Hotărârea nr. 6/1998

Capitolul 1 Politica macroeconomica

1. Politici monetar-valutare

În perioada 1998-2000 redresarea cererii interne trebuie să se realizeze concomitent cu consolidarea stabilitatii macroeconomice. Guvernul trebuie să întărească controlul inflației și al deficitului bugetar prin aplicarea unor politici fiscale și monetare prudente. Caracterul ezitant al aplicării politicilor de reforma până în prezent impune prelungirea perioadei de austeritate.

Sunt necesare:

- reducerea inflației, înfăptuirea stabilitatii interne și externe a monedei naționale, respectiv introducerea unor măsuri de politica economică menite să asigure previzibilitatea evoluției cursului monedei;

- recastigarea încrederii în moneda naționala, reducerea vitezei de rotație a masei monetare și creșterea, în consecința, a gradului de monetizare a economiei naționale;

- limitarea deficitului bugetar în vederea diminuării ponderii statului în utilizarea resurselor financiare ale economiei;

- menținerea ratelor dobânzii la niveluri pozitive, în termeni reali, pentru a asigura creșterea și utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;

- asigurarea unui nivel competitiv și realist al cursului de schimb valutar;

- asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent și pregătirea condițiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;

- administrarea cu prudenta sporită și într-o maniera mai transparenta și mai responsabilă a datoriei publice interne și externe;

- practicarea unor dobânzi pentru depozitele bancare ale băncilor comerciale la Banca Naționala a României sub nivelul dobânzii de pe piața interbancara;

- diversificarea emiterii de obligațiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Băncii Naționale a României de reglare a masei monetare și pentru finanțarea deficitului bugetar.

2. Politica fiscală și bugetară

2.1. Reforma fiscală

Politica fiscală în anul 1998 rămâne prudenta. O schimbare majoră în politica fiscală se va face prin acordarea unor stimulente investitorilor, în raport cu consumul. Se va analiza posibilitatea anulării impozitului pe profitul reinvestit. Legislația a fost deja amendata pentru a permite:

- amortizarea accelerata, deductibilă din profitul impozabil;

- deductibilitatea totală a cheltuielilor realizate pentru publicitate și reclama;

- colectarea trimestriala a impozitului pe profit;

- reducerea treptelor de impozitare, precum și reducerea ratei marginale a impozitului pe salarii de la 60% la 45% .

Ca urmare, se va demara de urgenta reorganizarea întregului sistem fiscal pentru a răspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltării economice, de promovare a investirii în raport cu consumul, precum și de imbunatatire generală a climatului de afaceri. Se vor analiza implicatiile unei eventuale modificări a anului fiscal, astfel încât acesta sa înceapă de la data de 1 aprilie și să se încheie la data de 31 martie.

Este necesară continuarea eforturilor în următoarele direcții:

- creșterea transparenței sistemului fiscal;

- introducerea impozitului pe venitul global în paralel cu introducerea de stimulente pentru sumele folosite de persoanele fizice la construirea de locuințe și în titluri de valori mobiliare;

- eliminarea discriminarilor și a exceptarilor la plata impozitelor indirecte și a taxelor;

- asigurarea unei baze stabile de impozitare;

- reducerea taxelor vamale și uniformizarea Tarifului vamal de import al României în conformitate cu acordurile internaționale ale României;

- perfecționarea sistemului de administrare a colectării de taxe și impozite și reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregătirea adoptării și aplicării acquisului comunitar, în privinta administrării T.V.A. și a accizelor);

- reducerea și prevenirea evaziunii fiscale;

- reforma sistemului contabilității prin armonizarea lui cu cel european.

2.2. Politica bugetară

În politica bugetară accentul trebuie să cada, în principal, pe creșterea eficientei cu care se aloca și se utilizează banii publici. Acest lucru nu va fi posibil fără o reforma în profunzime a mecanismului bugetar și a finanțelor publice, în general.

Volumul și structura cheltuielilor bugetare trebuie să reflecte cerințele dezvoltării pe termen lung ale constituirii unei economii performanțe susținute de consolidarea democrației și de creșterea coeziunii sociale, prin:

- investiții în capitalul uman (învățământ, cercetare-dezvoltare, cultura și arta, ocrotirea sănătății, protecția socială);

- producția de bunuri publice (apărare naționala, ordine publică etc.);

- dezvoltarea infrastructurii;

- sprijinirea agriculturii și a exportului;

- protecția mediului;

- asigurarea echilibrului structural pe termen mediu al bugetului.

