Programul din 15 aprilie 1998

Capitolul 1 Politica macroeconomica

1. Politici monetar-valutare

În perioada 1998-2000 redresarea cererii interne trebuie să se realizeze concomitent cu consolidarea stabilitatii macroeconomice. Guvernul trebuie să intareasca controlul inflatiei și al deficitului bugetar prin aplicarea unor politici fiscale și monetare prudente. Caracterul ezitant al aplicarii politicilor de reforma până în prezent impune prelungirea perioadei de austeritate.

Sunt necesare:

- reducerea inflatiei, infaptuirea stabilitatii interne și externe a monedei naționale, respectiv introducerea unor măsuri de politica economica menite să asigure previzibilitatea evolutiei cursului monedei;

- recastigarea increderii în moneda naționala, reducerea vitezei de rotatie a masei monetare și cresterea, în consecința, a gradului de monetizare a economiei naționale;

- limitarea deficitului bugetar în vederea diminuarii ponderii statului în utilizarea resurselor financiare ale economiei;

- menținerea ratelor dobanzii la niveluri pozitive, în termeni reali, pentru a asigura cresterea și utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;

- asigurarea unui nivel competitiv și realist al cursului de schimb valutar;

- asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent și pregătirea condițiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;

- administrarea cu prudenta sporita și intr-o maniera mai transparenta și mai responsabila a datoriei publice interne și externe;

- practicarea unor dobanzi pentru depozitele bancare ale băncilor comerciale la Banca Naționala a României sub nivelul dobanzii de pe piața interbancara;

- diversificarea emiterii de obligațiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Băncii Naționale a României de reglare a masei monetare și pentru finantarea deficitului bugetar.

2. Politica fiscala și bugetară

2.1. Reforma fiscala

Politica fiscala în anul 1998 rămâne prudenta. O schimbare majoră în politica fiscala se va face prin acordarea unor stimulente investitorilor, în raport cu consumul. Se va analiza posibilitatea anularii impozitului pe profitul reinvestit. Legislatia a fost deja amendata pentru a permite:

- amortizarea accelerata, deductibila din profitul impozabil;

- deductibilitatea totala a cheltuielilor realizate pentru publicitate și reclama;

- colectarea trimestriala a impozitului pe profit;

- reducerea treptelor de impozitare, precum și reducerea ratei marginale a impozitului pe salarii de la 60% la 45% .

Ca urmare, se va demara de urgenta reorganizarea intregului sistem fiscal pentru a raspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltării economice, de promovare a investirii în raport cu consumul, precum și de imbunatatire generală a climatului de afaceri. Se vor analiza implicatiile unei eventuale modificari a anului fiscal, astfel încât acesta sa inceapa de la data de 1 aprilie și să se incheie la data de 31 martie.

Este necesară continuarea eforturilor în urmatoarele direcții:

- cresterea transparentei sistemului fiscal;

- introducerea impozitului pe venitul global în paralel cu introducerea de stimulente pentru sumele folosite de persoanele fizice la construirea de locuinte și în titluri de valori mobiliare;

- eliminarea discriminarilor și a exceptarilor la plata impozitelor indirecte și a taxelor;

- asigurarea unei baze stabile de impozitare;

- reducerea taxelor vamale și uniformizarea Tarifului vamal de import al României în conformitate cu acordurile internationale ale României;

- perfectionarea sistemului de administrare a colectarii de taxe și impozite și reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregătirea adoptarii și aplicarii acquisului comunitar, în privinta administrarii T.V.A. și a accizelor);

- reducerea și prevenirea evaziunii fiscale;

- reforma sistemului contabilitatii prin armonizarea lui cu cel european.

2.2. Politica bugetară

În politica bugetară accentul trebuie să cada, în principal, pe cresterea eficientei cu care se aloca și se utilizeaza banii publici. Acest lucru nu va fi posibil fără o reforma în profunzime a mecanismului bugetar și a finanțelor publice, în general.

Volumul și structura cheltuielilor bugetare trebuie să reflecte cerințele dezvoltării pe termen lung ale constituirii unei economii performante susținute de consolidarea democratiei și de cresterea coeziunii sociale, prin:

- investitii în capitalul uman (invatamant, cercetare-dezvoltare, cultura și arta, ocrotirea sănătății, protectia sociala);

- producția de bunuri publice (aparare naționala, ordine publică etc.);

- dezvoltarea infrastructurii;

- sprijinirea agriculturii și a exportului;

- protectia mediului;

- asigurarea echilibrului structural pe termen mediu al bugetului.

Pentru prima data, cheltuielile cu reforma, cum ar fi închiderea minelor, reabilitarea băncilor etc., sunt prevăzute explicit în buget.

În procesul de descentralizare, Legea finanțelor publice locale, Legea privind dreptul de proprietate publică și regimul juridic al acesteia și Legea concesionarii vor juca un rol major. Acestea pot permite autorităților locale sa perceapa impozitele, prin teritorii locale, impozite care au fost până acum percepute de autoritățile centrale și apoi transferate autorităților locale. Noul sistem va permite cresterea autonomiei financiare a autorităților locale.

În domeniul gestiunii banului public avem în vedere:

a) îmbunătățirea modului de elaborare a bugetului potrivit prioritatilor stabilite și rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;

b) îmbunătățirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa și urmarirea realizării de către ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;

c) intarirea controlului financiar intern al Guvernului;

d) reforma Curtii de Conturi.

3. Politici comerciale

Guvernul va urmări consecvent realizarea obiectivelor asumate și indeplinirea condițiilor pentru dezvoltarea economica durabila și pentru începerea negocierilor privind integrarea României în Uniunea Europeana. Fața de aceste obiective, se impune necesitatea reformularii unor prioritati și urgente, în special din perspectiva intaririi capacității Guvernului de a defini, adopta și pune în aplicare un set coerent de politici, concentrand resursele existente, tot mai limitate, în direcții prioritare bine precizate.

Din aceasta perspectiva, obtinerea sprijinului Uniunii Europene în cadrul Parteneriatului pentru aderare reprezinta o prioritate absoluta pentru România.

Totodata Guvernul își defineste un set minimal de prioritati, a caror realizare este în deplina concordanta cu criteriile și obiectivele Programului Național de Aderare a României la Uniunea Europeana.

În conceptia Guvernului, accelerarea reformelor trebuie să vizeze, în primul rand, incheierea, în mare, a procesului de creare și consolidare a pietelor - piața reprezentand cel mai eficient mecanism de alocare a resurselor. Numai pe aceasta baza va fi posibila atât cresterea capitalului național (format din capitalul natural, capitalul construit și capitalul uman) - care este premisa sporirii bunastarii sociale -, cat și cresterea eficientei utilizarii acestuia.

Pentru realizarea unei cresteri economice durabile, bazata pe export, precum și pentru a asigura pregătirea economiei pentru a face fața competitiei existente pe piața Uniunii Europene (unul dintre criteriile de la Copenhaga), se vor adopta programe și vor fi promovate măsuri menite sa reduca intensivitatea consumurilor de factori de productie, în condițiile cresterii calității produselor. O atenție deosebită se va acorda sprijinirii inovarii și transferului de tehnologie, precum și pregatirii condițiilor pentru indeplinirea cerințelor legate de libera circulatie a bunurilor prin crearea Sistemului Național al Infrastructurilor Calității.

Promovarea cresterii mai rapide a exporturilor trebuie să se faca respectand acordurile internationale ale României (în special Acordul european), prin programe și măsuri de intarire a competitivitatii productiei naționale și prin valorificarea oportunitatilor pe care le ofera deschiderea pieței interne a Uniunii Europene, urmarindu-se cresterea ponderii schimburilor comerciale cu aceasta zona în totalul comerțului extern al României.

Totodata, avem în vedere:

- asigurarea accesului exportatorilor la servicii legate de promovarea, finantarea și derularea exporturilor (inclusiv scheme de finanțare preferentiala a exportatorilor, bazate în exclusivitate pe performantele acestora și pe aplicarea principiului neutralitatii stimulentelor economice între industrii);

- garantarea accesului la importuri (vor fi consolidate aranjamente instituționale referitoare la functionarea pieței valutare, dezvoltarea zonelor libere etc.).

În ceea ce priveste regimul importului, avem în vedere:

- sporirea predictibilitatii regimului de import prin informarea sistematica a importatorilor în legătură cu natura și calendarul masurilor programate;

- cresterea neutralitatii tarifului vamal.

Finantarea dezvoltării economice necesita incurajarea în egala măsura a investitiilor autohtone și straine, în special prin crearea unui mediu de afaceri sanatos și cresterea previzibilitatii evolutiilor în ceea ce priveste cadrul politic, economic și legislativ, precum și prin diminuarea semnificativa a barierelor birocratice.

Capitolul 2 Politici de restructurare a economiei

1. Politici de consolidare a mecanismelor concurentiale

Se va acorda atenție deosebită crearii sistemului integrat de piete și, în acest context, mai ales accelerarii acelor transformari care permit indeplinirea de către România a condițiilor necesare semnarii Acordului european de evaluare a conformitatii.

Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei, atribuindu-se resursele necesare pentru a intari rapid capacitatea acestuia de a pune în aplicare legislatia protectiei concurentei. Se vor lua măsuri pentru reglementarea controlului și urmaririi ajutoarelor de stat.

În domeniile monopolurilor naturale se vor înființa autorități de reglementare autonome, urmarind adoptarea, și în aceasta privinta, a acquisului comunitar. Vor fi revizuite preturile pentru energie electrica, gaze naturale, energie termica, prin:

- reducerea progresiva a subventiilor incrucisate;

- revizuirea sistemului actual de prețuri;

- utilizarea retelelor publice de transport al produselor energetice, în condiții egale pentru toți producătorii.

Guvernul va elabora o strategie naționala a calității prin care sunt stimulate transferul tehnologic și inovarea - ca baza a cresterii capacității concurentiale pe piete globale - în condițiile corelarii politicilor guvernamentale în domeniul protectiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calității și amortizarii acestora cu politicile practicate pe Piața unica europeana.

Urmatoarele aspecte sunt prioritare:

A. Piețele financiare sufera, în principal, de slabiciunile sistemului bancar și, ca urmare, a absentei unor structuri și mecanisme de diminuare și dispersie a riscului, care ar avea rolul de a crește coerenta sistemului, conferindu-i, în acelasi timp, mobilitate, dinamism și diversitate a serviciilor. Din aceasta perspectiva, se vor initia măsuri în urmatoarele direcții:

- intarirea capacității instituționale a B.N.R. de exercitare a atribuțiilor sale;

- dinamizarea procesului de adoptare și aplicare a directivelor comunitare vizand serviciile financiare și libera circulatie a capitalurilor;

- accelerarea reformei sistemului asigurarilor (inclusiv prin aprofundarea liberalizarii pieței și crearea unei institutii autonome de reglementare și supraveghere);

- privatizarea băncilor cu capital de stat;

- consolidarea sistemelor de garantare a creditelor;

- diversificarea și perfectionarea sistemelor de decontare;

- crearea unui registru se gaj;

- reglementarea cooperatiei de credit și sprijinirea dezvoltării unui sistem de servicii financiare pentru agricultura și dezvoltare rurala, cu o componenta speciala pentru tineri și intelectualitatea satelor;

- stimularea creditului ipotecar;

- stimularea fondurilor mutuale;

- revizuirea și dezvoltarea legislației privind piețele de valori mobiliare, vizand:

- extinderea și intarirea capacității C.N.V.M. de a impune reglementarile în domeniu;

- introducerea reglementarii pieței extrabursiere (OTC - RASDAQ);

- diversificarea titlurilor negociabile și a instrumentelor derivate;

- intarirea protectiei acționarilor minoritari;

- prezentarea de propuneri legislative și de proceduri concrete privind privatizarea burselor de valori și de marfuri;

- reglementarea investitiilor de portofoliu.

B. Piețele de marfuri și servicii acuza un grad înalt de destructurare și dispersie, care constituie o bariera majoră pentru dezvoltarea productiei. În vederea ameliorarii acestei situații se vor initia măsuri și programe vizand:

- perfectionarea sistemului de standardizare, acreditare și certificare a conformitatii;

- stimularea dezvoltării comerțului cu ridicata (în special în domeniile agriculturii, industriei alimentare și usoare și al exportului);

- dezvoltarea burselor de marfuri;

- instituirea profesiei de agent comercial;

- stimularea formelor asociative de comert;

- raspandirea cunoștințelor de marketing.

C. Piața forței de muncă este, de asemenea, tributara dispersiei, lipsei de flexibilitate și mobilitate. Se vor elabora și initia măsuri vizand:

- revizuirea Codului muncii;

- pregătirea condițiilor necesare, conform cerințelor pentru libera circulatie a persoanelor pe piața unica;

- armonizarea legislației și crearea instituțiilor de implementare în vederea recunoasterii mutuale a profesiilor;

- accelerarea elaborarii standardelor ocupationale și de evaluare;

- mai buna conectare la nevoi a programelor de reconversie profesionala;

- cresterea mobilitatii teritoriale a forței de muncă.

2. Reforma intreprinderii; privatizarea și restructurarea

Se va accelera procesul privatizarii sub aspect cantitativ (utilizand drept criteriu de performanță indicatorul ponderii în capitalul social) și se va imbunatati calitatea procesului de privatizare (prin cresterea transparentei, promovarea cu predilectie de metode de privatizare care asigura o concurenta sporita între potentialii investitori și prin dezvoltarea pieței de capital).

Vor fi luate de urgenta masurile necesare pentru asigurarea conducerii unitare și pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare prin completarea cadrului legislativ existent.

În termenul cel mai scurt se va realiza descentralizarea activității Fondului Proprietății de Stat, transferandu-se la nivel regional responsabilitatea privatizarii societatilor comerciale mici și mijlocii. Totodata, se va perfectiona organizarea interna a F.P.S., potrivit exigentelor ce decurg din:

- diversificarea metodelor de privatizare;

- complexitatea sporita a privatizarii instituțiilor financiare (bănci, societăți de asigurări);

- problematica complexa a privatizarii societatilor rezultate din restructurarea regiilor autonome și a altor mari întreprinderi;

- intarirea disciplinei financiare a societatilor comerciale.

Va fi finalizat cadrul legislativ specific privatizarii societatilor comerciale rezultate din organizarea regiilor autonome (Legea privind dreptul de proprietate publică și regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei etc.), facand posibile separarea domeniilor public și privat în cadrul patrimoniului structurilor economice ale statului, determinarea capitalului social al societatilor comerciale care opereaza cu bunuri publice, reglementarea relatiilor dintre acestea și autoritățile centrale și locale, stabilirea responsabilitatilor societatilor comerciale respective.

Se va urmări sistematic atât la nivelul F.P.S., cat și al Guvernului realizarea programului de privatizare, acordând prioritate urmatoarelor domenii:

- privatizarea băncilor cu capital de stat și a instituțiilor de asigurări;

- pregătirea și derularea procesului de privatizare a societatilor comerciale ce rezultă din restructurarea regiilor autonome;

- privatizarea societatilor comerciale cu mari probleme financiare.

Se va promova, în continuare, participarea în procesul de privatizare a capitalului strain prin investitii directe, în scopul asigurarii transferului de tehnologie, cresterii performantei manageriale și îmbunătățirii accesului produselor românești pe piețele internationale.

Totodata, se va stimula participarea capitalului autohton în procesul de privatizare, în special prin facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii private la spatii și utilaje de productie aparținând societatilor comerciale cu capital de stat, dar utilizate în prea mica măsura de către acestea.

În vederea accelerarii restructurarii întreprinderilor se va diminua considerabil toleranta față de indisciplina financiară a întreprinderilor și se vor aplica mai timpuriu și mai ferm reglementarile privind incapacitatea de plată. Autorităților fiscale, furnizorilor de utilitati publice și F.P.S. le revine rolul de a împiedica acumularea de pierderi și arierate prin intreruperea funcționarii întreprinderilor ale caror cheltuieli de exploatare depasesc veniturile.

Se va adopta un sistem riguros și ferm de atenuare a poverii financiare a datoriilor vechi față de stat, prin reesalonarea scadentelor numai pentru intreprinderile care dovedesc că nu au înregistrat noi pierderi din exploatare după 31 decembrie 1996, sau în contextul realizării privatizarii.

Totodata, se va intari responsabilitatea personala (în limitele contractuale) a reprezentantilor F.P.S. și a managerilor întreprinderilor cu capital de stat. În mod corespunzător, se vor adopta măsuri pentru cresterea autonomiei manageriale și îmbunătățirea protectiei managerilor în raport cu presiunile politice și sindicale, precum și în raport cu deciziile arbitrare ale unor functionari publici.

Se va acorda și în continuare prioritate privatizarii în raport cu restructurarea; finantarea restructurarii se va baza intr-o măsura decisiva pe fluxul de numerar rezultat din exploatare.

Vor fi privatizate cat mai rapid intreprinderile cu pierderi, recuperandu-se datoriile față de terti ale acestora prin scheme bazate pe implicarea cumparatorilor și creditorilor; se va diminua blocajul financiar din economie prin măsuri viabile și complementare.

Se considera prioritati absolute ale restructurarii acele sectoare și activități în care se identifica majorarea pierderilor și arieratelor în economia naționala.

Se va finaliza transformarea regiilor autonome de interes național și a regiilor autonome locale în societăți comerciale cu structuri privatizabile, asigurandu-se, în măsura maxim posibila, un regim concurential, inclusiv înființarea de autorități autonome de reglementare și supraveghere a pietelor. Totodata, activitățile conexe și auxiliare vor fi externalizate, în vederea promovarii concurentei în sfera serviciilor pentru industrie și a cresterii activității societatilor divizate în procesul de privatizare.

În vederea recuperării creditelor neperformante se vor adopta masurile legislative și instituționale care să permită activitatea unor agentii specializate în recuperarea acestora prin rascumpararea datoriilor la prețul pieței.

Politica Guvernului în domeniul reformei întreprinderilor, privatizarii și restructurarii va fi pusa în aplicare în contextul politicilor sectoriale și al celor de dezvoltare regionala și locala, asigurandu-se parteneriatul în adoptarea și implementarea masurilor cu autoritățile locale, cu sindicatele și cu reprezentantii comunitatilor de afaceri. Pentru elaborarea și corelarea politicilor sectoriale, se va demara un proces de identificare a structurilor dezirabile ale industriei în paralel cu reevaluarea infrastructurii capitalului natural și a capacității de sprijinire a acestuia.

3. Politica de dezvoltare regionala și locala; intreprinderile mici și mijlocii

3.1. Politici de dezvoltare regionala și locala

Politica de dezvoltare regionala reprezinta una dintre componentele esentiale ale strategiei generale de reforma în România.

Politica de dezvoltare regionala este conceputa ca parte integrantă a procesului actual de descentralizare administrativa și economica, urmarind în principal sa stimuleze inițiativa locala și regionala, sa promoveze dezvoltarea regionala și sa recupereze în ritm accelerat intarzierile în dezvoltarea zonelor defavorizate, printr-un parteneriat activ între administratia centrala și reprezentantii autorităților administrației publice locale și judetene, agentii economici cu capital de stat și privat, sindicate, asociații neguvernamentale, agentii locale etc.

Guvernul, desi considera ca statul nu trebuie să intervina direct în sprijinirea industriilor cu potențial de viabilitate, accepta implicarea pe termen scurt în cazul întreprinderilor a caror restructurare are efecte semnificative pe plan social, interventia statului fiind interpretata ca măsura de protecție sociala.

