Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 696/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a), art. 10 și art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității

prezumat în vigoare

Data actului
5 mai 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 402 din 12 iunie 2009
Citează
4 acte
Structură
1 articol · 12.184 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 24/2008 5 martie 2008 (prevederi anume) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a), art. 10 și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Bucur Nicolae în Dosarul nr. 26.608/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și de Marc Tiberiu în Dosarul nr. 19.932/3/2008 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal se prezintă avocatul C. Stănescu, pentru autorul excepției Marc Tiberiu, și consilierul juridic Mihaela Jugaru, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegații depuse la dosar. Lipsește autorul excepției Bucur Nicolae, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 82D/2009 și nr. 446D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocatul autorului excepției prezent nu se opune conexării cauzelor.

Reprezentantul părții prezente este de acord cu conexarea cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , conexarea Dosarului nr. 446D/2009 la Dosarul nr. 82DD/2009, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Avocatul autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele invocate în fața instanței judecătorești.

Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită respingerea excepției, cu referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 17 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 26.608/3/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a), art. 10 și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Excepția a fost ridicată de pârâtul Bucur Nicolae într-o cauză civilă având ca obiect "alte cereri", în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Prin Încheierea din 26 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 19.932/3/2008, Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Excepția a fost ridicată de pârâtul Marc Tiberiu într-o cauză civilă având ca obiect "alte cereri", în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16, 21, 24, art. 37 alin. (1), art. 53, 124 și 126, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că instanța de contencios administrativ nu poate avea competența de a constata elementele ce definesc calitatea de lucrător al Securității, deoarece încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor este necesar și posibil a fi constatată numai în cadrul procesului penal. Procedura de constatare a calității de lucrător al Securității conduce la stigmatizarea unei categorii profesionale ce a aparținut structurilor militarizate, foștii ofițeri având în continuare obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor de care au luat la cunoștință în exercitarea funcției.

Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 lit. a), art. 10 și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 293/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Aceste texte de lege au următorul cuprins:

Articolul 2

lit. a): "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) lucrător al Securității - orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;";

- Art. 10: "(1) Notele de constatare și adeverințele emise de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se comunică persoanelor verificate, precum și persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Adeverințele prevăzute la art. 8 lit. b) și art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și pot fi contestate la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.";

- Art. 11: "(1) Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, fiind scutită de taxa de timbru.

(2) Hotărârea Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs, în condițiile legii.

(3) La dosarul cauzei se depun copii certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, documentele originale putând fi consultate la arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 37 alin. (1) - Dreptul de a fi ales, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 - Înfăptuirea justiției și art. 126 - Instanțele judecătorești, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - Dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin

Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 2 lit. a) și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , constatând că acestea sunt constituționale.

Cu acel prilej, Curtea a reținut că dispozițiile art. 2 lit. a) din ordonanță definesc noțiunea de "lucrător al Securității" și explicitează în concret semnificația termenului, întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de acest text de lege fiind constatată de instanța judecătorească, Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, respectiv Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cazul persoanelor care candidează pentru funcția de Președinte al României.

Astfel, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și a art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

Curtea a reținut, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual - principiul aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."

În fine, în ceea ce privește

art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea constată că, pentru aceleași argumente, aceste dispoziții de lege nu contravin prevederilor constituționale și convenționale invocate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. a), art. 10 și

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Bucur Nicolae în Dosarul nr. 26.608/3/2008 al Tribunalului București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și de Marc Tiberiu în Dosarul nr. 19.932/3/2008 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 mai 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-șef,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.