Decizia nr. 134/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și 1077 din Codul civil, excepție ridicată de Valentina-Petruța Bogdan, Ionel Bogdan și Eugen-Florin Bogdan în Dosarul nr. 727/192/2008 al Judecătoriei Bolintin-Vale.

La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepției, avocatul Valeriu Cristian Mardale. Este prezentă și partea Robert-Sorinel Oancia, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Avocatul autorilor excepției arată că părțile renunță la invocarea excepției de neconstituționalitate.

Partea prezentă arată că este de acord cu această solicitare.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii părților prezente, arătând că, potrivit

art. 55 din Legea nr. 47/1992 , Curtea legal sesizată procedează la soluționarea excepției de neconstituționalitate, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului. Pe fond, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 727/192/2008, Judecătoria Bolintin-Vale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și art. 1077 din Codul civil, excepție ridicată de Valentina-Petruța Bogdan, Ionel Bogdan și Eugen-Florin Bogdan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 44 din Constituție. În acest sens, arată că, "în cauza «Popovici contra României», Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, în lipsa acordului de voință al părților, complinirea consimțământului unuia dintre contractanți printr-o hotărâre judecătorească este contrară atât principiului libertății actelor juridice civile, cât și exigențelor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale".

Judecătoria Bolintin-Vale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile art. 1073 din Codul civil stabilesc regula de principiu privind efectul general al obligațiilor, acela de a da creditorului dreptul de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Se asigură astfel valorificarea dreptului de proprietate privată, prevederile criticate nefiind contrare dispozițiilor constituționale și din actele internaționale invocate. Totodată, arată că art. 1077 din Codul civil are ca finalitate determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract, sub sancțiunea suportării cheltuielilor pe care le implică executarea sa. Astfel, prin executarea silită a unei obligații de a face se asigură realizarea drepturilor legale ale creditorului.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 1073 și art. 1077 din Codul civil sunt constituționale. În acest sens, arată că asemenea reglementări creează condițiile indispensabile valorificării proprietății private, dând expresie principiului garantării dreptului de proprietate privată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

În ceea ce privește cererea autorului excepției de neconstituționalitate de renunțare la judecarea acesteia, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, o asemenea renunțare este inadmisibilă. Astfel, prin

Decizia nr. 161 din 19 octombrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 30 noiembrie 1999, Curtea a statuat că, în materie de jurisdicție constituțională, "nu își poate găsi aplicarea principiul disponibilității, întrucât acesta este propriu procesului civil, iar nu unei proceduri de drept public, cum este aceea a soluționării obiecției de neconstituționalitate". Aceste considerente își găsesc aplicabilitatea și în cauza care face obiectul prezentei decizii.

În plus, potrivit

art. 55 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională, legal sesizată, procedează la examinarea constituționalității, nefiind aplicabile dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului [...] ".

Așadar, renunțarea autorilor excepției de neconstitu ționalitate la soluționarea acesteia nu împiedică realizarea în continuare a controlului de constituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1073 și 1077 din Codul civil, având următorul conținut:

- Art. 1073: "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.";

- Art. 1077: "Nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 și a dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, relative la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private.

Astfel, prin

deciziile nr. 1.309 din 2 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 29 decembrie 2008, și nr. 59 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 1 martie 2006, Curtea a reținut că art. 1.073 din Codul civil stabilește regula de principiu privind efectul general al obligațiilor, și anume dreptul creditorului de a urmări și de a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare. Or, finalitatea acestui din urmă text din Codul civil constă, așa cum a statuat Curtea Constituțională, în realizarea drepturilor legale ale creditorului, prin determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți, sub sancțiunea suportării unor despăgubiri.

În ceea ce privește art. 1077 din Codul civil, Curtea a reținut că finalitatea acestuia constă în determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între părți, sub sancțiunea suportării cheltuielilor pe care le implică executarea sa. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, care ar duce la întârzierea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență a executării obligațiilor civile. Astfel, prin executarea silită a unei obligații de a face se asigură realizarea drepturilor legale ale creditorului, dând expresie principiului garantării dreptului de proprietate privată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1073 și art. 1077 din Codul civil, excepție ridicată de Valentina-Petruța Bogdan, Ionel Bogdan și Eugen-Florin Bogdan în Dosarul nr. 727/192/2008 al Judecătoriei Bolintin-Vale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009.