Din aceasta perspectiva, a impactului social al restructurarii unor întreprinderi, Guvernul considera necesar să se implice prin aplicarea unor programe naționale de restructurare, care trebuie corelate cu programele de dezvoltare regionala și locala.

În condițiile caracterului limitat al resurselor bugetare, se va urmări cresterea eficientei alocarii și utilizarii acestora, prin finantarea în sistem descentralizat și pe baze competitive a programelor de restructurare, urmarindu-se cofinantarea împreună cu autoritățile locale și cu sectorul neguvernamental și urmarirea stricta a realizarilor intermediare și finale.

Guvernul promovează o reforma cuprinzatoare a sistemului finanțelor locale, care să permită dezvoltarea locala și care să stabileasca - simultan și corelat - atât cadrul general al regimului impozitelor locale, cat și pe cel al procedurilor pentru sistemul de transferuri bugetare, în condițiile descentralizarii.

Pe aceste baze, vor fi create programe și fonduri pentru cofinantarea de programe naționale de restructurare și de proiecte de dezvoltare regionala și locala, în condițiile în care se vor aplica principiile descentralizarii și subsidiaritatii, caz în care autoritățile publice locale vor fi un partener privilegiat de dialog.

Dezvoltarea regionala urmareste realizarea a trei obiective principale:

A. Reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare a judetelor sau regiunilor, dar și dintre nivelurile de dezvoltare a unor zone aparținând aceluiasi judet sau grup de judete. Se vor aplica programe de redresare economica, în special în cazul unor zone preponderent monoindustriale sau în care, ca urmare a restructurarii, se înregistrează o rata înaltă a somajului.

B. Integrarea activităților sectoriale în cadrul regiunilor, în vederea ridicarii nivelului de dezvoltare economico-sociala a acestora, în contextul adancirii procesului de descentralizare economica și administrativa și al cooperarii dintre Guvern și autoritățile locale, în cadrul noului sistem care are la baza principiul parteneriatului.

Elaborarea unei strategii și a unor programe speciale în domeniul cooperarii regionale, cu accent pe reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și edilitare a localitatilor și pe accelerarea procesului cooperarii între regiuni.

C. Intarirea capacității României de a-și asuma responsabilitatile unui viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta va permite accesul la Fondurile Structurale și la Fondul de Coeziune.

Va fi stimulata adoptarea de variante de dezvoltare locala și regionala care să reflecte nevoile reale ale comunitatilor locale, urmarindu-se, în principal:

- crearea de noi locuri de muncă;

- programe de măsuri active pentru combaterea somajului;

- noi întreprinderi private cu potențial în perspectiva, mai ales de export;

- programe de recalificare și reorientare a forței de muncă;

- infrastructuri adecvate crearii și dezvoltării de întreprinderi mici;

- dezvoltarea satului prin crearea de infrastructuri și activități neagricole;

- dezvoltarea parteneriatului international;

- stimularea spiritului intreprinzator;

- vanzarea de active, în special către salariații marilor întreprinderi ce se restructureaza;

- crearea de retele instituționale de consultanță și servicii pentru intreprinderile mici și mijlocii.

Implicarea Guvernului în restructurarea industriilor va avea la baza extinderea dialogului social. Participarea sindicatelor și a reprezentantilor sectorului privat va detine un rol esential și va fi incurajat parteneriatul dintre sectorul public și cel privat în finantarea și realizarea proiectelor de restructurare și de dezvoltare locala.

3.2. Politici de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii

Guvernul va duce o politica activa de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, aceasta fiind necesară pentru:

- crearea de locuri de muncă pentru ocuparea forței de muncă disponibilizate prin restructurarea întreprinderilor din sectorul de stat;

- dezvoltarea regionala și locala;

- relansarea cresterii economice prin sporirea participării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii la realizarea P.I.B.;

- crearea clasei mijlocii;

- formarea culturii antreprenoriale.

În vederea stimularii dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii se vor realiza urmatoarele:

- cresterea capacității administrației publice de a elabora și implementa politici în domeniu;

- armonizarea legislației actuale în domeniu și asigurarea coerentei acesteia;

- promovarea legislației privind colateralele și a registrelor privind proprietățile gajate;

- reforma sistemului de evidenta financiar-contabil;

- crearea unui cadru propice pentru pornirea afacerilor;

- preluarea asupra administrației publice locale a unei părți din costul obligațiilor de ordin birocratic ale întreprinderilor, prin serviciile asigurate de incubatoare, parcuri industriale;

- programe cofinantate menite sa dezvolte spiritul intreprinzator și adresate diferitelor categorii sociale bine definite;

- retele de centre de consultanță, instruire, de transfer tehnologic, de transfer de cunoștințe și diseminare de informații despre oportunitati de afaceri;

- sprijin pentru aparitia de noi institutii financiare (în special fonduri de garantare și de investitii);

- programe pentru finantarea proiectelor de dezvoltare a întreprinderilor mici care introduc noi tehnologii;

- programe privind introducerea sistemelor de asigurare a calității în intreprinderile mici și mijlocii în conformitate cu exigentele aderarii la Uniunea Europeana și dezvoltarea unei culturi a calității.

4. Politici agricole și de dezvoltare rurala

Agricultura va reprezenta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, precum și un factor de stimulare a cresterii economice agregate, fiind considerata prioritate naționala strategica.

Strategia de guvernare în domeniul agricol trebuie să vizeze consolidarea proprietății private și asigurarea funcționarii pietelor agricole.

În vederea asigurarii condițiilor relansarii, Guvernul are în vedere urmatoarele obiective:

- aplicarea, cu prioritate, de măsuri pentru reforma administrației publice în domeniu;

- dezvoltarea pieței funciare și crearea cadrului instituțional necesar în vederea modernizarii agriculturii prin dimensionarea optima a exploatatiilor; continuarea procesului de retrocedare a proprietăților funciare (terenuri arabile, pasuni și terenuri impadurite) prin extinderea cadrului legislativ, conform protocolului consacrat

Legii nr. 169/1997 , semnat de către toți partenerii de coalitie, concomitent cu adoptarea masurilor necesare pentru consolidarea gospodariei taranesti;

- elaborarea cadrului instituțional pentru administrarea fondului funciar al statului și trecerea la privatizarea de societăți comerciale cu capital de stat din agricultura; fondul funciar al statului va cuprinde terenurile rămase după retrocedare și privatizare;

- crearea unui sistem eficient de finanțare a agriculturii, inclusiv a unui sistem de asigurări contra factorilor de risc; sprijinirea prin mijloace diversificate a producătorilor agricoli;

- facilitarea formarii de asociații ale producătorilor agricoli în domeniile aprovizionarii și desfacerii și sprijinirea reprezentarii acestora la nivel național și international;

- promovarea cercetării stiintifice axate pe dezvoltarea de tehnologii adecvate exploatatiilor de tip ferma individuala; măsuri pentru generalizarea de soiuri și rase selectionate și atestate bioproductiv;

- instituirea unui sistem eficient de indrumare, consultanță și informare;

- restructurarea cadrului instituțional de cercetare-dezvoltare și inovare din domeniul agriculturii și alimentatiei;

- protectia și dezvoltarea patrimoniului genetic național din producția agricola, vegetala și animala;

- se vor identifica posibilitatile de sprijinire a tinerilor și a intelectualitatii satelor prin dobandirea de teren agricol și prin susținerea dezvoltării de activități industriale și de servicii;

- aplicarea de programe vizand reducerea decalajelor de civilizatie și confort între sat și oras în scopul fixarii în mediul rural a populatiei educate și dezvoltării de activități neagricole.

5. Politici în domeniul utilizarii capitalului natural

Politicile în domeniul utilizarii capitalului natural vor urmări obiective în sensul reevaluarii infrastructurii capitalului natural; în acest fel vom sprijini procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile și evitarea supraexploatarii acestora.

Pentru a atinge aceste obiective, principalele măsuri sunt:

- internalizarea graduala (în costurile de productie) a cheltuielilor aferente diminuarii și compensarii efectelor distructive asupra mediului înconjurător;

- utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;

- alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu și intarirea capacității administrative în vederea recuperării intarzierii înregistrate în armonizarea legislației cu reglementarile de mediu ale Uniunii Europene;

- adoptarea de standarde de mediu înconjurător compatibile cu cele ale Uniunii Europene, în special în domeniul apei, aerului și administrarii deseurilor;

- dezvoltarea resurselor umane și a implicarii organizațiilor neguvernamentale;

- facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul înconjurător.

6. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor

Cresterea ofertei de infrastructuri

În perspectiva anului 2000, prioritatile în dezvoltarea infrastructurilor vizeaza, în principal:

- dezvoltarea și modernizarea sectorului de comunicatii în vederea accesului larg la sisteme globale de comunicatii și informare. Privatizarea Romtelecom, crearea unui cadru concurential stimulativ, dezvoltarea retelei naționale de radiorelee, modernizarea și diversificarea serviciilor postale;

- sprijinirea dezvoltării rurale prin: elaborarea, inițierea și aplicarea de programe pentru alimentarea cu apa, electricitate, retele de linii telefonice, infrastructuri de transport (inclusiv pietruirea drumurilor comunale și crearea de locuri de muncă în sectoare neagricole);

- dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar, în special în relație cu culoarele europene de transport, modernizarea și cresterea eficientei transporturilor de calatori și de marfuri (reabilitarea drumurilor, construcția de autostrăzi și sosele de nivel european, modernizarea cailor ferate și a mijloacelor de transport feroviar);

- dezvoltarea și modernizarea sistemelor de transport energetic și purtatori în vederea echilibrarii diversificarii ofertei;

- concesionarea pe scara mai larga a construcției și exploatarii de capacitati în infrastructura, implicarea sectorului privat în finanțare și parteneriat international;

- elaborarea în continuare a Planului de Amenajarea Teritoriului Național defalcat pe secțiunile specifice și regiunile de dezvoltare în concordanta cu optiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice și cu cerințele de integrare europeana;

- reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și edilitare a localitatilor, condiție de asigurare a unei vieti normale și de desfășurare în bune condițiuni a activității socioeconomice, prin aplicarea unor programe cofinantate;

- promovarea cadrului legislativ și instituțional, institutie care să asigure accesul cetatenilor la o locuinta corespunzătoare;

- program de acțiuni pentru reducerea riscului seismic al cladirilor, expertizate tehnic și incadrate în clasa I de risc seismic, inclusiv asigurarea de resurse financiare pentru susținerea programului.

7. Politica în domeniul turismului

Pentru dezvoltarea turismului din România, Guvernul va urmări realizarea urmatoarelor obiective principale:

- cresterea volumului activităților turistice prin stimularea diversificarii ofertei de calitate, respectiv a manifestarii cererii interne și internationale pentru produsele turistice;

- tratarea turismului ca activitate de export indirect și realizarea unei balante active.

Realizarea obiectivelor propuse va fi posibila prin:

- evaluarea reala a resurselor și a potentialului turistic;

- regandirea cadrului juridic existent, pentru simplificarea și armonizarea lui cu normele Organizației Mondiale a Turismului și ale Uniunii Europene;

- privatizarea rapida a societatilor de turism, cu precadere către investitori strategici recunoscuti pe plan international. În cazul obiectivelor turistice fosta proprietate privată, privatizarea acestora se va face după clarificarea situației lor juridice;

- corelarea programelor naționale, regionale și locale de dezvoltare, din diferite domenii;

- continuarea parteneriatului între sectoarele public și privat, precum și cu organizațiile neguvernamentale la nivel național, regional și local;

- sprijinirea turismului balnear, rural, cultural, montan și pentru tineret;

- politici promotionale active pe plan intern și international;

- programe pentru educarea, formarea și perfectionarea profesionala a personalului din turism.

Capitolul 3 Politica sociala

1. Relatiile de muncă

Obiective

- Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional pentru reglementarea conflictelor de muncă.

- Crearea cadrului legal și instituțional pentru eliminarea muncii la negru.

- Modificarea legislației privind activitatea sindicatelor și perfectionarea dialogului social.

2. Piața forței de muncă

2.1. Mobilitatea mainii de lucru

A. Stimularea fluidizarii pieței de locuinte și a serviciilor de cazare/locuire.

B. Liberalizarea condițiilor de angajare și de concediere stipulate în legislatia muncii, modificarea Codului muncii.

C. Reglementarea aspectelor legate de locul de muncă și pachetele de beneficii:

- instituirea unui sistem de evaluare a prestatiilor sociale care acompaniaza accesul la locul de muncă și incorporarea acestor valori în pachetul de beneficii ce remunereaza munca;

- diversificarea pachetului de beneficii, recunoscute ca elemente de costuri cu munca vie, cum ar fi: contribuții suplimentare la fondurile de pensii private, hrana oferita la locul de muncă, compensatii materiale legate de prestarea muncii etc.;

- includerea cheltuielilor de formare și perfectionare profesionala și a cheltuielilor de mobilitate de personal în costurile de personal; protejarea dreptului angajatilor la dezvoltarea carierei, cu finantarea angajatorului.

2.2. Politici salariale

A. Liberalizarea completa a salariilor în sfera concurentiala.

B. Controlul riguros al costurilor aferente utilizarii resurselor umane în sectorul public; introducerea unui sistem de criterii de performanță specifice sectoarelor de activitate finantate din bugetele publice.

C. Unificarea cadrului legislativ privind salarizarea în sfera publică; introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor de baza care să permită:

- remunerarea diferentiata a angajatilor în functie de performanță muncii prestate;

- responsabilizarea conducerii instituțiilor publice.

D. Utilizarea salariului minim de baza garantat ca instrument de protecție a angajatilor; finalizarea elaborarii metodologiei de calcul al nivelului salariului de baza minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici, care să reprezinte costul mentinerii capacității de muncă.

E. Introducerea obiectivelor de politica salariala în programele macroeconomice multianuale; utilizarea indicatorilor calculati privind salariul real.

2.3. Politici de ocupare

- accelerarea adoptarii standardelor ocupationale și de evaluare;

- armonizarea Codului ocupatiilor din România cu cele europene;

- pregătirea condițiilor pentru ratificarea Cartei Sociale Europene (revizuite).

2.4. Atenuarea dezechilibrelor pieței forței de muncă

- institutionalizarea dialogului și negocierilor între Patronate și Sindicate; operationalizarea Consiliului Economic și Social;

- instituirea unui sistem de monitorizare a cererii de forta de muncă caracterizate prin toate condițiile de angajare (inclusiv salariile și pachetele de beneficii), a ofertei de forta de muncă (inclusiv pretentiile salariale și condiții de angajare); dezvoltarea sistemului de diseminare a informațiilor; realizarea obiectivelor planificate ale proiectului "Forta de muncă și protectia sociala";

- reglementarea regimului circulației forței de muncă; asigurarea nivelului de protecție a forței de muncă autohtone în condițiile asigurarii liberei circulatii a forței de muncă; finalizarea acordurilor bilaterale de reglementare a circulației forței de muncă;

- crearea autorității pentru inspecția muncii, institutie menita sa supravegheze respectarea legalității în relatiile de muncă; adoptarea legislației aferente și demararea restructurarii instituționale;

- crearea Agentiei Naționale de Ocupare și Formare Profesionala; adoptarea legii aferente și operationalizarea sistemului;

- transferul atribuțiilor de reglare a pieței forței de muncă, împreună cu resursele financiare aferente, de la autoritățile centrale către autoritățile administrației publice locale;

- stimularea aparitiei și dezvoltării operatorilor privati de intermediere, formare/calificare, pe piața forței de muncă.

2.5. Șomaj

În domeniul ajutorului de șomaj:

- acordarea ajutorului de șomaj în condițiile testarii veniturilor și eventuala extindere a perioadei pentru acordarea acestuia;

- cresterea eficientei programelor de sprijin finantate din fondul de șomaj;

- revizuirea legislației privitoare la acordarea indemnizatiei pentru pierderea locului de muncă, în sensul eliminarii aplicarii paralele a diferitelor prestatii.

2.6. Asigurarile sociale

Se va demara asigurarea cadrului juridic și instituțional al reformei sistemului de pensii constand, în principal, din:

- reproiectarea sistemului actual și îmbunătățirea administrarii acestuia prin înființarea Casei Autonome de Pensii;

- reglementarea și crearea fondurilor capitalizate de pensii, în sistem obligatoriu și facultativ;

- crearea condițiilor pentru gestionarea fondurilor de pensii în regim concurential;

- se vor adopta masurile legislative și de reorganizare instituțională în vederea instituirii unui sistem de asigurare a riscului profesional și de accidente de muncă prin:

- crearea Fondului de Asigurare de Risc și Accidente;

- crearea autorității pentru inspecția muncii.

2.7. Asistența sociala

Se vor introduce modele de servicii sociale care să asigure cresterea gradului de adresabilitate în vederea protejarii mai eficiente a segmentelor de populatie vulnerabila și evitarii excluderii sociale a acestora.

Se va asigura un cadru legal, instituțional și financiar, în vederea eficientizarii prestarii de servicii de asistența sociala prin:

- adoptarea unor standarde ocupationale de evaluare și acreditare specifice domeniului;

- participarea organizațiilor societatii civile și de cult la punerea în aplicare a masurilor de asistența sociala;

- sprijinirea varstnicilor singuri, fără posibilitati materiale sau fără sustinatori legali, prin promovarea proiectului Legii privind asistența sociala a persoanelor varstnice;

- elaborarea în cursul anului 1998 a proiectului de Lege privind voluntariatul în activități de asistența sociala;

- cresterea cuantumul alocatiei de stat pentru copii.

Capitolul 4 Politici privind drepturile omului, culte și minoritati

1. Drepturile omului

Principii

1. Aplicarea de politici active în domeniu, prin care să fie depasita starea declarativa.

2. Parteneriat cu cetateanul și cu comunitatile în vederea aplicarii politicilor active.

Obiective

Vor fi initiate noi măsuri legislative în scopul intaririi protectiei libertatilor individuale și aducerii lor la standardele statelor membre ale Uniunii Europene.

Se va proceda la:

- adoptarea Legii privind sistemul de probatiune, care va permite condamnatilor reintegrarea sociala, după executarea unei părți din pedeapsa, sub supravegherea unor "consilieri de probatiune". Aceasta institutie va urmări sa mențină un echilibru între protectia comunității, a sigurantei cetateanului și nevoia de evitare de excludere sociala a delincventului;

- modificarea Codului penal în sensul modernizarii unora dintre prevederile sale și ajustarea continutului lor la normele europene în materie penala. Se va modifica cuantumul pedepselor aplicabile în cazul unor infractiuni și vor fi instituite pedepse alternative. Vor fi de asemenea redefinite unele infractiuni ca insulta, calomnia, ofensa adusa autorității, relatiile sexuale între persoane de acelasi sex;

- modificarea Legii cetateniei, în sensul, printre altele, reducerii cazurilor de apatridie;

- ratificarea Convenției Europene asupra imprescriptibilitatii crimelor împotriva umanitatii și a crimelor de razboi;

- ratificarea Convenției asupra cetateniei;

- semnarea altor conventii relevante și ratificarea celor semnate în 1997.

2. Parteneriatul social

Principii generale, obiective și măsuri legislative

- asigurarea libertatii de asociere;

- asigurarea cadrului de participare a cetateanului prin structurile societatii civile la procesul de luare a deciziilor, inclusiv la elaborarea politicilor și strategiilor naționale și sectoriale;

- asigurarea accesului la informatie în scopul constituirii unei resurse indispensabile progresului și stabilitatii și protectia datelor personale;

- asigurarea transparentei politicii bugetare;

- asigurarea dreptului de a accede la finantarea publică (subventii), prin competitie;

- adoptarea Legii asociațiilor și fundatiilor;

- participarea organizațiilor neguvernamentale la elaborarea și implementarea programelor finantate de la bugetul public;

- eliminarea barierelor fiscale existente în vederea stimularii organizațiilor fără scop lucrativ.

