Decizia nr. 426/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49-52 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 360/2002 6 iunie 2002 (prevederi anume) privind Statutul politistului
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în Dosarul nr. 1.363/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat Aurelian George Uluitu, din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, pentru susținerea acesteia. Arată, în acest sens, că dispozițiile
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului contravin prevederilor art. 9, 40, art. 116 alin. (1) și ale art. 137 alin. (1) din Constituție, deoarece instituie o formă de asociere obligatorie, independent de manifestarea de voință a polițiștilor. Astfel, arată că legea criticată reglementează înființarea Corpului Național al Polițiștilor ca persoană juridică de drept public, reprezentând forma de organizare pe criteriul apartenenței la categoria profesională a polițiștilor, scopul legal al acesteia constând în promovarea intereselor polițiștilor și apărarea drepturilor lor. Modalitatea prin care legea reglementează organizarea și funcționarea Corpului Național al Polițiștilor încalcă atât prevederile constituționale indicate, cât și normele internaționale în materia asocierii, cu referire în special la îngrădirile privind exercitarea dreptului de asociere a funcționarilor publici. Solicită, pentru toate cele arătate, admiterea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textele de lege criticate nu suprimă dreptul de asociere al polițiștilor, forma de organizare profesională instituită prin
Legea nr. 360/2002 , având drept scop promovarea intereselor acestei categorii profesionale. Pe de altă parte, arată că nemulțumirea autorului excepției privește, în realitate, dispozițiile
art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002
privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului Național al Polițiștilor, care, însă, nu pot face obiectul contenciosului constituțional, ci, eventual, al contenciosului administrativ.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 28 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.363/2/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului.
Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o acțiune în anulare a unui ordin al ministrului administrației și internelor privind eficientizarea activității Corpului Național al Polițiștilor, precum și a tuturor prevederilor din actele normative referitoare la această organizație.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că înființarea, prin lege, a Corpului Național al Polițiștilor, precum și prevederea ca toți polițiștii să devină, de drept, membri ai Corpului, cuprinsă la
art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002
(emisă pentru aplicarea textelor de lege criticate) încalcă dreptul la liberă asociere.
Constituția României și Convenția nr. 98 a O.I.M. nu prevăd obligația ca lucrătorii să se asocieze de drept fără să li se ceară consimțământul, cu atât mai mult prin înființarea unor organizații prin lege și aflate în subordinea angajatorului, așa cum este Corpul Național al Polițiștilor.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002
nefiind în contradicție cu art. 40 din Constituție privind dreptul de asociere.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, în realitate, autorul acesteia critică prevederile
art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002 , care, însă, potrivit
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , nu pot face obiectul controlului de constituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002 , cu modificările și completările ulterioare, sunt constituționale. Acestea nu aduc atingere sub niciun aspect dreptului la liberă asociere, garantat de art. 40 din Constituție, drept care nu este unul absolut, condițiile sale de exercitare fiind stabilite prin lege.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, modificată și completată prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 14 octombrie 2003, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 101/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 aprilie 2004. Textele legale criticate fac parte din Secțiunea a 4-a "Corpul Național al Polițiștilor", cap. III "Drepturile, îndatoririle și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți ale polițistului" și reglementează înființarea Corpului Național al Polițiștilor, ca persoană juridică de drept public, organele sale de control și conducere, precum și atribuțiile acestora, cu precizarea, la art. 52, că modul de organizare și funcționare a Corpului se stabilește, în condițiile
Legii nr. 360/2002 , prin Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Autorul excepției consideră că textele de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 40 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Cetățenii se pot asocia liberi în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere". Sunt invocate, de asemenea, dispozițiile art. 2 din Convenția nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă, adoptată de Organizația Internațională a Muncii, la 1 iulie 1949 și ratificată de România prin
Decretul nr. 352/1958 , publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a R.P.R, nr. 34 din 29 august 1958.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
Mai întâi, Curtea observă că susținerile reprezentantului autorului excepției formulate în timpul dezbaterilor din ședința publică, potrivit cărora textele de lege criticate contravin și prevederilor art. 9, art. 116 alin. (1) și ale art. 137 alin. (1) din Constituție, nu pot fi reținute, întrucât la soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, Curtea Constituțională se pronunță în limitele sesizării sale prin încheierea instanței de judecată, care, conform
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, trebuie să cuprindă punctele de vedere ale părților și opinia instanței asupra excepției. Cum cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate este configurat, așadar, de încheierea de sesizare, pe de o parte, și de argumentele prezentate de autorul excepției în momentul invocării acesteia în fața instanței de judecată, pe de altă parte, rezultă că instanța de contencios constituțional nu poate primi aprecieri sau susțineri formulate ulterior, care nu au fost avute în vedere nici de instanța de judecată și nici de celelalte părți din dosar.
În ce privește dispozițiile
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițiștilor, Curtea reține că acestea reglementează înființarea Corpului Național al Polițiștilor, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic și nonprofit al polițiștilor, având ca scop promovarea intereselor și apărarea drepturilor acestora, principiile de organizare și funcționare a acestei persoane juridice de drept public, organele sale de control și de conducere, precum și modalitatea de alegere și atribuțiile acestora și sursele de constituire a veniturilor Corpului Național al Polițiștilor. Art. 52 prevede că modul de organizare și funcționare a Corpului se stabilește, în condițiile
Legii nr. 360/2002 , prin Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile legale examinate nu conțin în sine norme de natură să afecteze exercitarea dreptului de asociere prevăzut de art. 40 din Constituție, inclusiv sub aspectul său negativ - libertatea persoanei de a nu se asocia -, invocat de autorul excepției. De altfel, Curtea observă că, potrivit susținerilor de neconstituționalitate formulate de autorul excepției, critica sa vizează în realitate dispozițiile
art. 9 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.305/2002 . Chiar dacă acest act normativ este adoptat în temeiul
art. 52 din Legea nr. 360/2002 , Curtea nu se poate pronunța însă cu privire la constituționalitatea sa, deoarece astfel ar încălca prevederile art. 146 lit. d) din Constituție, referitoare la competența sa de a hotărî asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele.
În sfârșit, Curtea constată că fiind neîntemeiată și critica de neconstituționalitate privind contrarietatea textelor de lege atacate față de dispozițiile art. 2 din Convenția nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă, adoptată de Organizația Internațională a Muncii la 1 iulie 1949. Potrivit reglementărilor legale examinate, Corpul Național al Polițiștilor reprezintă o formă de organizare profesională, cu caracter autonom, apolitic și nonprofit a polițiștilor, care își exercită atribuțiile în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale și sportive ale membrilor săi, prevăzute de legislația în domeniu, precum și al apărării drepturilor legitime ale acestora. Organele de conducere ale Corpului sunt alese pentru un mandat de 4 ani și sunt constituite din congresul național, consiliul național și Consiliul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, consiliile inspectoratelor județene de poliție și consiliile instituțiilor de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor și teritoriale, astfel încât toate categoriile de polițiști să aibă reprezentare în mod proporțional. Ca atare, nu se poate reține existența unui "act de amestec" al angajatorului în scopul exercitării controlului asupra organizației lucrătorilor, în sensul prevăzut de reglementarea internațională invocată.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 49-52 din Legea nr. 360/2002
privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în Dosarul nr. 1.363/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.