Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 338/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

prezumat în vigoare

Data actului
17 martie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 262 din 22 aprilie 2009
Citat de
9 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 18.288 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Gheorghe Boldea în Dosarul nr. 13.635/233/2007 al Judecătoriei Galați, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.048D/2008 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, prin consilier juridic Daniel Soare, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.118D/2008 și nr. 2.167D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, 17 și ale

art. 19 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Standard Snacks" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.887/94/2008 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, respectiv de Societatea Comercială "Matpur" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.663/301/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.197D/2008, având ca obiect excepția de neconstitu ționalitate a dispozițiilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Kamceatka" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 8.906/233/2007 al Judecătoriei Galați.

La apelul nominal răspunde partea Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, prin consilier juridic Daniel Soare, cu delegație depusă la dosar, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.591D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17 și 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Cristinel Mihai Gheorghiu în Dosarul nr. 7.832/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, văzând identitatea parțială de obiect a acestor cauze, din oficiu, pune în discuție problema conexării lor.

Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin.(5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 2.591D/2008, nr. 2.197D/2008, nr. 2.167D/2008 și nr. 2.118D/2008 la Dosarul nr. 2.048D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții Inspectoratul de Poliție al Județului Galați, care, pentru dosarele nr. 2.048D/2008 și nr. 2.197D/2008, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, susținând că textele de lege criticate sunt în concordanță cu normele fundamentale invocate.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, indicând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 520/2008 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 25 septembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 13.635/233/2007 și nr. 8.906/233/2007, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Boldea, respectiv de Societatea Comercială "Kamceatka" - S.R.L. din Galați în cauze civile având ca obiect soluționarea unor plângeri contravenționale.

Prin Încheierea din 7 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 4.887/94/2008, și prin Încheierea din 1 septembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.663/301/2007, Judecătoria Buftea - Secția civilă, respectiv Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16, 17 și ale

art. 19 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Comercială "Standard Snacks" - S.R.L., respectiv de Societatea Comercială "Matpur" - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor plângeri contravenționale, respectiv a unui recurs formulat împotriva unei sentințe de respingere a unei plângeri contravenționale.

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.832/303/2008, Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 și ale

art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cristinel Mihai Gheorghiu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

reglementează o procedură de constatare a contravenției bazată pe încălcarea prezumției de nevinovăție și a regulii potrivit căreia sarcina probei revine celui ce acuză - deci agentului constatator, și nu contravenientului, ceea ce conduce la nesocotirea dreptului de acces liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. Aprecierea unanimă ce rezultă atât din jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, cât și a Curții Constituționale este aceea potrivit căreia contravențiile constituie, în realitate, fapte de natură penală, indiferent de modalitatea de legiferare internă. Prin urmare, este contrar principiilor fundamentale enunțate mai sus ca fapta contravențională să fie constatată exclusiv pe baza susținerilor agentului constatator, consemnate în procesulverbal de contravenție, care, în calitate de act administrativ, beneficiază de prezumția de legalitate și de temeinicie, deși acestea nu sunt prezumții consacrate legislativ, fiind doar unanim acceptate în practica instanțelor de judecată și în doctrina de specialitate. Mai mult, petentul este obligat să probeze contrariul situației de fapt reținute în procesul-verbal de către agentul constatator, chiar și atunci când acesta nu le constată personal sau când procesul-verbal nu conține suficiente indicii referitoare la identitatea martorilor sau la probele pe care se bazează constatarea contravenției, ceea ce poate genera abuzuri din partea autorității.

Judecătoria Galați, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.048D/2008, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

"nu poate fi admisă", deoarece susținerile autorului excepției au mai degrabă caracterul unor propuneri de lege ferenda, asupra cărora Curtea Constituțională nu se poate pronunța; în Dosarul nr. 2.197D/2008, aceeași instanță apreciază că aceleași dispoziții de lege, care au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, respectă normele și principiile fundamentale invocate în motivarea excepției.

Judecătoria Buftea - Secția civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.118D/2008, consideră că prevederile art. 16, 17 și art. 19 alin. (1) din ordonanța criticată nu contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție.

Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 2.167D/2008, arătând doar că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 2.591D/2008 este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, de pildă

Decizia nr. 520/2008 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul conținut:

- Art. 15: "(1) Contravenția se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori.

(2) Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și de alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și de alte persoane prevăzute în legi speciale.

(3) Ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne constată contravenții privind: apărarea ordinii publice; circulația pe drumurile publice; regulile generale de comerț; vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, țigărilor și băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.";

- Art. 16: "(1) Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

(1^1) În cazul contravenienților cetățeni străini, persoane fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent.

(2)-(4) abrogate

(5) În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și domiciliul părinților sau ale altor reprezentanți ori ocrotitori legali ai acestuia.

(6) În situația în care contravenientul este persoana juridică în procesul-verbal se vor face mențiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerțului și codul fiscal ale acesteia, precum și datele de identificare a persoanei care o reprezintă.

(7) În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesulverbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.";

- Art. 17: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.";

- Art. 18: "Contravenientul este obligat să prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele în baza cărora se fac mențiunile prevăzute la art. 16 alin. (3). În caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofițeri și subofițeri de poliție, jandarmi sau gardieni publici.";

- Art. 19: "(1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.

(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod."

În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 20 -"Tratatele internaționale privind drepturile omului", art. 21 -"Accesul liber la justiție" și ale art. 24 - "Dreptul la apărare".

Analizând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată că textele de lege atacate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, din prisma unor critici similare și prin raportare la aceleași texte fundamentale invocate și în prezenta cauză.

În acest sens este, de pildă,

Decizia nr. 520 din 8 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2008, prin care Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, constatând, pentru argumentele acolo reținute, că acestea nu instituie privilegii sau discriminări și nici nu afectează dreptul părților la un proces echitabil sau la apărare.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin decizia menționată, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.

În ceea ce privește invocarea, în dosarele nr. 2.048D/2008 și nr. 2.197D/2008, a art. 20 din Legea fundamentală, Curtea reține că, și sub acest aspect, excepția este neîntemeiată, deoarece autorii excepției nu indică un text concret dintr-un tratat internațional privind drepturile omului care să fie în contradicție cu dispozițiile legale criticate, ci fac doar referire la jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului. Totodată, pentru cele arătate mai sus, Curtea a constatat constituționalitatea acestor prevederi de lege față de normele cuprinse în art. 16, 21 și 24 din Legea fundamentală, ceea ce implică și conformitatea lor față de textele corespunzătoare din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră aceleași drepturi și principii invocate de autorii excepției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Gheorghe Boldea în Dosarul nr. 13.635/233/2007, respectiv de Societatea Comercială "Kamceatka" - S.R.L. din Galați în Dosarul nr. 8.906/233/2007, ambele cauze aflate pe rolul Judecătoriei Galați, de Societatea Comercială "Standard Snacks" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 4.887/94/2008 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă, de Societatea Comercială "Matpur" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.663/301/2007 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și de Cristinel Mihai Gheorghiu în Dosarul nr. 7.832/303/2008 al Judecătoriei Sectorului 6 București Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
___________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.