3. Culte

- crearea cadrului legislativ necesar manifestarii cultelor;

- elaborarea și promovarea Legii privind inventarierea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor care au apartinut bisericilor, în vederea reglementarii situației lor juridice;

- constituirea unui cadru normativ adecvat, prin schimbarea și perfectionarea legislației referitoare la învățământul religios, clerul militar, asistența social-religioasa din armata, spitale, penitenciare, azile, orfelinate, precum și conservarea patrimoniului religios;

- îmbunătățirea sistemului de subventionare a cheltuielilor salariale ale personalului de cult de la bugetul de stat;

- sprijinirea efectiva a reconstructiei și a restaurarii patrimoniului religios;

- perfectionarea cadrului legislativ prin definitivarea alinierii la normele internationale.

4. Minoritatile naționale

Principii specifice protectiei minoritatilor naționale

- protectia minoritatilor naționale pentru a asigura continuitatea lor și pentru a împiedica orice acțiuni din partea autorităților publice de schimbare a structurilor etnice în zonele în care ele traiesc;

- crearea cadrului juridic adecvat care să asigure persoanelor aparținând minoritatilor naționale dreptul la pastrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;

- incurajarea acțiunilor interculturale care să promoveze cooperarea interetnica.

Măsuri în plan instituțional și legislativ

- continuarea unor acțiuni specifice privind indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeana cuprinse în Programul Național, inclusiv prin perfectionarea cadrului legislativ;

- constituirea unui grup de lucru interministerial pentru problemele rromilor;

- promovarea unui act normativ care să reglementeze înființarea unui institut de cercetare pluridisciplinar specializat în problematica minoritatilor naționale cu finanțare publică;

- adoptarea Legii privind protectia minoritatilor naționale;

- ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în conformitate cu cele cuprinse în principiile specifice protectiei minoritatilor naționale, enuntate mai sus;

- preluarea în legislatia interna a prevederilor Convenției-cadru pentru Protectia Minoritatilor Naționale prin adoptarea articolelor privind inscriptiile publice multilingve și folosirea limbii materne în relatiile cu autoritățile locale, precum și în cadrul acestora, cuprinse în forma initiata de Guvern a

Ordonantei de urgenta nr. 22/1997 , elaborarea normelor de aplicare;

- elaborarea strategiei naționale privind integrarea sociala a rromilor;

- alocarea resurselor financiare de sprijinire a organizațiilor minoritatilor naționale, bazate și pe proiecte și programe.

Capitolul 5 Politici privind capitalul uman

1. Invatamant

Pentru perioada 1998-2000, învățământul continua reforma sistemica, de restructurare și modernizare a intregului sistem educational, bazat pe valori cultural-umaniste, morale și stiintifice.

1.1. Obiectivele politicii educationale

Strategia reformei educationale:

- redimensionarea rolului social al educatiei prin redefinirea pozitiei institutiei scolare în cadrul comunității;

- redefinirea calității și eficientei procesului educational în concordanta cu o societate deschisa, dinamica și democratica, precum și cu cerințele integrarii europene;

- optimizarea structurala a sistemului educational, descentralizarea decizionala și autonomia scolara, extinderea și diversificarea ofertei educationale pentru a raspunde cerințelor pieței forței de muncă;

- elaborarea unor manuale scolare care să restabileasca adevarul istoric pe baze stiintifice cu privire la trecutul poporului român și indreptarea unor erori și false interpretari în domeniul stiintelor socioumane;

- privatizarea unui segment important din învățământul de stat la toate nivelurile;

- eliminarea restrictiilor din învățământul public în limba minoritatilor, precum și renuntarea la monopolul statului în organizarea și finantarea ofertei de educatie și sprijinirea învățământului alternativ, comunitar și confesional.

1.2. Direcții principale de restructurare și modernizare a învățământului

- consolidarea reformei curriculare: plan, programe, manuale, evaluare;

- asigurarea unei oferte de manuale și materiale didactice;

- formarea continua a personalului didactic în cadrul unor programe flexibile;

- perfectionarea metodelor flexibile de scurtare a perioadei de scolarizare pentru copii superdotati;

- reorganizarea învățământului profesional și tehnic, în sensul adaptarii acestuia la cerințele pieței forței de muncă - inclusiv în limba minoritatilor naționale - prin reducerea cifrei de scolarizare începând cu nivelul liceal pentru profesiile în declin;

- consolidarea autonomiei universitare și crearea stimulentelor pentru introducerea unor specializari noi în conformitate cu exigentele economiei de piața;

- diversificarea surselor de finanțare a învățământului public, cresterea eficientei utilizarii resurselor alocate și promovarea autonomiei decizionale;

- simplificarea reglementarilor privind recunoasterea studiilor, echivalarea diplomelor, titlurilor obtinute în strainatate și impulsionarea finalizarii unor acorduri bilaterale în acest scop.

1.3. Măsuri în domeniul învățământului în limba minoritatilor naționale

- susținerea Legii pentru aprobarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997

și a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului instituțional adecvat, inlaturand restrictiile în limba minoritatilor naționale, conform protocolului semnat de către partenerii de coalitie și a înțelegerilor dintre acestia;

- largirea cadrului instituțional al învățământului superior de stat prin universitati multiculturale și, în functie de necesități, institutii de sine stătătoare în limbile minoritatilor naționale;

- elaborarea și aprobarea normelor privind susținerea materiala de către autoritățile publice a structurilor învățământului laic înființat de către cultele recunoscute oficial (conform

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 ).

2. Sănătate

Reforma sanitara trebuie să reflecte ideea ca responsabilitatea pastrarii sănătății revine medicului, colectivitatii insesi, sistemului de educatie, precum și factorilor de decizie politica.

Pastrarea sănătății individului este nu doar o necesitate de baza sociala ci și un drept fundamental al persoanei umane.

Consideram, deci, ca ingrijirile medicale, serviciile de sănătate și politica sanitara sunt mijloacele prin care se garanteaza acest drept fundamental.

Guvernul considera ca reforma în domeniul ocrotirii sănătății vizeaza urmatoarele prioritati:

- cresterea accesibilitatii serviciilor medicale pentru cetățeni. Se va asigura dispersia serviciilor medicale și farmaceutice pe intreg teritoriul tarii prin activitatea decizionala a Colegiului Medicilor din România și a Colegiului Farmacistilor din România;

- descentralizarea coordonarii activităților medicale cu reducerea personalului și atribuțiilor Ministerului Sănătății. Dezvoltarea rolului strategic și de politica sanitara al Ministerului Sănătății în locul celui de gestiune directa, cu revizuirea actelor normative care mentin inca un sistem centralizat;

- implementarea Legii asigurarilor sociale de sănătate, finalizarea Contractului-cadru prin negocieri cu Colegiul Medicilor din România și aprobarea acestuia prin hotărâre de Guvern;

- organizarea infrastructurii Casei Naționale de Asigurari Sociale de Sănătate și elaborarea recomandarilor de functionare. Reglementarea practicii medicale prin norme și proiecte de lege, standarde ocupationale și de evaluare conforme cu cele europene;

- finantarea sistemului de sănătate prin diversificarea surselor de finanțare a ocrotirii sănătății și cresterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru sănătate, cat și prin finanțări din surse alternative;

- reforma sistemului de administratie publică în domeniul sanitar;

- elaborarea programului strategic privind nevoile de sănătate ale populatiei până în anul 2001;

- susținerea privatizarii la toate nivelurile asistentei medicale;

- asigurarea unor programe cu participare internationala dedicate formarii specialistilor în management sanitar, inclusiv pentru sectorul privat;

- continuarea programelor de combatere pentru o serie de boli cu risc sau incidența crescute: boli cardiovasculare, tuberculoza, SIDA, neoplazii etc.;

- dezvoltarea unor programe specifice zonale, concordante cu patologia existenta în plan teritorial;

- dezvoltarea unei retele accesibile de asistența medico-chirurgicala de urgenta pe tot teritoriul tarii;

- elaborarea unui program național de sustinere a sănătății familiei și de ridicare a natalitatii;

- sporirea eficientei acțiunilor de prevenire a bolilor acute și transmisibile;

- derularea unor programe de sănătate pentru populatia defavorizata (persoane cu handicap, varstnici, bolnavi cronici etc.);

- sprijinirea organizațiilor neguvernamentale cat și a asociațiilor profesionale care au ca scop promovarea programelor de sănătate;

- satisfacerea necesarului de medicamente de baza și sprijinirea productiei interne de medicamente.

3. Cultura

Politica Guvernului în domeniul culturii va urmări stimularea creativitatii culturale în toate formele sale, afirmarea și exploatarea permanenta a traditiilor, edificarea continua a identității naționale, crearea unui cadru permanent favorabil pentru salvarea, pastrarea, valorificarea și exprimarea identității etnice culturale, precum și stimularea dialogului cu celelalte culturi ale lumii.

Guvernul își asuma asigurarea accesului cat mai larg al cetatenilor la valorile culturale din tara și strainatate.

Se vor adopta masurile care să garanteze protejarea patrimoniului cultural și incurajarea dezvoltării vietii spirituale a colectivitatilor în toata diversitatea acestora.

Se va continua cu prioritate restructurarea sistemului instituțional, corelat cu descentralizarea structurilor și actului decizional în spiritul subsidiaritatii.

Prioritati în domeniu sunt urmatoarele:

- apropierea fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare;

- dezvoltarea unui sistem concurential deschis, bazat pe proiecte, pentru selecția, promovarea și finantarea actului de cultura care să-l faca independent de condiționarea politica;

- crearea cadrului legal și instituțional pentru finantarea în domeniul culturii;

- incurajarea initiativei private în protejarea mostenirii culturale istorice și a creatiei culturale vii;

- protectia și promovarea creatiei originale;

- construirea unei "imagini a României" veridice, printr-o noua politica culturala externa care să promoveze valori autentice și competitive și să le sustina în dialogul cu producția culturala internationala.

Descentralizarea structurilor și mecanismelor se va realiza prin:

- transferul la nivel local al autorității asupra instituțiilor de cultura pentru acest nivel;

- sporirea autonomiei decizionale a instituțiilor de cultura, în limitele atribuțiilor și competentelor specifice și în afara oricăror ingerinte de natura politica;

- parteneriatul cu structurile societatii civile și cu autoritățile publice locale;

- reglementarea statutului juridic al creatorului și artistului, al profesiunilor liberale de tip cultural și renuntarea la conceptul de "artist-functionar de stat".

Strategia legislativa a Guvernului în acest domeniu are în vedere promovarea cu prioritate a urmatoarelor acte normative:

- Legea privind protectia patrimoniul cultural mobil;

- Legea privind protectia monumentelor istorice;

- Legea bibliotecilor publice;

- Legea muzeelor și colectiilor publice;

- Legea instituțiilor de spectacole;

- modificarea Legii Consiliului Național al Audiovizualului;

- modificarea Legii societatii de Radio-TV;

- modificarea Legii arhivelor naționale.

4. Cercetare-dezvoltare

Principalele obiective ale politicii Guvernului în domeniul cercetării-dezvoltării sunt:

- cresterea capacității de elaborare și implementare a politicilor în domeniu, inclusiv elaborarea Legii cercetării și a Statutului cercetatorului;

- sporirea ofertei de informații; dezvoltarea retelelor de informații;

- stimularea inovarii și a difuziei acesteia; crearea de instrumente instituționale și financiare menite să asigure absorbtia inovarii;

- diversificarea surselor de finanțare a programelor și proiectelor; extinderea cofinantarii proiectelor de cercetare (fonduri publice/fonduri private);

- reforma instituțională a sistemului cercetării; incurajarea concurentei și a privatizarii;

- stimularea implicarii organizațiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe și a legaturii între Ministerul Stiintei și Tehnologiei, Academia Română și Ministerul Educatiei Naționale;

- intarirea legaturii dintre invatamant, cercetare și întreprinderi;

- folosirea cadrului legal privind protectia proprietății intelectuale pentru protejarea eficienta a creativitatii românești;

- dezvoltarea parteneriatului international în domeniu, în special prin participarea la programele internationale;

- dezvoltarea resurselor umane;

- elaborarea Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare. Planul va cuprinde programele de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovarii, cu prioritati și o structura ierarhizata.

5. Tineret și sport

Consecvent principiilor asumate, în spiritul respectarii diversitatii culturilor, democratiei, solidaritatii și tolerantei, Guvernul se angajează să urmeze o politica europeana, bazata pe:

- asigurarea condițiilor pentru integrarea și participarea tinerilor în societate;

- dezvoltarea spiritului de solidaritate;

- sprijinirea mobilitatii și ascensiunii profesionale și sociale;

- recunoasterea și dezvoltarea politicilor de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor.

Considerand ca politica de tineret trebuie abordata global și ca principiile sale trebuie integrate în politici sectoriale coordonate, Guvernul va promova initiativele legislative necesare sustinerii tinerilor.

Prin politici globale și integrate, Guvernul va urmări dezvoltarea programelor ce au ca obiective informarea și consultanță, promovarea unui sistem de valori morale, dezvoltarea spiritului intreprinzator, stimularea participării tinerilor la activitățile comunității, acordarea de facilități operatorilor care asigura desfășurarea activităților de tineret, institutionalizarea dialogului social.

Respectarea angajamentelor față de tanara generatie impune:

- realizarea studiilor de cercetare în vederea identificarii raporturilor reale între nevoile societatii și necesitatile tinerilor și prognozarea dinamicii pieței de muncă în perioada 1998-2000;

- promovarea programului național pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor și a tinerilor;

- lansarea și susținerea programului guvernamental pentru sprijinirea tinerei familii;

- dezvoltarea retelei naționale de Centre de Informare și Consultanță pentru tineri;

- integrarea în sistemele internationale ale facilitatilor de transport;

- perfectionarea cadrului legislativ pentru înființarea, organizarea și functionarea structurilor asociative de și pentru tineret;

- integrarea în sistemele internationale de facilități privind accesul la manifestarile culturale și sportive.

Guvernul va asigura:

- definitivarea și promovarea programului național pentru susținerea activităților sportive de masa;

- modernizarea procesului de pregatire sportiva și concurs;

- inițierea de măsuri legislative pentru finantarea activităților sportive, dezvoltarea bazei materiale prin susținerea financiară privată, bugetară, extrabugetara și diversificarea formelor de finanțare a activităților sportive.

Capitolul 6 Politici de reforma a administrației publice

Obiective

Se impune ca o prioritate absoluta recentrarea functiilor statului potrivit rolului acestuia în economia de piața, însoțită de o restructurare severa a administrației publice și o reforma instituțională extinsa având ca scop perfectionarea reglementarilor, îmbunătățirea gestiunii banului public și cresterea capacității de elaborare și punere în aplicare a politicilor.

Avem în vedere:

A. În domeniul gestiunii banului public:

- îmbunătățirea modului de elaborare a bugetelor potrivit prioritatilor stabilite și rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;

- îmbunătățirea executiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa și urmarirea realizării de către ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;

- intarirea controlului financiar intern al Guvernului;

- reforma Curtii de Conturi.

B. În domeniul organizarii administrației publice:

- reorganizarea Guvernului și a ministerelor; definirea rolului și responsabilitatii organelor administrației publice (elaborare de politici/punere în aplicare a politicilor, evaluare, monitorizare și actualizare);

- inițierea procesului de transfer al unor competente și al resurselor aferente de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale;

- clarificarea rolului și responsabilitatii functiei politice în raport cu cea administrativa; clarificarea statutului functionarului public;

- dezvoltarea resurselor umane; revizuirea standardelor ocupationale din administratia publică; inițierea pregatirii de negociatori pentru aderarea la Uniunea Europeana;

- redimensionarea personalului din administratie, în functie de obiectivele asumate;

- dezvoltarea comunicarii sistematice între organele administrației publice centrale, pe de o parte, și între organele administrației publice centrale și cele locale.

C. În domeniul reglementarii:

- instituirea și respectarea circuitului actelor normative;

- cresterea exigentei față de fundamentarea actelor normative;

- instituirea și respectarea standardelor de redactare a reglementarilor;

- inițierea pregatirii instituțiilor în vederea armonizării legislației românești cu cea comunitara.

1. Măsuri de reforma a administrației publice centrale

Pornind de la cele doua functii ale Guvernului, aceea de a realiza politica interna și externa a tarii și aceea de a conduce administratia publică, se defineste modul de abordare a activităților pe care aceasta institutie le va realiza.

Astfel, ca al doilea element al puterii executive, alaturi de Presedintie, Guvernul va organiza executarea și va executa în concret programul politic stabilit de către majoritatea parlamentara, în principal prin:

a) initiative legislative care să puna în practica strategia politica agreata de majoritatea parlamentara;

b) adaptarea programului de guvernare la necesități și cerințe noi ce pot aparea pe perioada mandatului sau;

c) comunicarea permanenta cu Parlamentul;

d) garantarea și promovarea executarii legilor și a celorlalte acte normative de către sistemul organelor administrației publice;

e) controlul activității autorităților administrației publice.

În aplicarea prevederilor Constituției și a Legii administrației publice locale, Guvernul își propune sa pastreze în administrare proprie numai acele activități care nu pot fi indeplinite decat la nivel central.

Guvernul, ca administrator, va purta un dialog permanent cu acele segmente ale societatii civile care reprezinta interese ale grupurilor sociale, urmarind evolutia și solutionarea problemelor acestora.

La nivelul organizarii structurii administrației publice centrale se impune crearea unui aparat flexibil care să aibă capacitatea de a interveni eficace în propriul program în functie de modificările aparute în sfera necesitatilor și cerințelor corpului social. Debirocratizarea promovata de către Guvern va genera introducerea unor criterii de performanță la nivelul administrației publice centrale și delegarea autorității, cu scopul sporirii eficientei mecanismului administrativ.

În limita resurselor alocate și a strategiei adoptate, functionarul public va avea libertatea de a-și alege tactici și de a distribui resurse, cu condiția evaluării periodice a relatiei resurse-obiective strategice-rezultate și a respectarii criteriilor de performanță.

De asemenea, administratia publică devine un prestator de servicii pentru cetățeni. Până acum, guvernele au fost mai degraba orientate inspre realizarea propriilor obiective decat inspre satisfacerea nevoilor legitime ale cetatenilor. Treptat însă, "consumatorul" de "servicii" guvernamentale - cetateanul - a devenit mult mai coerent în exprimarea cererilor sale și asteapta ca - în schimbul taxelor și impozitelor platite - serviciile prestate de administratia publică centrala să fie comparabile cu cele prestate de sectorul privat.

O alta direcție a administrației o reprezinta îmbunătățirea managementului resurselor umane. În principal, Guvernul propune o deconcentrare și descentralizare a politicilor de resurse umane în favoarea agentiilor și departamentelor specializate și a administrației publice locale; îmbunătățirea managementului functionarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizarii și al condițiilor de angajare.

În scopul promovarii coerente a actelor normative și a initiativelor legislative, astfel încât ele să se subsumeze unei politici generale de dezvoltare, se intenționează o crestere substantiala a raspunderii Secretariatului General al Guvernului în ceea ce priveste determinarea statutului și rolului functionarilor publici, a standardelor profesionale necesare la nivelul organismelor administrației publice centrale, precum și în ceea ce priveste corelarea sub aspect conceptual a activității ministerelor, astfel încât proiectele de acte normative pe care acestea le initiaza sa intruneasca, inca din faza initiala, condițiile de acuratete și fundamentare necesare unui demers cat mai rapid și mai oportun sub aspectul procedurilor de adoptare.

