suferit unele modificări și completări. Dintre acestea sunt de semnalat:

- art. 30, referitor la ședințele de constituire a consiliilor locale, astfel cum a fost modificat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008

privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008

pentru modificarea și completarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 334/2006

privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și pentru modificarea

Legii nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 394/2004

privind Statutul aleșilor locali;

- art. 31, referitor la alegerea comisiei de validare, activitatea acesteia de examinare a legalității alegerii fiecărui consilier și prezentarea propunerilor de validare sau invalidare a mandatelor, astfel cum a fost modificat prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008 ;

- art. 31^1, care prevede posibilitatea ca hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor să poată fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ, text introdus prin

art. III pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2008 ;

- art. 34, referitor la depunerea jurământului, după validare, în ședința de constituire a consiliului local. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorității consilierilor locali validați;

- art. 35, care prevede că după declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorității consilierilor locali în funcție, un președinte de ședință, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta.

Dintre hotărârile care se adoptă în procesul de constituire a consiliului local, legea prevede că poate fi atacată cu acțiunea în justiție, conform art. 21 din Legea fundamentală, doar hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor; în acest caz, se poate pune problema încălcării unui drept electoral sau a unui interes legitim.

Așa fiind, rezultă că legislația în vigoare aplicabilă în privința hotărârilor de validare sau de invalidare a mandatelor de consilier local prevede posibilitatea atacării lor în justiție. Cu toate acestea, unele aspecte ce țin de corelarea legislației în vigoare într-un anumit domeniu, pe de o parte, precum și actul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege incidente în cadrul soluționării cauzelor, pe de altă parte, nu intră în sfera contenciosului constituțional, fiind de competența autorității legiuitoare sau, după caz, a instanțelor judecătorești. Pronunțându-se asupra acestor aspecte, Curtea ar încălca prevederile Legii fundamentale privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării sau pe cele referitoare la instanțele judecătorești, precum și atribuțiile și rolul Curții Constituționale, de garant al supremației Constituției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin

Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , excepție ridicată de Claudiu Traian Druia și Ioan Clinciu în Dosarul nr. 4.584/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și de Fabian Laurențiu Drocan în Dosarul nr. 4863.2/101/2008 al Tribunalului Mehedinți - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 februarie 2009.