Pentru prima data, cheltuielile cu reforma, cum ar fi închiderea minelor, reabilitarea băncilor etc., sunt prevăzute explicit în buget.

În procesul de descentralizare, Legea finanțelor publice locale, Legea privind dreptul de proprietate publică și regimul juridic al acesteia și Legea concesionarii vor juca un rol major. Acestea pot permite autorităților locale sa perceapă impozitele, prin teritorii locale, impozite care au fost până acum percepute de autoritățile centrale și apoi transferate autorităților locale. Noul sistem va permite creșterea autonomiei financiare a autorităților locale.

În domeniul gestiunii banului public avem în vedere:

a) îmbunătățirea modului de elaborare a bugetului potrivit prioritatilor stabilite și rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;

b) îmbunătățirea execuției bugetare prin gestiune de programe, contractare externa și urmărirea realizării de către ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;

c) întărirea controlului financiar intern al Guvernului;

d) reforma Curții de Conturi.

3. Politici comerciale

Guvernul va urmări consecvent realizarea obiectivelor asumate și îndeplinirea condițiilor pentru dezvoltarea economică durabila și pentru începerea negocierilor privind integrarea României în Uniunea Europeană. Fața de aceste obiective, se impune necesitatea reformularii unor prioritati și urgente, în special din perspectiva intaririi capacității Guvernului de a defini, adopta și pune în aplicare un set coerent de politici, concentrand resursele existente, tot mai limitate, în direcții prioritare bine precizate.

Din aceasta perspectiva, obținerea sprijinului Uniunii Europene în cadrul Parteneriatului pentru aderare reprezintă o prioritate absolută pentru România.

Totodată Guvernul își defineste un set minimal de prioritati, a căror realizare este în deplina concordanta cu criteriile și obiectivele Programului Național de Aderare a României la Uniunea Europeană.

În conceptia Guvernului, accelerarea reformelor trebuie să vizeze, în primul rând, încheierea, în mare, a procesului de creare și consolidare a piețelor - piața reprezentând cel mai eficient mecanism de alocare a resurselor. Numai pe aceasta baza va fi posibila atât creșterea capitalului național (format din capitalul natural, capitalul construit și capitalul uman) - care este premisa sporirii bunastarii sociale -, cat și creșterea eficientei utilizării acestuia.

Pentru realizarea unei cresteri economice durabile, bazată pe export, precum și pentru a asigura pregătirea economiei pentru a face fața competitiei existente pe piața Uniunii Europene (unul dintre criteriile de la Copenhaga), se vor adopta programe și vor fi promovate măsuri menite sa reducă intensivitatea consumurilor de factori de producție, în condițiile creșterii calității produselor. O atenție deosebită se va acorda sprijinirii inovarii și transferului de tehnologie, precum și pregătirii condițiilor pentru îndeplinirea cerințelor legate de libera circulație a bunurilor prin crearea Sistemului Național al Infrastructurilor Calității.

Promovarea creșterii mai rapide a exporturilor trebuie să se facă respectând acordurile internaționale ale României (în special Acordul european), prin programe și măsuri de intarire a competitivitatii producției naționale și prin valorificarea oportunitatilor pe care le oferă deschiderea pieței interne a Uniunii Europene, urmărindu-se creșterea ponderii schimburilor comerciale cu aceasta zona în totalul comerțului extern al României.

Totodată, avem în vedere:

- asigurarea accesului exportatorilor la servicii legate de promovarea, finanțarea și derularea exporturilor (inclusiv scheme de finanțare preferentiala a exportatorilor, bazate în exclusivitate pe performanțele acestora și pe aplicarea principiului neutralitatii stimulentelor economice între industrii);

- garantarea accesului la importuri (vor fi consolidate aranjamente instituționale referitoare la funcționarea pieței valutare, dezvoltarea zonelor libere etc.).

În ceea ce privește regimul importului, avem în vedere:

- sporirea predictibilitatii regimului de import prin informarea sistematica a importatorilor în legătură cu natura și calendarul măsurilor programate;

- creșterea neutralitatii tarifului vamal.

Finanțarea dezvoltării economice necesita încurajarea în egala măsura a investițiilor autohtone și străine, în special prin crearea unui mediu de afaceri sanatos și creșterea previzibilitatii evolutiilor în ceea ce privește cadrul politic, economic și legislativ, precum și prin diminuarea semnificativă a barierelor birocratice.