Va continua reforma administrației publice și consolidarea descentralizarii și autonomiei locale administrative sustinuta financiar; vor continua programele de dezvoltare regionala. Se vor adopta măsuri în plan legislativ:

- Legea privind finanțele publice;

- Legea privind statutul functionarului public;

- Legea referendumului.

2. Măsuri de reforma a administrației publice locale

Procesul democratizarii societatii românești, crearea statului de drept, modernizarea economiei și realizarea unei economii de piața, integrarea României în structurile europene și euroatlantice sunt condiționate de reforma administrației publice locale, a instituțiilor economice, sociale și culturale, de realizarea unei autonomii locale corespunzătoare principiilor din Carta europeana a autonomiei locale.

Descentralizarea este o dimensiune a reformei administrației publice, urmarind constientizarea și implicarea crescanda a colectivitatilor locale în gestiunea problematicii regionale și locale.

În viziunea Guvernului României ea semnifica transferul treptat de competente dinspre stat inspre colectivitatile locale, alese prin sufragiul liber, universal și direct în cadrul alegerilor locale. Acest transfer presupune implicit o participare responsabila la dezvoltarea zonei respective din partea retelelor asociative, a sectorului privat, și nu în ultimul rand a localnicilor, direct interesati.

Continuarea reformei urmareste în egala măsura deconcentrarea deciziei și a actiunii administrative de la nivelul administrației centrale - supraaglomerate - la nivelul direcțiilor specializate din teritoriu.

Administratia publică locala

Este vorba în primul rand de continuarea reformei incepute în 1991 prin Legea nr. 69 privind administratia publică locala, prin care s-a instituit principiul descentralizarii.

Pentru asigurarea unei reale autonomii locale este necesară perfectionarea cadrului legislativ existent în sensul armonizării acestuia cu legislatia europeana, prin modificarea

Legii nr. 69/1991

și a Hotărârii Guvernului cu privire la organizarea și functionarea prefecturilor. Amendamentele vor defini mai clar principiile de baza ale funcționarii administrației publice locale. Ele vor clarifica prevederile legale în vederea unei aplicari efective a dreptului consiliilor locale și judetene de a crea și dezvolta cooperari, asocieri și infratiri cu alte unități administrativ-teritoriale din tara și din strainatate. Amendamentele vor defini statutul prefectului, mai ales în ce priveste limitarea prerogativelor sale strict la supravegherea legalității hotărârilor administrației locale. Ele vor defini statutul și responsabilitatile subprefectului și ale secretarului general al prefecturii, precum și pe cele ale secretarilor de la nivel municipal și comunal.

Impozitele locale

În acest caz se are în vedere amendarea Legii impozitelor locale în vederea sporirii autonomiei autorităților locale în adoptarea hotărârilor cu privire la domeniul și cuantumul taxelor locale ca sursa de venituri locale. Modificările vor crea condițiile pentru constituirea, supravegherea și incasarea impozitelor locale de către compartimente specializate ale autorităților publice locale.

Finanțele publice locale

Se va urmări totodata adoptarea în scurt timp a Legii finanțelor publice locale. Această lege va crea mecanismele necesare pentru asigurarea și utilizarea de resurse financiare suficiente, proportional cu competența și responsabilitatile administrației publice locale.

Deciziile și responsabilitatile în domeniul financiar vor fi transferate de la nivel central la nivel local.

Astfel, prin facilitarea infiintarii băncilor de credit comunal, autoritățile locale vor avea posibilitatea sa contracteze împrumuturi pentru lucrari publice de interes local, independent de transferurile de la bugetul de stat.

Resursa principala a bugetului local va fi constituita de sursele financiare locale, în timp ce transferurile de la bugetul de stat vor avea un caracter excepțional. Ele vor fi utilizate pentru a sustine zonele sarace sau proiectele de interes local care necesita sustinere guvernamentala.

Autoritățile locale vor avea dreptul sa contracteze credite direct de la institutii financiare straine, de la organizații financiare internationale sau de la alte organizații și firme straine.

Masurile preconizate sunt:

- adoptarea de către Parlament a

Ordonantei de urgenta nr. 22/1997

privind modificarea Legii administrației publice locale;

- adoptarea Legii dreptului de proprietate publică și regimul juridic al acesteia;

- adoptarea proiectului Legii privind finanțele publice locale;

- armonizarea legislației interne cu prevederile Cartei europene a autonomiei locale;

- ratificarea Convenției-cadru privind cooperarea transfrontaliera și a Cartei europene a limbilor minoritare și regionale.

Capitolul 7 Politici privind justiția și siguranța cetateanului

1. Justiția

1.1. Continuarea reformei justiției

Procesul de reforma a justiției va cunoaste, pe lângă continuarea perfectionarilor de ordin instituțional, și îmbunătățirea functionalitatii instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.

Pentru continuarea reformei se vor lua urmatoarele măsuri prioritare:

- o mai buna corelare a numarului de magistrați, grefieri și alt personal de specialitate cu volumul real de activitate și complexitatea cauzelor aflate pe rolul fiecarei instante de judecată și al parchetelor;

- va fi modificat Codul de procedură civila, urmarindu-se în special celeritatea și calitatea actului de justiție, simplificarea și îmbunătățirea procedurilor de executare a hotărârilor în materie civila;

- vor fi aduse modificari esentiale Codului penal, în special cu privire la perfectionarea sistemului pedepselor, prevazandu-se diversificarea acestora și asigurarea echilibrului necesar între asprimea masurilor punitive și gradul de pericol social al infracțiunilor savarsite;

- prin reglementari procesual-penale vor fi consacrate modalități mai eficiente de cooperare penala internationala, ținându-se seama de exigentele convențiilor internationale la care România a aderat, precum și de intensificarea circulației persoanelor și de amploarea formelor transnationale de savarsire a unor infractiuni;

- se vor elabora proiecte de lege privind organizarea activității de expertiza tehnica-judiciara, privind executorii judecătorești, precum și privind exercitarea profesiilor liberale. La elaborarea acestor proiecte de lege se va ține seama de noile realitati din societatea românească și de cerința perfectionarii cadrului legislativ al acestor activități, în armonizare cu legislatia europeana;

- pentru a pune de acord legislatia românească cu documentele Consiliului Europei, se va elabora o noua lege privind executarea pedepselor, precum și Legea privind inlocuirea sanctiunii inchisorii contraventionale cu obligarea contravenientilor la prestarea unei activități în folosul comunității;

- se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil prin justa despăgubire, conform Rezolutiei nr. M 1123/24 aprilie 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, cu garantii reale pentru protectia chiriasilor; se vor identifica posibilitatile reglementarii situației juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice;

- se vor adopta noi legi privind persoanele fizice și juridice, precum și regimul juridic al organizațiilor neguvernamentale (asociații și fundatii). La baza acestor proiecte de lege vor sta exigentele izvorate din conventiile internationale, precum și cerințele adaptarii reglementarilor în materie la condițiile democratiei și statului de drept;

- ținând seama de importanța contenciosului administrativ pentru garantarea drepturilor persoanelor fizice și persoanelor juridice de drept privat în raporturile cu autoritățile publice, se va elabora Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 29/1990

privind contenciosul administrativ. La elaborarea acestei legi vor fi avute în vedere necesitatea punerii în concordanta a dispozițiilor acesteia cu prevederile Constituției, precum și solutiile jurisprudentei în materie;

- modificarea Legii Curtii Supreme de Justiție și a Legii instanțelor militare în vederea desfiintarii Secției militare a Curtii Supreme de Justiție și a corelarii cu Legea privind organizarea judecătorească.

1.2. Combaterea corupției

Anul 1997 a marcat o importanța cotitura în actiunea organizata a autorităților publice cu atribuții în domeniul luptei împotriva flagelului corupției.

Prioritati legislative:

O prioritate legislativa în acest domeniu o reprezinta susținerea Legii privind prevenirea și combaterea faptelor de corupție, care stabileste mai precis sfera persoanelor care pot fi subiecte ale infracțiunilor de corupție, precum și a faptelor care se inscriu în această categorie de infractiuni.

Vor continua, de asemenea, demersurile pentru adancirea colaborarii internationale - bilaterale și multilaterale - în domeniul luptei contra corupției și crimei organizate.

Un accent deosebit se va pune pe colaborarea în cadrul Initiativei de cooperare în sudul și estul Europei (S.E.C.I.). În acest sens, se va insista pentru realizarea propunerii de înființare la București a unui Centru regional S.E.C.I. de combatere a crimei organizate și a corupției.

2. Siguranța cetateanului

2.1. Obiective

Obiectivele principale ale politicii în domeniul sigurantei cetateanului sunt urmatoarele:

- protectia exercitarii drepturilor și a libertatilor individuale;

- protectia proprietății;

- dezvoltarea climatului de comunicare și coeziune sociala;

- dezvoltarea climatului necesar asigurarii sigurantei cetateanului și protectiei comunitatilor; reducerea ratei criminalitatii.

2.2. Acțiuni și măsuri privind realizarea reformei în Ministerul de Interne

Reforma Ministerului de Interne, ca institutie principala care acționează în domeniul sigurantei cetateanului, se va desfășura în urmatoarele direcții:

* inițierea și punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne și indeosebi a Politiei Române:

- pregătirea preluării atribuțiilor privind siguranța cetateanului de către consiliile locale cu transferarea personalului și înființarea structurilor respective la nivel local;

- reevaluarea raportului dintre personalul de comanda, personalul operativ și cel de execuție pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea aparatului central și a celui de conducere, precum și pentru intarirea structurilor de execuție.

* continuarea actiunii de reorganizare și restructurare a ministerului prin:

- elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi în Jandarmeria Română;

- reorganizarea Comandamentului Național al Granicerilor, reducerea personalului neoperativ și cresterea numarului elementelor de dispozitiv pe frontiera;

- constituirea de structuri specializate în domeniile noi de manifestare a criminalitatii economico-financiare (jocuri de noroc etc.).

* elaborarea, actualizarea sau modificarea legislației specifice, cu accent pe:

- Legea privind siguranța cetateanului;

- Legea privind frontiera de stat a României;

- Legea privind organizarea și functionarea Corpului Pompierilor Militari.

