Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 520/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor

prezumat în vigoare

Data actului
8 mai 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 403 din 29 mai 2008
Citat de
21 de acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.785 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OG nr. 2/2001 12 iulie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al contravențiilor

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Omco" - SRL în Dosarul nr. 6.735/121/2007 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 286D/2008, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Nicoleta Mălăescu în Dosarul nr. 8.905/233/2007 al Judecătoriei Galați - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 286D/2008 la Dosarul nr. 274D/2008, care este primul înregistrat.

Având cuvântul pe fond, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, apreciind că prevederile legale criticate nu încalcă niciunul dintre textele constituționale invocate în susținerea acesteia.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 6 februarie 2008 și 28 ianuarie 2008, pronunțate în dosarele nr. 6.735/121/2007 și nr. 8.905/233/2007, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, precum și Judecătoria Galați - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Omco" - SRL și Nicoleta Mălăescu în cauze ce au ca obiect judecarea plângerilor contravenționale formulate de autorii excepției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

contravin prevederilor art. 16, 20, 21 și 24 din Constituție, întrucât din interpretarea textelor legale criticate rezultă că, până la proba contrarie, vinovat de săvârșirea contravenției este contravenientul. Se susține că, practic, agentul constatator este cel care trebuie să administreze probe prin care să se constate săvârșirea contravenției, iar nu persoana care a fost sancționată contravențional.

Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, precum și Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile invocate din Constituție. Persoana sancționată de agentul constatator se poate adresa cu plângere instanței judecătorești în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât conțin suficiente garanții care să împiedice încheierea abuzivă a procesului-verbal, fără participarea contravenientului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Textele

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

fac parte din cap. II al ordonanței, intitulat "Constatarea contravenției", și reglementează aspecte procedurale referitoare la stabilirea contravenției, conținutul procesului-verbal de contravenție și condițiile de întocmire a acestuia.

Prevederile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile legale criticate nu instituie privilegii sau discriminări, deoarece atât stabilirea contravenției, a conținutului procesului-verbal de contravenție, cât și condițiile de întocmire a acestuia sunt reglementate fără nicio discriminare pentru toate persoanele care au săvârșit contravenții.

În legătură cu invocarea în susținerea excepției a dispozițiilor art. 21 și 24 din Constituție, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată. Astfel, alin. (1) al

art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

stabilește, fără distincții, că instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, îl ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, între care, potrivit art. 33 din ordonanță, și organul care a aplicat sancțiunea, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Dispozițiile alin. (2) al art. 34 din ordonanță prevăd că hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea poate fi atacată cu recurs, fără ca motivarea acestuia să fie obligatorie. De asemenea, pe tot parcursul soluționării plângerii îndreptate împotriva procesuluiverbal de constatare și sancționare a contravenției, atât la instanța de fond, cât și în recurs, contravenientul poate să își exercite fără nicio restricție dreptul la apărare.

Totodată, instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție.

Referitor la invocarea în susținerea excepției a dispozițiilor art. 20 din Constituție, Curtea reține că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece autorul excepției nu a făcut referire la niciun tratat internațional privind drepturile omului.

Textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate. Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) și (7), ale art. 17, 18 și ale art. 19 alin. (1) ca neîntemeiată, reținând, în esență, că "utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient [...] nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituție". De asemenea, Curtea a statuat că "din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, [...] ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată de Curte prin deciziile menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15-19 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Omco" - SRL și Nicoleta Mălăescu în dosarele nr. 6.735/121/2007 și nr. 8.905/233/2007 ale Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, respectiv, al Judecătoriei Galați - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 mai 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.