Capitolul 2 Politici de restructurare a economiei

1. Politici de consolidare a mecanismelor concurentiale

Se va acorda atenție deosebită creării sistemului integrat de piețe și, în acest context, mai ales accelerarii acelor transformări care permit îndeplinirea de către România a condițiilor necesare semnării Acordului european de evaluare a conformitatii.

Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei, atribuindu-se resursele necesare pentru a întări rapid capacitatea acestuia de a pune în aplicare legislația protecției concurentei. Se vor lua măsuri pentru reglementarea controlului și urmăririi ajutoarelor de stat.

În domeniile monopolurilor naturale se vor înființa autorități de reglementare autonome, urmărind adoptarea, și în aceasta privinta, a acquisului comunitar. Vor fi revizuite prețurile pentru energie electrica, gaze naturale, energie termica, prin:

- reducerea progresiva a subvențiilor incrucisate;

- revizuirea sistemului actual de prețuri;

- utilizarea rețelelor publice de transport al produselor energetice, în condiții egale pentru toți producătorii.

Guvernul va elabora o strategie naționala a calității prin care sunt stimulate transferul tehnologic și inovarea - ca baza a creșterii capacității concurentiale pe piețe globale - în condițiile corelării politicilor guvernamentale în domeniul protecției consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calității și amortizarii acestora cu politicile practicate pe Piața unica europeană.

Următoarele aspecte sunt prioritare:

A. Piețele financiare suferă, în principal, de slabiciunile sistemului bancar și, ca urmare, a absentei unor structuri și mecanisme de diminuare și dispersie a riscului, care ar avea rolul de a crește coerenta sistemului, conferindu-i, în același timp, mobilitate, dinamism și diversitate a serviciilor. Din aceasta perspectiva, se vor iniția măsuri în următoarele direcții:

- întărirea capacității instituționale a B.N.R. de exercitare a atribuțiilor sale;

- dinamizarea procesului de adoptare și aplicare a directivelor comunitare vizând serviciile financiare și libera circulație a capitalurilor;

- accelerarea reformei sistemului asigurărilor (inclusiv prin aprofundarea liberalizarii pieței și crearea unei instituții autonome de reglementare și supraveghere);

- privatizarea băncilor cu capital de stat;

- consolidarea sistemelor de garantare a creditelor;

- diversificarea și perfecționarea sistemelor de decontare;

- crearea unui registru se gaj;

- reglementarea cooperației de credit și sprijinirea dezvoltării unui sistem de servicii financiare pentru agricultura și dezvoltare rurală, cu o componenta specială pentru tineri și intelectualitatea satelor;

- stimularea creditului ipotecar;

- stimularea fondurilor mutuale;

- revizuirea și dezvoltarea legislației privind piețele de valori mobiliare, vizând:

- extinderea și întărirea capacității C.N.V.M. de a impune reglementările în domeniu;

- introducerea reglementării pieței extrabursiere (OTC - RASDAQ);

- diversificarea titlurilor negociabile și a instrumentelor derivate;

- întărirea protecției acționarilor minoritari;

- prezentarea de propuneri legislative și de proceduri concrete privind privatizarea burselor de valori și de mărfuri;

- reglementarea investițiilor de portofoliu.

B. Piețele de mărfuri și servicii acuza un grad înalt de destructurare și dispersie, care constituie o bariera majoră pentru dezvoltarea producției. În vederea ameliorării acestei situații se vor iniția măsuri și programe vizând:

- perfecționarea sistemului de standardizare, acreditare și certificare a conformitatii;

- stimularea dezvoltării comerțului cu ridicată (în special în domeniile agriculturii, industriei alimentare și ușoare și al exportului);

- dezvoltarea burselor de mărfuri;

- instituirea profesiei de agent comercial;

- stimularea formelor asociative de comerț;

- răspândirea cunoștințelor de marketing.

C. Piața forței de muncă este, de asemenea, tributara dispersiei, lipsei de flexibilitate și mobilitate. Se vor elabora și iniția măsuri vizând:

- revizuirea Codului muncii;

- pregătirea condițiilor necesare, conform cerințelor pentru libera circulație a persoanelor pe piața unica;

- armonizarea legislației și crearea instituțiilor de implementare în vederea recunoașterii mutuale a profesiilor;

- accelerarea elaborării standardelor ocupationale și de evaluare;

- mai buna conectare la nevoi a programelor de reconversie profesională;

- creșterea mobilitatii teritoriale a forței de muncă.