Capitolul 8 Politica externa și de securitate naționala

1. Politica externa
Obiectivele prioritare ale politicii externe a Guvernului în etapa actuala sunt:
1.1. Integrarea României în structurile europene și euroatlantice
Guvernul va actiona cu perseverenta, într-un spirit realist și pragmatic, pentru indeplinirea tuturor condițiilor cerute pentru dobandirea statutului de membru cu drepturi depline al instituțiilor politice, economice și de securitate din spatiul euroatlantic.
1.1.1. Uniunea Europeana
Integrarea României în Uniunea Europeana reprezinta un obiectiv fundamental al politicii Guvernului României. În urma deschiderii procesului de aderare cu toate tarile candidate, actiunile Guvernului pe linia integrarii României în Uniunea Europeana vor trebui intensificate prin:
- includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda contactelor politice bilaterale și multilaterale;
- pregătirea temeinica a fiecarei etape de negociere; formarea unui corp de negociatori competenti;
- consolidarea coordonarii de către Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilității în domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane și materiale) capabile sa gestioneze în mod adecvat acest proces;
- utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistența și colaborare;
- obtinerea unui acces mai larg, în condiții echitabile, la sursele de finanțare și investitii;
- ameliorarea regimului de libera circulatie în spatiul comunitar a cetatenilor români.
1.1.2. Organizația Tratatului Nord-Atlantic
Relansarea demersurilor, după startul luat de România, în directia afirmarii sale drept candidat credibil în cadrul procesului de extindere a NATO prin:
- punerea în valoare, prin argumente concrete, a pozitiei geostrategice a României;
- menținerea sprijinului popular pentru opțiunea de integrare în NATO, printr-un efor sporit de constientizare;
- afirmarea, prin fapte, a vocatiei României ca exportator de stabilitate și constructor de consens pe plan subregional și regional;
- amplificarea dialogului politic și a contactelor pe linie militara, pe plan bilateral și multilateral, pentru sporirea contributiei României la dezvoltarea conceptuala și operationala a colaborarii transatlantice;
- valorificarea atenta a potentialului oferit de conlucrarea în cadrul Uniunii Europene Occidentale, ca pilon european al NATO și embrion al entitatii europene de securitate și aparare;
- indeplinirea în continuare a obligațiilor asumate în cadrul Parteneriatului pentru Pace și al altor forme institutionalizate de colaborare pe plan politico-militar;
- asumarea unor noi angajamente, pe măsura potentialului real și resurselor existente, în operațiuni de mentinere sau impunere a pacii;
- adoptarea de măsuri și initiative practice în lupta împotriva amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii și securitatii: crima organizata, imigratia ilicita, traficul de arme, narcotice și alte substante interzise, terorismul international;
- aplicarea unor proceduri moderne, conform convențiilor internationale în materie, pentru controlul exporturilor de produse sensibile în zonele de conflict activ sau latent;
- utilizarea mai activa a capacității de analiza și interventie a diplomatiei românești.
1.2. Raporturi de buna vecinatate intr-o lume globală
- elaborarea și punerea în aplicare a unor programe coerente, prevazand o succesiune logica de acțiuni politico-diplomatice, economice și în alte domenii, pe tari și grupe de tari, pentru promovarea intr-o viziune unitara a intereselor naționale specifice ale României în corelare cu obiectivele convergente, clar identificate, ale partenerilor;
- imbogatirea continutului concret al relatiilor României cu tarile din arealul geografic propriu, acordând prioritate celor cu care impartasim valori și aspiratii comune;
- adancirea raporturilor, din ce în ce mai institutionalizate, ale României, în calitate de viitor membru al U.E., U.E.O. și NATO, cu tarile Europei Occidentale și Centrale, urmarind atât beneficiul reciproc cat și afirmarea virtutilor colaborarii în cadrul comunității libere a natiunilor europene și atlantice;
- aprofundarea raporturilor speciale de parteneriat cu Ungaria și Polonia prin indeplinirea înțelegerilor stabilite și deschiderea de noi domenii de colaborare;
- transpunerea consecventa în practica a tuturor capitolelor Parteneriatului Strategic cu S.U.A., justificand astfel investitia de incredere acordată României;
- infaptuirea, cu consecventa, luciditate și pragmatism, a înțelegerilor realizate la cel mai înalt nivel în raporturile cu Republica Moldova, de care România se simte legata de mult mai multe fire decat simpla identitate lingvistica și culturala;
- dezvoltarea în continuare a relatiilor prietenesti și constructive cu Ucraina;
- utilizarea deplina, într-un ritm accelerat, a potentialului euroregiunilor Prutul Superior și Dunarea de Jos, la care România este asociata alaturi de Ucraina și Republica Moldova;
- acordarea unei atenții sporite raporturilor cu Federatia Rusa, prin definitivarea Tratatului de baza și valorificarea rezervelor inca insuficient folosite în sfera schimburilor și cooperarii economice;
- inițierea unei colaborari mai apropiate cu statele din Caucaz, în special cu Georgia, poarta de intrare a stravechiului Drum al Matasii ce face legătură cu zona Marii Caspice și, în continuare, cu China și aria de dezvoltare dinamica a Pacificului;
- evaluarea realista și echilibrata a raporturilor României cu statele de pe alte continente, acordând grija cuvenita celor de care ne leagă o traditie statornica de colaborare fructuoasa.
1.3. Colaborarea multilaterala
- revitalizarea și imprimarea unui continut concret - pe baze realiste și cu obiective convenite precise - formelor moderne de conlucrare prin asociere trilaterala, subregionala sau în cadrul euroregiunilor;
- continuarea contributiei constructive a României la activitatea O.S.C.E. și a altor organisme regionale europene din care face parte, prin lansarea de noi initiative proprii;
- amplificarea chibzuita a rolului firesc al României ca factor stabilizator în zona Europei de Sud-Est, prin aplicarea unei strategii proprii, în consonanta cu obiectivele comunității internationale;
- adancirea cooperarii în bazinul Marii Negre și stabilirea unui racord functional cu regiunea Caucaz-Caspica, una dintre principalele surse de hidrocarburi ale lumii pentru secolul viitor;
- afirmarea unei contribuții originale a României în cadrul O.N.U. și al agentiilor sale specializate, precum și al altor organisme internationale cu vocatie universala.
2. Politica de securitate naționala
Politica de securitate naționala trebuie să asigure protejarea intereselor naționale fundamentale și promovarea intereselor strategice ale României - aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeana.
Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem în vedere:
- definirea intr-o acceptie larga a conceptului de securitate naționala;
- revizuirea unor legi emise anterior adoptarii Constituției (Legea privind siguranța naționala, Legea de înființare și organizare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Legea de înființare și functionare a S.R.I., Legea de organizare și functionare a M.Ap.N., Legea secretului de stat) și adaptarea lor la noile realitati;
- completarea cadrului legislativ prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stării de asediu și stării de urgenta, Legea planificarii apararii), adaptate legislației comunitare, precum și prin adoptarea Cartii albe a securitatii naționale, Strategiei de securitate naționala a României și a Strategiei militare a României.
2.1. Politica de aparare naționala
2.1.1. Obiectivele strategice
- cresterea capacității de aparare a tarii;
- asigurarea interoperabilitatii cu structurile militare ale NATO și U.E.O., în perspectiva aderarii la aceste structuri;
- perfectionarea structurii organizatorice, în continuare, printr-o mai buna concentrare a efectivelor într-un numar mai mic de unități, preponderent la cele luptatoare, prin redimensionarea sau desfiintarea unor structuri;
- continuarea numirii unor demnitari și functionari publici civili în conducerea Ministerului Apararii Naționale.
2.1.2. Direcții de actiune în domeniul politicii de aparare naționala
* Măsuri de crestere a capacității de lupta a armatei:
- continuarea procesului de perfectionare a conducerii armatei la nivel central și al principalelor structuri - categorii de forte armate și mari unități -, precum și cresterea flexibilitatii și capacității de adaptare la diferite situații de criza;
- instituirea unui nou sistem de planificare a apararii și alocarea bugetară multianuala, pe bază de programe, o dată cu adoptarea Legii planificarii multianuale a apararii;
- dislocarea proporțională a fortelor armate în raport cu mediul geografic și valentele geostrategice ale teritoriului național;
- micsorarea numarului de unități și mari unități cu grad redus de operativitate și cu capacitate de lupta incompleta, inclusiv prin reducerea cadrelor active;
- definitivarea realizării unei componente pentru riposta rapida și imediata;
- sporirea capacității de mobilitate, de interventie și de lovire, la distante mari, pe orice direcție în zonele de operații pe teritoriul național;
- punerea în practica a conceptiei privind managementul resurselor umane adoptat la inceputul anului 1998;
- implementarea reformei învățământului militar;
- îmbunătățirea organizarii și conceptiei de pregatire și intrebuintare a fortelor de rezerva.
* Măsuri de imbunatatire a inzestrarii armatei
În vederea realizării unei armate moderne și a unei structuri compatibile cu a tarilor membre NATO, politica în domeniul achizitiilor se bazeaza pe urmatoarele obiective:
- dezvoltarea procesului de planificare, programare și finanțare în cadrul unui sistem de planificare, urmărire și raportare unitar, compatibil cu cel al tarilor membre NATO;
- identificarea de noi surse de finanțare a programelor de modernizare a tehnicii de lupta și dezvoltarea sistemului de management a programelor/proiectelor de achizitii prin proceduri, metodologii, standarde și reglementari similare celor utilizate în tarile NATO;
- crearea structurilor militare adecvate pentru implementarea sistemelor de standardizare și codificare NATO;
- inzestrarea armatei cu sisteme de armament noi, performante și inteligente care să răspundă cerințelor de precizie, mobilitate, flexibilitate și interoperabilitate;
- modernizarea tehnicii de lupta în scopul prelungirii perioadei de viața a sistemelor de armament din dotare, cresterea performantelor acestora și compensarea în acest mod a reducerilor de armament și forte, toate acestea cu cheltuieli și risc minim;
- cooperarea cu alte tari în realizarea sistemelor de armament;
- accesul cat mai larg și sigur al armatei la cele mai moderne tehnologii, situate cel puțin la nivelul celor existente în armamentul din dotarea vecinilor nostri;
- menținerea unor capacitati ale industriei naționale de aparare pentru a ne asigura o anumita independenta față de furnizorii externi, impunandu-se adaptarea acestor capacitati la noile necesități pe termen lung ale armatei, acreditarea și certificarea lor, precum și sporirea capacității agentilor economici de a participa la realizarea parțială sau integrală a produselor pe care armata le doreste;
- menținerea unei componente a cercetării militare direct în subordinea Ministerului Apararii Naționale, ca cea mai importanța sursa de consultanță stiintifica a armatei;
- actualizarea programelor de inzestrare pe termen mediu și lung, care să aibă finanțare asigurata (de la buget, din surse extrabugetare sau prin credite externe) și care să asigure derularea în grafic a programelor de achizitii.
* Măsuri prioritare:
- menținerea și amplificarea relatiilor militare, în special cu tarile candidate pentru integrarea în structurile NATO;
- îmbunătățirea statutului social și a condițiilor de viața ale personalului fortelor armate;
- asigurarea resurselor necesare apararii;
- dezvoltarea relatiei cu societatea civila;
- pregătirea unităților destinate pentru acțiuni de mentinere a pacii;
- executarea de aplicații și exercitii în comun, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, cu partenerii și viitorii aliati.
* Intensificarea profesionalizarii armatei
Se va trece la instruirea intensiva a militarilor pentru cresterea profesionalismului acestora, corespunzător caracteristicilor luptei moderne, la nivelul practicat în tarile membre ale NATO. Se va avea în vedere indeplinirea criteriilor de interoperabilitate prevăzute de standardele NATO, în domeniile conducerii, comunicarii, instruirii și, treptat, în domeniul operational, al inzestrarii și cel logistic.
* Menținerea și amplificarea relatiilor militare
Se va urmări menținerea și amplificarea relatiilor militare cu armatele altor state și cu organismele internationale, precum și susținerea demersurilor intreprinse de România pentru sprijinirea eforturilor comunității internationale de edificare a unei noi arhitecturi de pace și stabilitate, indeosebi în cadrul Parteneriatului Strategic cu S.U.A., prin:
- coordonarea pozitiilor Ministerului Apararii Naționale cu celelalte institutii, organizații similare, acordandu-se prioritate punerii în practica a Parteneriatului Strategic cu S.U.A.;
- proiectarea în comun a principalelor acțiuni pentru rezolvarea starilor de criza externe, combaterea crimei organizate, terorismului și traficului ilicit de arme;
- fundamentarea și operationalizarea unor propuneri de asistența tehnica și financiară în vederea pregatirii României pentru integrarea în NATO.
* Îmbunătățirea statutului social și a condițiilor de viața ale personalului fortelor armate prin:
- cresterea calității hranei, a echipamentului și a condițiilor de cazarmare pentru militari, prin cresterea cheltuielilor pe militar până la o sumă comparabila cu a tarilor central-europene;
- construirea de apartamente de serviciu și sprijinirea cadrelor militare active și în rezerva pentru construirea de locuinte proprii, prin acordarea de credite bancare în condiții avantajoase.
* Asigurarea resurselor necesare apararii
Pentru stoparea periculoasei degradari a capacității de aparare a tarii, va fi schimbata conceptia privind prioritatile în repartitia creditelor de la bugetul de stat, ponderea acestora pentru armata urmand sa creasca treptat în urmatorii ani. Pe de altă parte se va urmări valorificarea corespunzătoare a cadrelor militare educate și pregatite în strainatate după 1990.
* Dezvoltarea relatiei cu societatea civila
Se vor dezvolta dialogul, relatiile și colaborarea cu societatea civila, considerand ca numai prin comunicare și transparenta se vor putea promova și menține increderea, înțelegerea și respectul reciproc dintre armata și aceasta. Se va consolida parteneriatul dintre serviciile pentru informare și relatii publice ale armatei cu mass-media și se va dezvolta colaborarea dintre armata și instituțiile civile de invatamant, pentru sporirea implicarii acestora în abordarea unor proiecte de cercetare privind politica de aparare și inzestrare a armatei.
2.2. Politica de siguranță naționala
Obiectivul politicii de siguranță naționala îl reprezinta identificarea riscurilor și amenintarilor de orice natura la adresa securitatii naționale și formularea din timp a strategiilor eficiente de prevenire și combatere a lor.
Un element important al acestei politici îl reprezinta informatia. România trebuie să posede o capacitate reala de selectare și de protejare a informațiilor pentru a reduce incertitudinile cu privire la pericolele ce vizeaza securitatea naționala, precum și protectia împotriva tipurilor de agresiuni moderne.
Politica de siguranță naționala va fi adaptata unor probleme diverse, o atenție deosebită acordandu-se:
- combaterii agresiunilor informationale;
- razboiului cibernetic;
- spionajului economic;
- terorismului;
- traficului de droguri și crimei organizate, a celei economico-financiare, problemelor de protecție a mediului;
- promovarii unor programe de interes național.
OBIECTIVE ȘI MASURI PRIORITARE PE TERMEN SCURT
Introducere
Anul 1997 a consemnat restabilirea functiei alocative a preturilor în economie, functionarea normala fără rationare a pieței valutare, încetarea subventionarii implicite a unor domenii ineficiente și cresterea spectaculoasa (de aproape patru ori) a rezervelor valutare ale B.N.R. Pe de altă parte, ritmul restructurarii economiei reale nu a fost conform asteptarilor pe fondul unui declin accentuat al activității economice.
Pentru anul 1998, Guvernul urmareste continuarea efortului de stabilizare macroeconomica și accelerarea restructurarii economice. Premisa fundamentala a programului de reforma rămâne aceea ca restructurarea la nivelul întreprinderilor, intarirea disciplinei financiare se pot face numai în condițiile unor politici monetare, fiscale și de venituri care favorizeaza stabilizarea macroeconomica. Din acest punct de vedere, ținta de inflatie la preturile bunurilor și serviciilor de consum pentru anul 1998 este de 45%, în condițiile în care în primul trimestru nivelul cumulat a fost de cca 16% . De asemenea, programul guvernamental vizeaza realizarea unui deficit al bugetului general consolidat de 3,6% din produsul intern, care să reduca impactul imprumuturilor de stat asupra orientarii creditului în economie.
Realizarea programului de stabilizare macroeconomica pe anul 1998 ar permite urmarirea unei tinte de inflatie de aproximativ 20% în anul 1999, concomitent cu relansarea economica. Esential este ca relansarea economica să fie sprijinita de sectoarele orientate spre export.
Prioritatile Guvernului pentru acest an sunt structurate pe doua niveluri:
- măsuri indreptate spre domeniile în care reforma a intarziat și care se referă la restructurarea regiilor autonome și, în special, a marilor furnizori de utilitati, privatizarea și restructurarea întreprinderilor de stat, începerea privatizarii băncilor, precum și restructurarea băncilor de stat cu probleme;
- măsuri indreptate spre construirea premiselor de relansare economica, inclusiv prin aducerea inflatiei la un nivel rezonabil și stoparea declinului economic.
Plecand de la cele doua componente de mai sus s-au identificat o serie de măsuri concrete, care urmaresc:
- redarea coerentei programului de reforme structurale inceput în anul 1997;
- continuarea reformei instituționale;
- stoparea declinului economic;
- armonizarea și completarea cadrului legislativ;
- realizarea unui pact social în vederea sustinerii masurilor cuprinse în programul de guvernare.
I. Politica macroeconomica
Pentru anul 1998 programul prevede măsuri privind:
- o mai buna corelare a instrumentelor de politica macroeconomica (politica fiscala, monetara, a veniturilor etc.);
- definitivarea strategiei pentru crearea pieței secundare a titlurilor de stat;
- îmbunătățirea activității de administrare a impozitelor;
- alocarea cheltuielilor de reforma și restructurare pe programe și proiecte orientate spre rezultate;
- completarea legislației privind achizițiile publice;
- reducerea evaziunii fiscale și a fraudei vamale;
- îmbunătățirea cadrului instituțional pentru atragerea investitiilor straine directe;
- capitalizarea Băncii de Export-Import a României - S.A. (Romanian Eximbank).
Pentru a conferi bugetului rolul de promotor al reformelor și pentru pregătirea proiectului de buget pentru anul 1999 din aceasta perspectiva, se vor elabora metodologiile "bugetului pentru rezultate". Aceasta se va putea face prin analiza realista a costurilor aferente diferitelor variante posibile și dezbaterea transparenta la nivel intra- și interministerial. Pe de altă parte legea finanțelor publice locale reprezinta un pas important în directia formalizarii clare a relatiilor dintre bugetul de stat și bugetele locale și a plasarii acestora pe baze solide pe termen mediu și lung.
II. Politici de restructurare a economiei
Guvernul își propune sa accelereze procesul de privatizare a întreprinderilor și își asuma raspunderea ca intreprinderile care nu pot fi privatizate și continua sa produca pierderi și arierate să fie lichidate. În acelasi timp se vor actualiza strategiile sectoriale și subsectoriale de restructurare/dezvoltare (cu prioritate pentru sectoarele energetic, petrochimic și siderurgic), în scopul identificarii structurilor și dimensiunilor dezirabile ale ramurilor respective, precum și dinamica acestora pe termen lung. De asemenea se va elabora un act normativ privind utilizarea fondurilor obtinute din vanzari de active de către societățile comerciale cu capital majoritar de stat, exclusiv în scopul restructurarii/retehnologizarii/dezvoltării societatilor comerciale respective.
Pentru realizarea masurilor cu privire la restructurarea regiilor autonome se va finaliza cadrul legislativ specific (Legea concesiunilor, Legea energiei și Legea serviciilor publice), înființarea unor autorități de reglementare cu rol de arbitru al pietelor dominate de monopoluri naturale, precum și perfectionarea cadrului legislativ cu privire la transferul către F.P.S. a acțiunilor societatilor comerciale rezultate ca urmare a reorganizarii regiilor autonome.
Se va accelera reforma infrastructurilor calității, în special în domeniile standardizarii și acreditarii, în acord cu practica Uniunii Europene.
1. Măsuri cu privire la privatizarea societatilor comerciale
Accelerarea privatizarii va putea fi obtinuta prin acceptarea ideii ca intreprinderile să poată fi vandute la valoarea lor de piața fără a se tine seama de valoarea contabila a activelor, cu condiția ca cel care va cumpara intreprinderea să se angajeze într-un proces investitional care să permită supravietuirea ei și continuarea activității pentru cel puțin o parte din angajați. În procesul privatizarii, obiectul controlului îl va constitui legalitatea operațiunii, și nu oportunitatea economica a acesteia. Se va reglementa cadrul legislativ, astfel încât să poată fi oferite spre vanzare întreprinderi avandu-se în vedere și pasivele acestora.
Lichidarea agentilor economici care nu sunt privatizabili este esențială pentru asanarea climatului economic, deoarece este singura posibilitate de a salva părțile viabile din intreprinderea respectiva ca o premisa a infiintarii unor întreprinderi noi și implicit a crearii de locuri de muncă. În acelasi timp nu se va mai acorda statut de societate comerciala de interes național unor societăți comerciale aflate intr-o situație economica fără iesire. Guvernul considera ca una dintre prioritatile programului economic pe anul 1998 o constituie privatizarea Regiei Autonome "Romtelecom", a Regiei Autonome "Banc-Post" și Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A., astfel încât veniturile rezultate din respectivele privatizari sa ajunga la buget în cursul acestui an. De asemenea, se va accelera procesul de compensare dintre F.P.S. și S.I.F.
2. Măsuri privind restructurarea și privatizarea regiilor autonome
Activitățile regiilor autonome circumscriu mari sectoare industriale complexe, extrem de sensibile din punct de vedere economic și social, fapt care a facut dificila abordarea exhaustiva și corelata a reformarii acestora. Rigiditatea structurala, inadaptabilitatea la cerințele pieței și ale economiei, conservatorismul managerial și birocratic și, nu în ultimul rand, dimensiunile exagerate ale capacităților nominale și ale numarului de personal au conferit regiilor autonome un statut privilegiat, favorizand prezervarea unui mediu economic antiperformant, marcat de indisciplina financiară cronica ce a indus perturbatii și distorsiuni grave în întreaga economie românească.
În domeniul energetic, restructurarea vizeaza în principal Regia Autonoma de Electricitate "Renel", probabil cel mai reprezentativ monopol de stat al economiei, de reformarea caruia depinde direct relansarea unor lanturi sectoriale complete ale industriei românești. Regia va fi restructurata prin transformarea în societate comerciala naționala, o dată cu externalizarea activităților auxiliare, divizarea în componente functionale, redimensionarea capacităților productive în acord cu necesarul de energie corect evaluat, retehnologizarea componentelor sistemului în scopul diminuarii intensitatii energetice, al cresterii performantei tehnico-economice și, în final, al reducerii pretului energiei la consumatorii finali.
Concomitent, promovarea Legii energiei și înființarea Autorității de reglementare vor sustine și vor statornici demonopolizarea și constituirea unui mediu economic concurential, nediscriminatoriu în domeniul producerii, transportului și distributiei energiei electrice și termice.
În stransa corelare cu sectorul energetic, industria extractiva a combustibililor solizi, care a parcurs în anul 1997 faza redimensionarii, va fi restructurata, vizand doua direcții prioritare:
a) închiderea în anul 1998 a primelor 30 dintre perimetrele și obiectivele neexploatabile economic;
b) începerea relansarii programelor de investitii-retehnologizari ale minelor viabile.
În acelasi timp, vor începe lucrari de ecologizare a zonelor miniere. Ministerul Industriei și Comerțului împreună cu Agentia Naționala a Resurselor Minerale, având ca suport Legea minelor, care intră în vigoare în acest trimestru, vor lansa programele de concesionare a activităților de prospectare, explorare și exploatare miniera.
Cu diferentieri specifice, industria extractiva a minereurilor metalifere și nemetalifere va avea în esenta aceleasi obiective prioritare: redimensionarea activității, închiderea întreprinderilor neperformante, retehnologizarea obiectivelor viabile sau cu perspectiva economica, ecologizarea zonelor miniere, concesionarea activităților de extractie.
În întreaga industrie a mineritului, de ritmul și amploarea concesionarilor vor depinde în buna măsura ritmul și calitatea restructurarii prin concesionare creandu-se atât surse de sustinere a procesului cat și premise de acces la performanta economica.
Sectorul de extractie, transport, distribuție și prelucrare a titeiului și gazelor - sectorul care dimensioneaza preponderent valoarea facturii energetice a economiei și societatii românești și care condiționeaza în mare măsura calitatea rezultatelor economice în toate lanturile sectoriale - reclama imperios restructurarea: reactualizarea evaluării zacamintelor, închiderea sondelor care funcționează sub pragul economic, revitalizarea interventiei ingineriei de zacamant, îmbunătățirea performantelor tehnice și tehnologice de extractie și transport, redimensionarea capacităților de rafinare și retehnologizarea celor viabile, corelarea cu necesitatile lantului, sectorial chimic și petrochimic etc.
Regia Autonoma a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias urmeaza a fi restructurata prin transformarea în societate comerciala naționala și divizarea în componentele majore functionale și, paralel - corelat - cu restructurarea Societatii Naționale de Petrol, va parcurge secvențial etapele concesionarii-privatizarii.
Pornind de la caracterul strategic al industriei de petrol și gaze, de la locul și rolul acesteia în economia românească, Guvernul, prin instituțiile sale specializate, va include între preocuparile de maxima prioritate obiectivul realizării în acest domeniu a unei reforme coerente, corelate riguros sectorial, cu respectarea stricta a comandamentelor de strategie globală a României.
De asemenea, structurile economice din domeniul siderurgic se confrunta, în mare măsura, cu acelasi tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism, supradimensionare capacitiva și de personal, nonperformanta economica. Ministerul Industriei și Comerțului și Ministerul Privatizarii vor lua masurile urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare și de privatizare a domeniului siderurgic.
În domeniul transporturilor se va continua programul de restructurare a Regiei Autonome "Societatea Naționala a Cailor Ferate Române" și trecerea la organizarea în societăți comerciale a transportului de marfa și calatori.
3. Consolidarea pietelor financiare
O serie de societăți bancare cu capital majoritar de stat au cunoscut un proces de accentuata erodare a calității portofoliului de credite și prin urmare de decapitalizare datorita utilizarii lor în scopul subventionarii netransparente a unor sectoare (energetic, agricol). Alte bănci, cu capital privat, s-au angajat în tranzactii riscante și oneroase, astfel încât trei dintre ele au operațiunile efectiv suspendate, în asteptarea lichidarii. Intrucat o criza de sistem în sectorul bancar trebuie evitata, este necesar ca Banca Naționala a României sa primeasca puteri sporite pe linia supravegherii și controlului bancar.
Guvernul va depune diligentele necesare pentru ca noile legi privind statutul B.N.R. și insolvabilitatea bancara să fie aplicate ferm. De asemenea, Guvernul va elabora o serie de propuneri legislative care să permită alinierea sistemului bancar românesc la practicile și standardele internationale.
Pentru consolidarea pietelor financiare se vor lua urmatoarele măsuri:
- privatizarea Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A. și a Regiei Autonome "Banc-Post";
- incheierea restructurarii Băncii Agricole - S.A.;
- auditarea Bancorex și B.C.R. și stabilirea programelor de restructurare și a necesității de recapitalizare;
- utilizarea pietelor bursiere pentru accelerarea și cresterea procesului de privatizare;
- organizarea autonoma a autorității de reglementare și supraveghere a activităților de asigurare și reasigurare;
- elaborarea și promovarea Legii creditului ipotecar.
4. Dezvoltarea regionala și sprijinirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii
Pentru anul 1998 Guvernul își propune o serie de măsuri pentru crearea cadrului instituțional și legislativ în acest domeniu prin:
- promovarea Legii de dezvoltare regionala;
- promovarea Legii zonelor speciale;
- continuarea programelor de dezvoltare regionala initiate în cursul anului 1997 pentru Valea Jiului și Moldova;
- promovarea Legii pentru ratificarea Convenției-cadru privind cooperarea transfrontaliera;
- modificarea Legii privind zonele economice libere.
Pentru susținerea initiativei private în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, Guvernul are în vedere consolidarea cadrului instituțional necesar elaborarii și implementarii politicilor.
5. Restructurarea sectorului agricol
Guvernul recunoaste faptul ca potentialul agricol al tarii nu este exploatat în mod corespunzător. Una dintre cauzele acestei stari de fapt o constituie faramitarea a peste două treimi din suprafața de teren agricol și arabil în exploatari mici, ineficiente economic, ca urmare a intarzierii finalizarii procesului de privatizare și a intarzierii procesului de comasare a terenului prin vanzari și cumparari. Recent adoptata Lege privind circulatia juridica a terenurilor (cu aplicabilitate de la 1 aprilie 1998) va crea premisele constituirii unei adevarate piete funciare.
F.P.S. va oferi spre vanzare, pe piața RASDAQ, intregul pachet de acțiuni ce aparține statului în societățile comerciale de tip "Comcereal". Guvernul va decide privind regimul pierderilor la societățile comerciale de tip "Cerealcom" și va mandata F.P.S. cu privatizarea rapida a acestora.
Guvernul considera ca este inadmisibil ca, în domeniul industriei alimentare, balanta comerciala a României să fie deficitara. Privatizarile din acest domeniu vor incerca atragerea de investitori strategici, pentru relansarea acestei ramuri care prezinta un cert avantaj comparativ. Sprijinirea agriculturii de către stat constituie un concept mai amplu, care are în vedere nu numai sprijinul financiar. Guvernul va adopta măsuri privind:
- sprijinirea crearii exploatatiilor agricole de tip industrial;
- sprijinirea materiala a micilor producători și extinderea acestui sprijin în domeniul cresterii animalelor, prin cupoane pentru agricultura și prin programe speciale de inzestrare tehnica;
- elaborarea unui program național pentru atragerea și stabilirea în mediul rural a specialistilor și a tinerilor;
- elaborarea Legii privind privatizarea societatilor comerciale cu capital de stat din agricultura (foste I.A.S.);
- restructurarea regiilor autonome din subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentatiei;
- promovarea Legii muntelui și continuarea politicilor de dezvoltare montana.
În cazul în care producția agricola va fi excedentara, Guvernul va adopta măsuri pentru stimularea exportului de cereale.
6. Măsuri în domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului și locuirii
În concordanta cu optiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice se au în vedere urmatoarele:
- promovarea Legii privind amenajarea teritoriului național "Reteaua de localități";
- urmarirea extinderii elaborarii planurilor urbanistice generale pentru toate municipiile și finalizarea a 60% din acestea;
- crearea cadrului de finanțare necesar dezvoltării Fondului de locuinte;
- promovarea Programului de construire de locuinte sociale și de necesitate;
- sprijinirea dezvoltării rurale.
III. Politica sociala
Masurile în acest domeniu au în vedere reforma cadrului juridic al relatiilor de muncă și al pieței forței de muncă și a sistemului de asigurări sociale. Promovarea acestor măsuri are în vedere clarificarea rolului sindicatelor, solutionarea eficienta a conflictelor de muncă, reducerea ponderii muncii la negru, reglementarea pregatirii profesionale, reechilibrarea financiară a sistemelor de asigurări sociale etc.
Guvernul își asuma o politica de salarizare a personalului bugetar prudenta, care să nu induca socuri pe partea cererii agregate. În ceea ce priveste pensiile, acestea vor fi indexate cu o rata lunara usor superioara ratei de indexare a salariilor, care va duce la o acoperire a inflatiei anticipate de aproximativ 70% din aceasta.
În cadrul procesului de intarire a disciplinei financiare, un rol crucial îl are politica de salarizare aprobata de Guvern pentru regiile autonome și pentru societățile de interes național. Astfel, fondurile de salarii ale regiilor autonome și ale societatilor de interes național vor fi limitate conform celor prevăzute în legea bugetului.
În vederea reconversiei profesionale în Valea Jiului, Ministerul Muncii și Protectiei Sociale va intreprinde urmatoarele măsuri: înființarea unui centru de calificare și recalificare la Petrosani (pentru care s-au cheltuit 600 milioane lei în 1997 și se vor cheltui inca 500 milioane lei în anul 1998); asigurarea serviciilor de orientare profesionala la Petrosani, Lupeni și Petrila; crearea de 500 noi locuri de muncă prin alocarea de la bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj a circa 5 miliarde lei pentru acordarea de credite avantajoase întreprinderilor mici și mijlocii.
Cadrul legislativ care reglementeaza raporturile de muncă va fi perfectionat. Ministerul Muncii și Protectiei Sociale va elabora noi acte normative precum Legea privind solutionarea conflictelor de muncă, sau va aduce amendamente Codului muncii, Legii sindicatelor etc. În cursul anului 1998 se va declansa procesul de reforma a sistemului de asigurări sociale și pensii, urmand ca pe lângă sistemul de pensii de stat sa figureze și un sistem complementar de pensii private. De asemenea, va fi promulgata Legea privind asistența sociala a persoanelor varstnice, precum și Legea-cadru a asistentei sociale. Pensionarii vor beneficia de 250.000 de locuri la tratamentul balnear (pentru care s-au alocat 300 miliarde lei), de un numar de 6 calatorii pe calea ferata cu reducere la jumătate a tarifului, precum și de un program de sprijin finanțat din fonduri PHARE, aplicat în 21 de judete etc. În acelasi timp, cuantumul alocatiei de stat pentru copii va crește în anul 1998 cu 30%, de la 50.000 lei la 65.000 lei.
IV. Politici privind drepturile omului, culte și minoritati
Guvernul este constient de importanța crearii unui climat favorabil parteneriatului social cu organizațiile patronale, sindicale și profesionale, capabil sa duca la adoptarea unui pact social.
De asemenea, Guvernul va promova un proiect de lege privind înființarea și functionarea asociațiilor și fundatiilor, ceea ce va conduce la crearea unui cadru adecvat de manifestare a formelor institutionalizate de manifestare ale societatii civile. Se va promova și Legea privind restituirea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor, care au apartinut asociațiilor, fundatiilor, societatilor, inclusiv organizațiilor minoritatilor naționale.
În ceea ce priveste drepturile minoritatilor, se va elabora și se va promova Legea minoritatilor naționale. De asemenea, se va elabora o strategie naționala privind integrarea sociala a rromilor.
Guvernul va elabora și va promova Legea cultelor și Legea privind retrocedarea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor, care au apartinut bisericilor. Începând cu luna septembrie va fi salarizat clerul din mediul rural, iar începând cu luna ianuarie 1999, și cel din mediul urban.
V. Politici privind capitalul uman
Guvernul va promova măsuri cu privire la continuarea reformelor din domeniul educatiei prin:
- publicarea și difuzarea Cartii Albe a reformei;
- inițierea crearii cadrului instituțional adecvat cu implicarea societatii civile în domeniul educational;
- susținerea Legii pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997
și a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului instituțional adecvat, Statutul personalului didactic - 1997 din perspectiva reformei învățământului preuniversitar.
În domeniul sanitar Guvernul va actiona pentru continuarea reformei prin:
- reorganizarea direcțiilor sanitare judetene;
- organizarea caselor A.S.S. și monitorizarea aplicarii reformei în acest domeniu;
- promovarea Legii medicamentului;
- îmbunătățirea sistemului de omologare a echipamentelor medicale;
- eliminarea contradictiilor legislative pentru corelarea învățământului medical cu asistența medicală.
În ceea ce priveste domeniul culturii, Guvernul va promova un set de legi privind protectia patrimoniului cultural mobil și a monumentelor istorice, bibliotecile publice, muzeele și colectiile publice. Se vor reorganiza o serie de institutii publice de interes național și se va promova privatizarea editurilor aflate în subordinea Ministerului Culturii.
În domeniul cercetării-dezvoltării și inovarii se va adopta un plan național și se vor lansa cu prioritate programe-pilot.
VI. Politici de reforma a administrației publice
Masurile pe care Guvernul le considera prioritare se referă la debirocratizarea sistemului administrației publice centrale și locale, în paralel cu promovarea ideilor continute în Legea functionarului public și a raspunderii ministeriale: cresterea responsabilitatii acestuia, simultan cu controlul indeplinirii criteriilor de performanță și instituirea conceptului de functionar de cariera. În acest sens se vor lua urmatoarele măsuri:
- elaborarea proiectelor de lege privind organizarea Guvernului, a ministerelor și a instituțiilor subordonate Guvernului;
- susținerea adoptarii în regim de urgenta a modificarilor Legii administrației publice locale ( Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 );
- promovarea unor proiecte legislative privind: finanțele publice locale, proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, concesionarea, referendumul;
- armonizarea legislației interne în domeniul administrației publice locale cu prevederile Cartei europene a limbilor minoritare și regionale, ale Convenției-cadru privind protectia minoritatilor naționale și ale celorlalte norme europene;
- inițierea de modificari la Legea învățământului, la Legea sănătății și la Legea de organizare și functionare a politiei, pentru descentralizarea unor activități și responsabilității la nivelul administrației publice locale.
VII. Politici privind justiția și siguranța cetateanului
Guvernul va avea în vedere, la elaborarea tuturor proiectelor de lege inaintate spre Parlament, să se asigure corelarea în continuare a legislației interne cu cea din Uniunea Europeana.
Se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil, prin justa despăgubire, conform Rezolutiei nr. 1.123/24 aprilie 1997 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei și garantand măsuri reale pentru protectia chiriasilor.
De asemenea, se va avea în vedere elaborarea și promovarea Legii pentru modernizarea și completarea Codului penal și a Codului de procedura penala, precum și modificarea Codului de procedura civila, inițierea și punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne și, indeosebi, a Politiei Române.
VIII. Politica externa și de securitate naționala
Politica externa a României va continua sa promoveze interesele României pe plan international, în concordanta cu obiectivele strategice ale tarii privind integrarea euroatlantica și aderarea la Uniunea Europeana.
În domeniul securitatii naționale se va actiona pentru definitivarea doctrinei militare, în colaborare cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii și cu partidele politice, precum și pentru revederea și actualizarea programelor de activitate interna și externa premergatoare aderarii la NATO.
Capitolul I - POLITICA MACROECONOMICA
-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Definitivarea strategiei pentru| - Ministerul |30.08.1998| |
|crearea pieței secundare a titluri-| Finanțelor, | | |
|lor de stat și adoptarea unor ma- | - Banca | | |
|suri preliminare în aceasta direc- | Naționala a | | |
|tie. | României | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Îmbunătățirea activității de | - Ministerul |permanent | |
|administrare a impozitelor prin | Finanțelor | | |
|stabilirea de bareme valorice | | | |
|lunare de colectare a taxelor și | | | |
|impozitelor datorate. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Inițierea masurilor vizand | - Ministerul |30.05.1998| |
|crearea sistemului dosarelor fisca-| Finanțelor | | |
|le pentru toți contribuabilii | | | |
|(dotari). | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Armonizarea legislației cu cea | - Ministerul |31.12.1998| |
|europeana în domeniul impozitelor | Finanțelor | | |
|indirecte, în special TVA și | | | |
|accizelor. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Alocarea cheltuielilor de re- | - Ministerul |31.07.1998| |
|forma și restructurare pe programe | Industriei și | | |
|și proiecte. | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Agriculturii și| | |
| | Alimentatiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Finanțelor, | | |
| | - Consiliul | | |
| |pentru Reforma | | |
| | - Ministerul | | |
| |Transporturilor | | |
| | - Ministerul | | |
| |Apelor, Paduri- | | |
| |lor și Protec- | | |
| |tiei Mediului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|6. Elaborarea metodologiilor "buge-| - Ministerul |30.09.1998| |
|tului pentru rezultate" și pregati-| Finanțelor | | |
|rea proiectului de buget pentru | | | |
|anul 1999 în conformitate cu | | | |
|metodologiile aprobate. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Completarea legislației privind| - Ministerul |30.06.1998| |
|achizițiile publice, în special în | Finanțelor | | |
|ceea ce priveste serviciile și | | | |
|armonizarea cu Directivele U.E. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reducerea evaziunii fiscale și | - Ministerul |permanent | a) Crearea |
|a fraudei vamale. | Finanțelor, | |unui mecanism|
| | - Garda | |simplificat |
| | Financiară, | |și rapid pen-|
| | - Directia | |tru recupera-|
| | Generală a | |rea prejudi- |
| | Vamilor | |ciilor con- |
| | | |statate de |
| | | |Garda Finan- |
| | | |ciara |
| | | | b) Stoparea |
| | | |posibilitati-|
| | | |lor de sub- |
| | | |facturare a |
| | | |importurilor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Îmbunătățirea cadrului insti- | - Ministerul |30.06.1998| |
|tutional, în conformitate cu prac- | Privatizarii | | |
|tica U.E. pentru atragerea investi-| - Ministerul | | |
|tiilor straine directe; crearea | Stiintei și | | |
|structurilor instituționale negu- | Tehnologiei, | | |
|vernamentale pentru standardizare | - Ministerul | | |
|și acreditare. | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Capitalizarea EXIMBANK. | - Ministerul |01.06.1998| |
| | Finanțelor, | | |
| | - Banca | | |
| | Naționala a | | |
| | României | | |
| | - Ministere | | |
| | Economice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
Capitolul II - POLITICI DE RESTRUCTURARE A ECONOMIEI
-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Actualizarea strategiilor sec- | - Ministerele |31.12.1998| Se vor iden-|
|toriale și subsectoriale de | Economice, | |tifica struc-|
|restructurare/dezvoltare începând | - Ministerul | |rile și |
|cu cele pentru sectoarele energetic| Privatizarii | |dimensiunile |
|petrochimic și siderurgic; corela- | | |dezirabile |
|rea strategiilor sectoriale. | | |ale ramurilor|
| | | |respective, |
| | | |cat și dina- |
| | | |mica acestora|
| | | |pe termen |
| | | |lung și se |
| | | |vor stabili |
| | | |masurile con-|
| | | |crete de |
| | | |creare a me- |
| | | |diului econo-|
| | | |mic favorabil|
| | | |, termene și |
| | | |responsabili-|
| | | |tati. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. a) Restructurarea societatilor | - Ministerul |permanent | Restructura-|
|comerciale cu capital majoritar de | Privatizarii, | |rile vor avea|
|stat, care înregistrează pierderi | - Ministerele | |la baza ana- |
|și lichidarea structurilor | Economice | |lizarea |
|neviabile | | |societatilor |
|...................................|................| |comerciale |
| b) Nu se vor acorda subventii și | - Ministerul | |respective în|
|se va descuraja creditarea agenti- | Finanțelor și | |concordanta |
|lor economici care au acumulat un | - Ministerele | |cu programele|
|volum important de credite neper- | Economice | |de dezvoltare|
|formante și datorii restante. | | |sectoriale. |
| | | | Vor fi |
| | | |realizate |
| | | |divizari/ |
| | | |comasari/ |
| | | |lichidari. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Elaborarea normelor metodolo- | - Ministerul |30.06.1998| Finantarea |
|gice de finanțare a proiectelor și | Finanțelor, | |trebuie să |
|programelor de restructurare și | - Ministerul | |aiba în vede-|
|dezvoltare economica din fondul de | Industriei și | |re principiul|
|dezvoltare la dispoziția Guvernului| Comerțului, | |de rambursare|
| | - Ministerul | |a sumelor. |
| | Agriculturii și| | |
| | Alimentatiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Transporturilor| | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea unui act normativ | - Ministerul |30.07.1998| |
|privind utilizarea fondurilor | Privatizarii, | | |
|obtinute din vanzari de active de | - Ministerul | | |
|către societățile comerciale cu | Industriei și | | |
|capital majoritar de stat, exclusiv| Comerțului, | | |
|în scopul restructurarii/ | - Ministerul | | |
|retehnologizarii/dezvoltării | Finanțelor | | |
|societatilor comerciale respective.| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Completarea cadrului legislativ| - Ministerul |30.05.1998| Cresterea |
|în vederea accelerarii procesului | Privatizarii | |gradului de |
|de privatizare. | | |transparenta |
| | | |și eficienta,|
| | | |precum și a |
| | | |calității |
| | | |deontologice |
| | | |a actului de |
| | | |privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Actualizarea strategiei și a | - Ministerul |30.04.1998| |
|Programului de Privatizare pentru | Privatizarii | | |
|anul 1998 | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Intocmirea unui act normativ | - Ministerul |30.05.1998| Deblocarea |
|privind cadrul de sustinere a pri- | Privatizarii | |și accelera- |
|vatizarii unor societăți comerciale| | |rea procesului
|mari cu datorii importante la buge-| | |de privatiza-|
|tele de stat și de asigurări | | |re. |
|sociale și de sănătate, la bănci și| | | |
|la alti creditori prin conversia | | | |
|datoriilor în acțiuni, reesalonari,| | | |
|moratorii. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Finalizarea regularizarilor | - Ministerul |01.08.1998| Realizarea |
|cotelor de capital între SIF-uri | Privatizarii | |acesteia |
|și FPS. | | |condiționeaza|
| | | |privatizarea |
| | | |băncilor |
| | | |(BANCPOST și |
| | | |BRD). |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea studiilor și progra-| - Ministerul |30.08.1998| |
|melor de demarare a procesului de | Privatizarii, | | |
|privatizare în domenii de interes | - Ministerul | | |
|bugetar: | Educatiei | | |
| - invatamant | Naționale, | | |
| - sănătate | - Ministerul | | |
| | Sănătății | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Promovarea cadrului legislativ | - Consiliul |30.06.1998| Vor fi |
|specific reorganizarii și restruc- |pentru Reforma, | |posibile: |
|turarii regiilor autonome (Legea | - Ministerul | | - separarea |
|privind dreptul de proprietate | Justiției, | |capitalului |
|publică și regimul juridic al | - Ministerul | |public de cel|
|acestuia, Legea concesiunilor, | Industriei și | |privat; |
|Legea energiei și Legea serviciilor| Comerțului, | | - determina-|
|publice). | - D.A.P.L. | |rea capitalu-|
| | | |lui social al|
| | | |societatilor |
| | | |comerciale |
| | | |rezultate din|
| | | |reorganizarea|
| | | |regiilor |
| | | |autonome; |
| | | | - reglemen- |
| | | |tarea rela- |
| | | |tiilor socie-|
| | | |tatilor comer-
| | | |ciale ce |
| | | |opereaza cu |
| | | |bunurile |
| | | |publice și |
| | | |presteaza |
| | | |servicii |
| | | |publice cu |
| | | |autoritățile.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Înființarea unor autorități de | - Consiliul |15.07.1998| Aceasta |
|reglementare cu rol de arbitru al | pentru Reforma | |autoritate |
|pietelor dominate de monopoluri | și | |acorda licen-|
|naturale. | - Ministerele | |te, aproba |
| | de resort | |tarife, su- |
| | | |pravegheaza |
| | | |respectarea |
| | | |funcționarii |
| | | |pieței etc. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Perfectionarea cadrului legis- | - Ministerele |30.06.1998| |
|lativ cu privire la transferul | Economice, | | |
|către FPS a acțiunilor societatilor| - Ministerul | | |
|comerciale rezultate ca urmare a | Privatizarii, | | |
|reorganizarii regiilor autonome. | - Ministerul | | |
| | Justiției | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. Privatizarea R.A. ROMTELECOM | |30.05.1998| |
| a) Transferarea acțiunilor gestio-| | | |
|nate de Ministerul Finanțelor și | | | |
|Ministerul Comunicatiilor la | | | |
|ROMTELECOM către FPS și preluarea | | | |
|imediata de către acesta a procesu-| - Ministerul | | |
|lui de privatizare. | Comunicatiilor | | |
|...................................| |..........| |
| b) Finalizarea primei etape a | - Ministerul |30.09.1998| |
|privatizarii cu investitor strate- | Privatizarii | | |
|gic și salariati, inclusiv prin | | | |
|marire de capital | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Restructurarea RENEL | - Ministerul |31.07.1998| |
| a) Separarea în componente | Industriei și | | |
|functionale. | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Externalizarea și transformarea| - Ministerul |31.07.1998| |
|în societăți comerciale a unor | Industriei și | | |
|componente. | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Transformarea unor componente | - Ministerul |31.12.1998| |
|în societăți naționale și/sau | Industriei și | | |
|societăți comerciale precum și | Comerțului, | | |
|demararea privatizarii/concesiona- | - Ministerul | | |
|rii acestora din urma. | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| d) Dinamizarea subventiei incruci-| - Ministerul |31.07.1998| |
|sate între consumul industrial și | Industriei și | | |
|cel casnic și oferirea unor tarife | Comerțului, | | |
|reduse doar categoriilor defavori- | - Oficiul | | |
|zate economic, simultan cu revede- | Concurentei | | |
|rea sistemului tarifar pentru | | | |
|electricitate și căldură. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Restructurarea ROMGAZ | - Ministerul |31.07.1998| |
| a) Separarea în componente | Industriei și | | |
|functionale. | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Externalizarea și transformarea| - Ministerul |31.12.1998| |
|în societăți comerciale a unor | Industriei și | | |
|componente. | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Transformarea unor componente | - Ministerul |31.12.1998| |
|în societăți naționale și/sau | Industriei și | | |
|societăți comerciale precum și | Comerțului, | | |
|demararea privatizarii/concesiona- | - Ministerul | | |
|rii acestora din urma. | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. a) Incheierea corporatizarii | - Ministerul |31.07.1998| |
|efective a SNP PETROM. | Industriei și | | |
| | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul |31.12.1998| |
|litate pentru privatizarea parțială| Industriei și | | |
|a societatii. | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Transferarea către administra- | - Ministerul | | |
|tiile locale a minim trei porturi. |Transporturilor,| | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. a) Corporatizarea Companiei | - Ministerul |31.12.1998| |
|Naționale a Sarii. | Industriei și | | |
| | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul |31.12.1998| |
|litate a privatizarii. | Industriei și | | |
| | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Continuarea programului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|restructurare a SNCFR și trecerea |Transporturilor,| | |
|la organizarea în societăți comer- | - Ministerul | | |
|ciale a transportului de marfa și | Finanțelor, | | |
|calatori. | - Ministerul | | |
| | Privatizarii, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. a) Efectuarea de propuneri/ | - Ministerul |30.09.1998| |
|studii de fezabilitate privind | Privatizarii, | | |
|corporatizarea și externalizarea/ | - Ministerele | | |
|privatizarea totala sau parțială a | de resort | | |
|unor activități componente pentru | | | |
|alte regii autonome: | | | |
| - Aeroportul Baneasa, Otopeni, | | | |
| Constanta și Timisoara | | | |
| - RATMIL | | | |
| - Apele Române | | | |
| - PLAFAR | | | |
| - ROMAVIA | | | |
| - Editura Didactica și Pedagogica | | | |
| - UNIFARM | | | |
| - Tipografia CORESSI | | | |
|lista urmand a fi completata pe | | | |
|parcurs. | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Demararea privatizarii acestor | - Ministerul |31.12.1998| |
|societăți. | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Privatizarea BRD și BANCPOST cu| - Ministerul |31.12.1998| |
|investitori strategici - bănci | Privatizarii, | | |
|internationale de prim rang | - Ministerul | | |
|(inclusiv prin oferirea capitalului| Finanțelor și | | |
|majoritar) combinata cu emisiuni | - Banca | | |
|de acțiuni pe piața interna și | Naționala a | | |
|certificate de depozit pe piețele | României | | |
|externe. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Incheierea restructurarii | - Ministerul |31.12.1998| |
|Băncii Agricole și Finalizarea | Privatizarii, | | |
|studiului de fezabilitate pentru | - Ministerul | | |
|privatizarea acestei bănci. | Finanțelor și | | |
| | - Banca | | |
| | Naționala a | | |
| | României | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Auditarea BANCOREX și BCR și | - Ministerul |31.12.1998| |
|stabilirea programelor de restruc- | Privatizarii, | | |
|turare și a necesității de | - Ministerul | | |
|recapitalizare a acestor bănci. | Finanțelor și | | |
| | - Banca | | |
| | Naționala a | | |
| | României | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Privatizarea ASIROM | - Ministerul |30.11.1998| |
| | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Utilizarea pietelor bursiere | - Ministerul |01.06.1998| |
|pentru accelerarea și cresterea | Privatizarii, | | |
|transparentei procesului de | - Comisia | | |
|privatizare. |Naționala pentru| | |
| |Valori Mobiliare| | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Organizarea autonoma a Oficiu- | - Ministerul |cf. Legii | |
|lui Național pentru Supravegherea | Finanțelor | | |
|activităților de asigurare și | | | |
|reasigurare. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Modificarea Legii Leasing-ului | - Ministerul |30.06.1998| |
| | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Elaborarea și promovarea Legii | - Ministerul |30.06.1998| Se asigura |
|creditului ipotecar. | Finanțelor și | |înființarea |
| | - Ministerele | |băncilor de |
| | interesate, | |credit ipo- |
| | - Banca | |tecar, lansa-|
| | Naționala a | |rea progra- |
| | României, | |mului natio- |
| | - CNVM | |nal de con- |
| | | |structii de |
| | | |locuinte, a |
| | | |pieței ipote-|
| | | |cilor și |
| | | |obligațiuni- |
| | | |lor ipotecare|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Elaborarea și promovarea unui | - Ministerul |30.09.1998| Se asigura |
|act normativ pentru asigurarea și | Finanțelor, | |protectia |
|reasigurarea activelor societatilor| - Ministerul | |acestor acti-|
|comerciale cu capital majoritar de | Industriei și | |ve contra |
|stat și a patrimoniului institutii-| Comerțului, | |riscurilor |
|lor de stat centrale și locale. | - Ministerul | |cat și dimi- |
| | Privatizarii | |nuarea tran- |
| | | |sferurilor de|
| | | |la buget pen-|
| | | |tru recupera-|
| | | |rea - repara-|
| | | |rea daunelor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Consolidarea cadrului institu- | - Consiliul |01.09.1998| |
|tional de elaborare și implementare| pentru Reforma | | |
|a politicilor pentru dezvoltarea | - Banca | | |
|sectorului de întreprinderi mici și| Naționala a | | |
|mijlocii; stimularea funcționarii | României | | |
|creditului și a garantarii acestuia| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Promovarea Legii de dezvoltare | - Consiliul |30.06.1998| |
|regionala și crearea cadrului | pentru Reforma,| | |
|instituțional de finanțare pentru | - Ministerul | | |
|elaborarea și aplicarea de politici| Industriei și | | |
|active în domeniul dezvoltării | Comerțului, | | |
|regionale. | - Ministerul | | |
| | Finanțelor, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea Legii zonelor | - Consiliul |01.06.1998| |
|speciale. | pentru Reforma,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|33. Continuarea programelor de | - Consiliul |31.12.1998| |
|dezvoltare regionala initiate în | pentru Reforma,| | |
|cursul anului 1997 pentru Valea | - Ministerul | | |
|Jiului și Moldova. | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|34. Promovarea Legii pentru rati- | - D.A.P.L., |30.06.1998| |
|ficarea Convenției Cadru privind | - Consiliul | | |
|cooperarea transfrontaliera. | pentru Reforma | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|35. Constituirea euro-regiunilor | - D.A.P.L. | | Pe baza |
|"Prutul Superior" și "Dunarea de | | |înțelegerilor|
|Jos". | | |internatio- |
| | | |nale. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|36. Modificarea Legii privind | - Ministerul |30.06.1998| |
|Zonele Economice Libere. | Transporturilor| | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiției | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|37. Elaborarea proiectelor vizand | - Comisia |31.12.1998| |
|strategia naționala de informati- | Naționala de | | |
|zare. | Informatica, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Comunicatiilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Stiintei și | | |
| | Tehnologiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|38. Aprobarea strategiei naționale | - Ministerul |31.12.1998| |
|de comunicatii. | Comunicatiilor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|39. Restructurarea regiilor auto- | |31.12.1998| |
|nome în domeniul comunicatiilor | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) Corporatizarea R.A. RADIO | - Ministerul |30.06.1998| |
| Comunicatii. | Comunicatiilor | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Corporatizarea R.A. POSTA | |30.06.1998| |
| Română. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|40. Privatizarea: | - Ministerul |31.12.1998| Termen de |
| - demararea privatizarii | Comunicatiilor,| |încheiere - |
| R.A. POSTA Română prin oferta | - Ministerul | |semestrul |
| publică în primul rand pe piața | Privatizarii | | I - 1999 |
| de capital din România. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|41. Perfectionarea cadrului | - Ministerul |31.12.1998| |
|legislativ prin: | Comunicatiilor,| | |
| a) Adaptarea cadrului de regle- | - Ministerul | | |
| mentari autohton cu cadrul de | Justiției | | |
| reglementare a Uniunii Europene; | | | |
| b) Elaborarea și promovarea Legii | | | |
| spectrului de frecventa; | | | |
| c) Elaborarea și promovarea Legii | | | |
| de transformare a Inspectoratului | | | |
| General de Comunicatii în Agentia | | | |
| Naționala de Comunicatii; | | | |
| d) Elaborarea și promovarea Legii | | | |
| privind Semnatura Secretizata. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|42. Investitii: | - Ministerul |permanent | Până în anul|
| a) Continuarea instalarii de minim| Comunicatiilor,| | 2000 |
|300.000 de noi linii telefonice și | - Ministerul | | |
|inlocuirea a 100.000 linii telefo- | Finanțelor | | |
|nice - existente anual; | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Începerea investitiilor pentru | |31.12.1998| |
|Centrul Național pentru Monitoriza-| | | |
|rea de Frecventa; | | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Începerea investitiei pentru | |31.12.1998| |
|retehnologizarea SN RADIO Comunică-| | | |
|tii, ca o componenta importanța | | | |
|pentru siguranța naționala. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|43. Sprijinirea crearii exploata- | - Ministerul | | Pe baza |
|tiilor agricole moderne prin: | Agriculturii și| |proprietății |
| a) realizarea cadrului legislativ | Alimentatiei, | |private |
|adecvat (Legea creditului agricol, | - Ministerul | | |
|modificarea Legii nr. 36/1991 | Justiției, | | |
|privind asociațiile agricole); | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|...................................|................|30.09.1998| |
| b) realizarea cadrului institutio-| - Ministerul | | |
|nal (Fondul de sprijin al produca- | Agriculturii și| | |
|torilor agricoli, Fondul de asigu- | Alimentatiei, | | |
|rare și reasigurare împotriva | - Ministerul | | |
|calamitatilor). | Finanțelor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|44. Sprijinirea materiala a micilor| - Ministerul |permanent | |
|producători și extinderea acestui | Agriculturii și| | |
|sprijin în domeniul cresterii | Alimentatiei, | | |
|animalelor, prin cupoane pentru | - Ministerul | | |
|agricultura și prin programe | Finanțelor, | | |
|speciale de inzestrare tehnica. | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|45. Continuarea procesului de | - Ministerul |permanent | Conform |
|retrocedare a proprietăților fun- | Agriculturii și| |Protocolului |
|ciare (terenuri arabile, pasuni, | Alimentatiei, | |semnat ante- |
|paduri, terenuri impadurite) prin | | |rior de către|
|extinderea cadrului legislativ. | | |toți partene-|
| | | |rii din |
| | | |coalitie, |
| | | |consacrate în|
| | | |Legea nr. |
| | | |169/1997 și |
| | | |prin acordul |
| | | |partenerilor |
| | | |din coalitie.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|46. Elaborarea unui program natio- | - Ministerul |30.08.1998| |
|nal pentru atragerea și stabilirea | Agriculturii și| | |
|în mediul rural a specialistilor | Alimentatiei, | | |
|și a tinerilor. | - Ministerul | | |
| | Tineretului și | | |
| | Sportului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Lucrărilor | | |
| | Publice și | | |
| | Amenajarii | | |
| | Teritoriului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Naționale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|47. Elaborarea cadrului institu- | - Ministerul |30.09.1998| Fondul fun- |
|tional pentru administrarea fondu- | Agriculturii și| |ciar al sta- |
|lui funciar al statului și trecerea| Alimentatiei, | |tului ramas |
|la privatizarea de societăți | - Ministerul | |după retroce-|
|comerciale cu capital de stat din | Privatizarii | |dare și |
|agricultura. | | |privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|48. Finalizarea proiectului de lege| - Ministerul |30.11.1998| |
|privind piscicultura și pescuitul. | Agriculturii și| | |
| | Alimentatiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|49. Stimularea exportului de | - Ministerul |30.11.1998| |
|cereale dacă producția va fi | Agriculturii și| | |
|excedentara. | Alimentatiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|50. Finalizarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|dizolvare a ANPA și demararea pro- | Agriculturii și| | |
|cesului de privatizare a societăți-| Alimentatiei, | | |
|lor comerciale rezultate în urma | - Ministerul | | |
|divizarii. | Privatizarii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|51. Restructurarea regiilor din | - Ministerul |31.12.1998| |
|subordinea Ministerului Agricultu- | Agriculturii și| | |
|rii și Alimentatiei (R.A. Tutunului| Alimentatiei, | | |
|RAIF, Cai de Rasa etc.), transfor- | - Ministerul | | |
|marea acestora în societăți comer- | Privatizarii | | |
|ciale și demararea privatizarii | | | |
|acestora. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|52. Elaborarea și promovarea Legii | - Ministerul |30.06.1998| |
|Fondului de protectia mediului. | Apelor, | | |
| | Pădurilor și | | |
| | Protectiei | | |
| | Mediului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|53. Crearea cadrului instituțional | - Ministerul |31.12.1998| |
|pentru administrarea fondului de | Apelor, | | |
|protectia mediului și a metodolo- | Pădurilor și | | |
|giei de ierarhizare și promovare a | Protectiei | | |
|proiectelor de mediu. | Mediului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | de Finante, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|54. Elaborarea și promovarea cadru-| - Ministerul |31.12.1998| |
|lui legislativ stimulator pentru | Apelor, | | |
|activitățile de protectia mediului,| Pădurilor și | | |
|inclusiv ale instrumentelor econo- | Protectiei | | |
|mice și financiare. | Mediului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | de Finante, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei și | | |
| | Comerțului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|55. În domeniul amenajarii terito- | - Ministerul |30.10.1998| |
|riului și urbanismului: | Lucrărilor | | |
| - promovarea Legii privind amena- | Publice și | | |
|jarea teritoriului național | Amenajarii | | |
|"Reteaua de localități". | Teritoriului | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - urmarirea extinderii elaborarii | - D.A.P.L. și |31.12.1998| |
|Planurilor Urbanistice Generale | - Ministerele | | |
|pentru toate municipiile și finali-| interesate | | |
|zarea a 60% din acestea. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|56. În domeniul locuirii | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - promovarea de programe pentru | - Ministerul |30.09.1998| Se va urmări|
|construcția de locuinte, inclusiv | Lucrărilor | |co-finantarea|
|locuinte sociale și de necesitate | Publice și | |prin resurse |
|și crearea cadrului instituțional | Amenajarii | |externe. |
|și de finanțare necesar; | Teritoriului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Finanțelor | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - elaborarea programului de | - Ministerul |30.06.1998| |
|acțiuni pentru reducerea riscului | Muncii și | | |
|seismic al cladirilor de locuit | Protectiei | | |
|expertizate tehnic și incadrate în | Sociale, | | |
|gradul I de risc seismic, inclusiv | - Ministerul | | |
|asigurarea cu resurse financiare | Stiintei și | | |
|pentru susținerea programului. | Tehnologiei, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|57. Sprijinirea dezvoltării rurale | - Ministerul |permanent | Programele |
|prin: elaborarea, inițierea și | Lucrărilor | |se extind și |
|aplicarea de programe pentru | Publice și | |în anul 1999.|
|alimentarea cu apa, electrificare, | Amenajarii | | |
|retele de linii telefonice, infra- | Teritoriului, | | |
|structuri de transport (inclusiv | - Ministerul | | |
|pietruirea drumurilor comunale) și | Finanțelor, | | |
|crearea de locuri de muncă în | - Ministerul | | |
|sectoare neagricole. | Industriei și | | |
| | Comerțului, | | |
| | - Ministerul | | |
| |Transporturilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Comunicatiilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Agriculturii și| | |
| | Alimentatiei | | |
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul III - POLITICA SOCIALA
-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reforma cadrului juridic al | | | |
| relatiilor de muncă | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Modificarea Legii nr. 54/1991 | - Ministerul |30.09.1998| Pentru cla- |
|cu privire la sindicate | Muncii și | |rificarea |
| | Protectiei | |rolurilor |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic și | | |
| | Social | | |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea Legii nr. 15/1991 | - Ministerul |31.12.1998| |
|a conflictelor de muncă | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic și | | |
| | Social | | |
|...................................|................|..........|.............|
| c) Modificarea Legii privind | - Ministerul |30.06.1998| Pentru solu-|
|organizarea judecătorească pentru | Muncii și | |tionarea efi-|
|mai buna solutionare a litigiilor | Protectiei | |cienta a |
|de muncă. | Sociale, | |litigiilor |
| | - Consiliul | |de muncă, și |
| | Economic și | |responsabili-|
| | Social, | |zarea părți- |
| | - Ministerul | |lor contrac- |
| | Justiției | |tuale în |
| | | |raporturile |
| | | |de muncă |
|...................................|................|..........|.............|
| d) Modificarea Codului Muncii | - Ministerul |31.12.1998| |
| | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic și | | |
| | Social | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Reforma cadrului juridic al | | | |
| pieței forței de muncă | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Promovarea modificarii Legii | - Ministerul |30.09.1998| - Eliminarea|
|nr. 1/1991 care va deveni Legea | Muncii și | |muncii la |
|privind reglementarea pieței forței| Protectiei | |negru. |
|de muncă. | Sociale, | | - Eficienti-|
| | - Ministerul | |zarea siste- |
| | Finanțelor, | |mului de |
| | - Ministerul | |acordare a |
| | Industriei și | |ajutorului |
| | Comerțului, | |de șomaj. |
| | - Consiliul | | - Finaliza- |
| | Economic și | |rea, eficien-|
| | Social | |tizarea chel-|
| | | |tuielilor |
| | | |pentru măsuri|
| | | |active (re- |
| | | |glementarea |
| | | |formarii |
| | | |continue pro-|
| | | |fesionale a |
| | | |adulților). |
| | | | - Reglemen- |
| | | |tarea juridi-|
| | | |ca a concedi-|
| | | |erilor colec-|
| | | |tive. |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea sistemului normativ| - Ministerul |30.06.1998| a. Liberali-|
|a remunerarii muncii. | Muncii și | |zare. |
| | Protectiei | | b. Control |
| | Sociale | |prin sistem |
| | | |de salarizare|
| | | |orientat pe |
| | | |performanta |
| | | |în sfera |
| | | |publică. |
|...................................|................|..........|.............|
| c) Legiferarea regimului de circu-| - Ministerul |30.09.1998| - Protectia |
|latie internationala a forței de | Muncii și | |muncitorilor |
|munca. | Protectiei | |români care |
| | Sociale | |lucreaza în |
| | | |strainatate. |
| | | |- Armonizarea|
| | | |cu reglemen- |
| | | |tarile |
| | | |europene. |
|...................................|................|..........|.............|
| d) Legiferarea autorității de | - Ministerul |30.06.1998| - Abordarea |
|inspecție a muncii. | Muncii și | |generalista. |
| | Protectiei | | - Stimularea|
| | Sociale | |investitiilor|
| | | |pentru ameli-|
| | | |orarea condi-|
| | | |tiilor de |
| | | |munca. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Reforma sistemului de asigurări| | | |
| sociale | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Elaborarea pachetului de legi | - Ministerul |30.09.1998| - reechili- |
|privind PAG și/sau capitalizate în | Muncii și | |brarea finan-|
|gestiune publică și/sau privată | Protectiei | |ciara a sis- |
| | Sociale, | |temului |
| | - Consiliul | | - efect po- |
| | Economic și | |zitiv asupra |
| | Social | |pietelor de |
| | | |capital |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Elaborarea pachetului de legi | - Ministerul | | |
|privind asigurarea la risc profe- | Muncii și | | |
|sional și accidente | Protectiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic și | | |
| | Social | | |
| | - Secretariatul| | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. a) Reforma sistemului de | - Ministerul |31.12.1998| - adresabi- |
|Asistența Sociala. | Muncii și | |litatea ser- |
| | Protectiei | |viciilor; |
| | Sociale, | | - standarde |
| | - Secretariatul| |ocupationale |
| | de Stat pentru | |pentru servi-|
| | Handicapati, | |ciul de asis-|
| | - Departamentul| |tenta; |
| |pentru Protectia| | - eligibili-|
| | Copilului, | |tatea ONG |
| | - Ministerul | |pentru oferi-|
| | Sănătății | |rea de servi-|
| | | |cii sociale |
| | | |finantate |
| | | |public; |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Inițierea reformei institutio- | - Ministerul |31.12.1998| - aspecte de|
|nale. | Muncii și | |reforma a |
| | Protectiei | |administrației
| | Sociale, | |publice. |
| | - D.A.P.L., | | |
| | - Departamentul| | |
| |pentru Protectia| | |
| | Copilului, | | |
| | - Secretariatul| | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Sănătății, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Naționale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Promovarea legii privind | - Secretariatul|31.05.1998| |
|persoanele cu handicap. | de Stat pentru | | |
| | Handicapati | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Elaborarea și promovarea Legii | - Departamentul|30.09.1998| |
|privind regimul protectiei dreptu- |pentru Protectia| | |
|rilor copilului. | Copilului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Semnarea și pregătirea ratifi- | - Departamentul|31.12.1998| |
|carii Convenției Europene cu pri- |pentru Protectia| | |
|vire la exercitiul drepturilor | Copilului | | |
|copilului (Strasbourg 1996) | | | |
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul IV - POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI,
CULTE ȘI MINORITATI
MĂSURI
RESPONSABILITATE
TERMEN
OBSERVAȚII
1.
Accelerarea operaționalizării Consiliului Economic și Social.
-
Guvern prin ministere
30.06.1998
Instaurarea unui climat de colaborare și conlucrare capabil să ducă la adoptarea unui pact social.
2.
Elaborarea și promovarea legii pentru înființarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor.
-
Ministerul Justiției
31.12.1998
La elaborare se va colabora cu organizațiile neguvernamentale.
3.
Elaborarea și promovarea Legii cultelor și a Legii privind inventarierea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor, care au aparținut bisericilor în vederea reglementării situației lor juridice.
-
Secretariatul de Stat pentru Culte,
31.12.1998
a)
cu consultarea cultelor religioase recunoscute.
-
Ministerul Justiției,
b)
Se vor avea în vedere reglementările prevăzute în Recomandarea nr. 176 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
-
Departamentul Minorităților Naționale
4.
Elaborarea și promovarea Legii minorităților naționale.
-
Departamentul Minorităților Naționale,
31.12.1998
-
Ministerul Justiției
5.
Elaborarea strategiei naționale privind integrarea socială a rromilor.
-
Departamentul Minorităților Naționale
31.12.1998
6.
Constituirea Consiliului Consultativ pentru sectorul neguvernamental la nivel central și local.
Decizia Primului-Ministru/ Hotărâre de Guvern
30.06.1998
7.
Salarizarea bugetară a clerului.
-
Ministerul Finanțelor,
01.09.1998
De la 01.09.1998 se va salariza clerul din mediul rural și de la 01.09.1999 și cel din mediul urban.
-
Secretariatul de Stat pentru Culte
8.
Ratificarea unor convenții relevante semnate în 1997 privind cetățenia, crimele contra umanității și de război, proceduri în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
-
Ministerul Afacerilor Externe,
30.12.1998
-
Ministerul Justiției
Capitolul V - POLITICI PRIVIND CAPITALUL UMAN
-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reorganizarea Direcțiilor | - Ministerul |30.09.1998| |
|Sanitare Judetene | Sănătății | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Organizarea caselor A.S.S. și | - Ministerul |30.09.1998| |
|monitorizarea aplicarii reformei | Sănătății, | | |
|în acest domeniu | - Ministerul | | |
| | Finanțelor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Promovarea Legii medicamentului| - Ministerul |30.06.1998| - în lege se|
| | Sănătății și | |va prevedea |
| | - Ministerul | |crearea unei |
| | Justiției | |autorități |
| | | |naționale în |
| | | |domeniul |
| | | |farmaceutic |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Îmbunătățirea sistemului de | - Ministerul |30.06.1998| |
|omologare a echipamentelor medicale| Sănătății | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Eliminarea contradictiilor | - Ministerul |30.06.1998| |
|legislative pentru corelarea inva- | Sănătății, | | |
|tamantului medical cu asistența | - Ministerul | | |
|medicală | Justiției, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educatiei | | |
| | Naționale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Susținerea retelelor institu- | - Ministerul |permanent | |
|tionale de realizare a programului | Sănătății | | |
|național de sănătate | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Publicarea și difuzarea | - Ministerul |01.08.1998| |
|"Cartii albe" a reformei educatiei | Educatiei | | |
| | Naționale și | | |
| | - I.S.E. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reforma curriculara: plan, | - Ministerul |01.07.1998| |
|programe, manuale, evaluare | Educatiei | | |
| | Naționale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Inițierea crearii cadrului | - Ministerul |permanent | |
|instituțional adecvat cu implicarea| Educatiei | | |
|societatii civile în domeniul | Naționale | | |
|educational | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Susținerea Legii pentru aproba-| - Ministerul |31.05.1998| Conform |
|rea Ordonantei de urgenta a Guver- | Educatiei | |Protocolului |
|nului nr. 36/1997 și a Normelor de | Naționale | |semnat ante- |
|aplicare a acesteia, inclusiv a | | |rior de către|
|celor privitoare la crearea cadru- | | |partenerii de|
|lui instituțional adecvat, Statutul| | |coalitie și |
|personalului didactic - 1997 din | | |înțelegerilor|
|perspectiva reformei învățământului| | |dintre |
|preuniversitar. | | |acestia. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Elaborarea și experimentarea | - Ministerul |01.09.1998| |
|unui nou model național de | Educatiei | | |
|inspecție | Naționale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Identificarea resurselor extra-| - Ministerul |30.05.1998| |
|bugetare care pot fi atrase de | Educatiei | | |
|universitati | Naționale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. a) Acțiuni privind semnarea de | - Ministerul |permanent | |
|conventii bilaterale în domeniul | Educatiei | | |
|recunoasterii diplomelor | Naționale | | |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Asigurarea cadrului legislativ | |30.10.1998| |
|instituțional în domeniul recunoas-| | | |
|terii actelor de studii superioare | | | |
|efectuate în alte tari | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Dezvoltarea bibliotecilor sco- | - Ministerul |permanent |a) Conectarea|
|lare și dotarea cu tehnica informa-| Educatiei | |unităților de|
|tica a scolilor | Naționale | |invatamant la|
| | | |"magistralele|
| | | |informationa-|
| | | |le" |
| | | |b) Stimularea|
| | | |productiei |
| | | |autohtone de |
| | | |soft educa- |
| | | |tional. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Legea privind protectia patri- | - Ministerul |31.12.1998| |
|moniului cultural mobil | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. Legea privind protectia | - Ministerul |31.12.1998| |
|monumentelor istorice | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Legea bibliotecilor publice | - Ministerul |31.12.1998| |
| | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. Legea muzeelor și colectiilor | - Ministerul |31.12.1998| |
|publice | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Modificarea Legii Arhivelor | - Ministerul |30.11.1998| |
|Naționale | Culturii, | | |
| | - Ministerul de| | |
| | Interne, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiției | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. Adoptarea statutului juridic | - Ministerul |31.12.1998| |
|al artistului și al omului de | Culturii | | |
|creatie | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Înființarea Arhivei Naționale | - Ministerul |30.06.1998| |
|de Filme, ca institutie publică | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Reorganizarea institutiei | - Ministerul |30.06.1998| |
|publice Casa de Presa și Editura | Culturii | | |
|"Cultura Naționala" în societate | | | |
|comerciala | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Reorganizarea unor institutii | - Ministerul |31.07.1998| |
|publice de cultura de interes | Culturii | | |
|național, aflate în subordinea | | | |
|Ministerului Culturii | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Continuarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|informatizare a Bibliotecii | Culturii, | | |
|Naționale | - Biblioteca | | |
| | Naționala | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Finalizarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|reorganizare și transformarea în | Culturii, | | |
|societăți comerciale a editurilor | - Ministerul | | |
|care sunt institutii publice aflate| Privatizarii | | |
|în subordinea Ministerului Culturii| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Continuarea lucrărilor de cer- | - Ministerul |31.12.1998| |
|cetare, proiectare, consolidare, | Culturii, | | |
|restaurare și punere în valoare la | - O.N.P., | | |
|obiectivele monumente istorice | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Promovarea unui parteneriat | - Ministerul |31.12.1998| |
|activ cu structuri ale societatii | Culturii | | |
|civile și autorități publice locale| | | |
|pentru realizarea programelor și | | | |
|proiectelor culturale | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Lansarea programului de evalua-| - Ministerul |30.06.1998| |
|re a politicii culturale naționale,| Culturii | | |
|inclusiv în agenda Consiliului | | | |
|Europei | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Adoptarea Planului Național de | - Ministerul |30.12.1998| |
|Cercetare-Dezvoltare și Inovare; | Stiintei și | | |
|lansarea prioritara a unor programe| Tehnologiei, | | |
|pilot de cercetare-dezvoltare și | - Ministerul | | |
|de stimulare a inovarii | Industriei și | | |
| | Comerțului, | | |
| | - Ministerele | | |
| | Economice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Definitivarea și promovarea | - Ministerul |30.06.1998| |
|programului național pentru susti- | Tineretului și | | |
|nerea activităților sportive de | Sportului | | |
|masa. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Perfectionarea cadrului legis- | - Ministerul |30.09.1998| |
|lativ pentru înființarea, organi- | Tineretului și | | |
|zarea și functionarea structurilor | Sportului | | |
|asociative de și pentru tineret. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea programului național| - Ministerul |31.12.1998| |
|pentru prevenirea excluderii sociale| Tineretului și| | |
|a copiilor și tinerilor. | Sportului | | |
| | - Departamentul| | |
| |pentru Protectia| | |
| | Copilului | | |
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul VI - POLITICI DE REFORMA A ADMINISTRATIEI PUBLICE
-----------------------------------------------------------------------------
| MASURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVATII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Elaborarea proiectelor de lege | - Consiliul |01.09.1998| |
|privind organizarea Guvernului, | pentru Reforma,| | |
|ministerelor și a instituțiilor | - Secretariatul| | |
|subordonate Guvernului | General al | | |
| | Guvernului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiției și | | |
| | celelalte | | |
| | ministere | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Definirea functiei politice, | - Ministerul |01.09.1998| |
|publice și administrative; finali- | Justiției | | |
|zarea și susținerea adoptarii | | | |
|legilor privind raspunderea | | | |
|ministeriala și Statutul functiona-| | | |
|rului public | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Susținerea adoptarii în regim | - Ministrul |01.09.1998| |
|de urgenta a modificarilor Legii | pentru relația | | |
|administrației publice locale | cu Parlamentul,| | |
|(Ordonanța de urgenta a Guvernului | - D.A.P.L. | | |
|nr. 22/1997) | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Completarea cadrului legislativ| - D.A.P.L., |01.09.1998| |
|pentru continuarea reformei admi- | - Ministerul | | |
|nistratiei publice locale, consoli-| Finanțelor, | | |
|darea descentralizarii și autono- | - Consiliul | | |
|miei locale administrative sustinu-| pentru Reforma,| | |
|te financiar prin elaborarea și | - Ministerul | | |
|promovarea proiectelor legislative:| Justiției și | | |
| - Legea finanțelor publice locale;| Ministerele | | |
| - Legea proprietății publice și | interesate | | |
|regimul juridic al acesteia; | | | |
| - Legea concesionarii; | | | |
| - Legea referendumului. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Armonizarea legislației interne| - Departamentul|01.09.1998| |
|în domeniul administrației publice | pentru | | |
|locale cu prevederile Cartei euro- | Minoritati | | |
|pene a limbilor minoritare și | Naționale, | | |
|regionale, ale Convenției cadru | - D.A.P.L. | | |
|privind protectia minoritatilor | | | |
|naționale și ale celorlalte norme | | | |
|europene. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Inițierea de modificari la | - D.A.P.L. și |01.09.1998| Cu transfe- |
|Legea învățământului, Legea sănătă-| - Ministere | |rarea resur- |
|tii și Legea de organizare și | implicate | |selor aferen-|
|functionare a politiei pentru | | |te |
|descentralizarea unor activități | | | |
|și responsabilității la nivelul | | | |
|administrației publice locale. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Reducerea personalului bugetar | - Guvernul |31.12.1998| |
|din administratie cu cca. 10% | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reorganizarea centrelor terito-| - D.A.P.L., |30.09.1998| |
|riale de formare și instruire a | - Ministerul | | |
|functionarilor publici | Muncii și | | |
| | Protectiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea programelor de | - D.A.P.L. |30.09.1998| |
|formare și instruire pentru pre- | | | |
|fecti, subprefecti, secretari | | | |
|generali ai prefecturilor, secre- | | | |
|tari ai Consiliilor judetene, | | | |
|secretari ai primariilor în colabo-| | | |
|rare cu centrele teritoriale de | | | |
|perfectionare a functionarilor | | | |
|publici | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Crearea cadrului normativ și | - Comisia |31.12.1998| - registrul |
|instituțional pentru realizarea | Naționala de | |permanent al |
|infrastructurii naționale | Informatica, | |populatiei |
|informationale | - Ministerul | |administrat |
| | Comunicatiilor,| |de către |
| | - D.A.P.L., | |Oficiile de |
| | - ONCGC | |Stare Civila |
| | | |din primarii;|
| | | |- dezvoltarea|
| | | |sistemului |
| | | |geografic de |
| | | |referința. |
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul VII - POLITICI PRIVIND JUSTIȚIA ȘI SIGURANTA
CETATEANULUI
MĂSURI
RESPONSABILITATE
TERMEN
OBSERVAȚII
1.
Corelarea în continuare a legislației interne cu cea din Uniunea Europeană
- Departamentul Integrării Europene,
permanent
- Ministerul Justiției și
- Ministerele interesate
2.
Continuarea procesului de ratificare a acordurilor internaționale la care România este parte semnatară și integrarea acestora în legislația internă.
- Partea semnatară,
permanent
- Ministerul Justiției
- Ministerul Afacerilor Externe
3.
Cadrul legislativ privind restituirea în natură a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945, sau acolo unde nu mai este posibil prin justă despăgubire, conform Rezoluției nr. 1123/24.04.1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și cu garanții privind măsuri reale pentru protecția chiriașilor.
- Ministerul Justiției
31.12.1998
Proiectele de lege vor fi promovate simultan. Totodată se se vor identifica posibilitățile reglementării situației juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice.
4.
Elaborarea și promovarea Legii pentru modernizarea și completarea Codului Penal.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
5.
Elaborarea unui act normativ privind reglementarea organizatorică și de autorizare pentru crearea unui corp privat de executori judecătorești.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
6.
Lărgirea atribuțiilor lichidatorilor specializați prin preluarea unora dintre acelea care sunt în sarcina instituției judecătorului sindic.
- Ministerul Justiției
31.12.1998
7.
Modificarea Codului de procedură civilă.
- Ministerul Justiției
31.12.1998
8.
Elaborarea și promovarea unei noi legi privind executarea pedepselor.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
9.
Elaborarea și promovarea Legii privind înlocuirea sancțiunii închisorii contravenționale cu obligarea contravenienților la prestarea unei activități în folosul comunității.
- Ministrul Justiției
30.09.1998
10.
Elaborarea și promovarea proiectelor de lege privind:
- Ministerul Justiției
30.09.1998
a)
Organizarea activității de expertiză tehnică-judiciară.
b)
Exercitarea profesiilor liberale.
11.
Elaborarea și promovarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ.
- Ministerul Justiției
12.
Elaborarea și promovarea Legii pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
13.
Modificarea Legii Curții Supreme de Justiție și a Legii instanțelor militare.
- Ministerul Justiției
Desființarea Secției militare a Curții Supreme de Justiție și corelarea cu Legea privind organizarea judecătorească.
14.
Inițierea și punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne și îndeosebi a Poliției Române. În acest sens vor fi definitivate și înaintate Guvernului proiectele de legi privind:
- Ministerul de Interne
a)
statutul polițistului;
30.09.1998
b)
modificarea Legii privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
30.09.1998
15.
Continuarea acțiunii de reorganizare și restructurare a ministerului, prin:
- Ministerul de Interne
a)
elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi, în Jandarmeria Română;
30.09.1998
b)
reorganizarea Comandamentului Național al Grănicerilor, reducerea personalului neoperativ și creșterea numărului elementelor de dispozitiv pe frontieră;
30.09.1998
c)
constituirea de structuri specializate în domeniile noi de manifestare a criminalității economico-financiare (jocuri de noroc etc.) și a unor subunități de intervenție operativă;
31.12.1998
d)
completarea structurilor de comandă din Jandarmeria Română, cu compartimente de specialiști în pază aeroporturi, antiterorism și constituirea Brigăzii de Pază Aeroporturi, după preluarea misiunii de la Ministerul Apărării Naționale.
31.12.1998
16.
Elaborarea, actualizarea sau modificarea legislației specifice, cu accent pe:
- Ministerul de Interne
30.09.1998
a)
Legea privind siguranța cetățeanului
b)
Legea privind frontiera de stat a României
31.12.1998
c)
Legea privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari
31.12.1998
Capitolul VIII - POLITICA EXTERNA ȘI DE SECURITATE NAȚIONALA
MĂSURI
RESPONSABILITATE
TERMEN
OBSERVAȚII
1.
Definitivarea doctrinei militare
-
Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu:
30.06.1998
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
-
Partide politice
2.
Dimensionarea capacității de apărare necesară (personal și tehnică de luptă)
-
Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu:
31.12.1998
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării,
-
Partidele politice
3.
Revederea și actualizarea programelor de activitate internă și externă premergătoare aderării la NATO
-
Consiliul suprem de Apărare a Țării,
permanent
-
Ministerul Apărării Naționale,
-
Ministerul Afacerilor Externe,
-
Ministere interesate
4.
Revizuirea unor legi emise anterior adoptării Constituției (Legea privind siguranța națională, Legea de înființare și organizare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Legea de înființare și funcționare a SRI, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, Legea secretului de stat) și adaptarea lor la noile realități.
-
Consiliul Suprem de apărare a Țării,
permanent
-
Ministerul Apărării Naționale
-
Ministerul Afacerilor Externe,
-
Ministere interesate
5.
Completarea cadrului legislativ, prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stării de asediu și stării de urgență, Legea planificării Apărării), adaptate legislației comunitare, precum și prin adoptarea Cărții Albe a Securității Naționale, Strategiei de securitate națională a României și a Strategiei Militare a României.
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării,
permanent
-
Ministerul apărării Naționale
-
Ministerul Afacerilor Externe,
-
Ministere interesate.
----------