2. Reforma întreprinderii; privatizarea și restructurarea

Se va accelera procesul privatizării sub aspect cantitativ (utilizând drept criteriu de performanță indicatorul ponderii în capitalul social) și se va îmbunătăți calitatea procesului de privatizare (prin creșterea transparenței, promovarea cu predilectie de metode de privatizare care asigura o concurenta sporită între potentialii investitori și prin dezvoltarea pieței de capital).

Vor fi luate de urgenta măsurile necesare pentru asigurarea conducerii unitare și pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare prin completarea cadrului legislativ existent.

În termenul cel mai scurt se va realiza descentralizarea activității Fondului Proprietății de Stat, transferandu-se la nivel regional responsabilitatea privatizării societăților comerciale mici și mijlocii. Totodată, se va perfectiona organizarea interna a F.P.S., potrivit exigențelor ce decurg din:

- diversificarea metodelor de privatizare;

- complexitatea sporită a privatizării instituțiilor financiare (bănci, societăți de asigurări);

- problematica complexa a privatizării societăților rezultate din restructurarea regiilor autonome și a altor mari întreprinderi;

- întărirea disciplinei financiare a societăților comerciale.

Va fi finalizat cadrul legislativ specific privatizării societăților comerciale rezultate din organizarea regiilor autonome (Legea privind dreptul de proprietate publică și regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei etc.), făcând posibile separarea domeniilor public și privat în cadrul patrimoniului structurilor economice ale statului, determinarea capitalului social al societăților comerciale care operează cu bunuri publice, reglementarea relațiilor dintre acestea și autoritățile centrale și locale, stabilirea responsabilităților societăților comerciale respective.

Se va urmări sistematic atât la nivelul F.P.S., cat și al Guvernului realizarea programului de privatizare, acordând prioritate următoarelor domenii:

- privatizarea băncilor cu capital de stat și a instituțiilor de asigurări;

- pregătirea și derularea procesului de privatizare a societăților comerciale ce rezultă din restructurarea regiilor autonome;

- privatizarea societăților comerciale cu mari probleme financiare.

Se va promova, în continuare, participarea în procesul de privatizare a capitalului străin prin investiții directe, în scopul asigurării transferului de tehnologie, creșterii performantei manageriale și îmbunătățirii accesului produselor românești pe piețele internaționale.

Totodată, se va stimula participarea capitalului autohton în procesul de privatizare, în special prin facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii private la spații și utilaje de producție aparținând societăților comerciale cu capital de stat, dar utilizate în prea mica măsura de către acestea.

În vederea accelerarii restructurării întreprinderilor se va diminua considerabil toleranta față de indisciplina financiară a întreprinderilor și se vor aplica mai timpuriu și mai ferm reglementările privind incapacitatea de plată. Autorităților fiscale, furnizorilor de utilități publice și F.P.S. le revine rolul de a împiedica acumularea de pierderi și arierate prin întreruperea funcționarii întreprinderilor ale căror cheltuieli de exploatare depășesc veniturile.

Se va adopta un sistem riguros și ferm de atenuare a poverii financiare a datoriilor vechi față de stat, prin reesalonarea scadentelor numai pentru întreprinderile care dovedesc că nu au înregistrat noi pierderi din exploatare după 31 decembrie 1996, sau în contextul realizării privatizării.

Totodată, se va întări responsabilitatea personală (în limitele contractuale) a reprezentanților F.P.S. și a managerilor întreprinderilor cu capital de stat. În mod corespunzător, se vor adopta măsuri pentru creșterea autonomiei manageriale și îmbunătățirea protecției managerilor în raport cu presiunile politice și sindicale, precum și în raport cu deciziile arbitrare ale unor funcționari publici.

Se va acorda și în continuare prioritate privatizării în raport cu restructurarea; finanțarea restructurării se va baza într-o măsura decisiva pe fluxul de numerar rezultat din exploatare.

Vor fi privatizate cat mai rapid întreprinderile cu pierderi, recuperandu-se datoriile față de terți ale acestora prin scheme bazate pe implicarea cumparatorilor și creditorilor; se va diminua blocajul financiar din economie prin măsuri viabile și complementare.

Se considera prioritati absolute ale restructurării acele sectoare și activități în care se identifica majorarea pierderilor și arieratelor în economia naționala.

Se va finaliza transformarea regiilor autonome de interes național și a regiilor autonome locale în societăți comerciale cu structuri privatizabile, asigurându-se, în măsura maxim posibila, un regim concurential, inclusiv înființarea de autorități autonome de reglementare și supraveghere a piețelor. Totodată, activitățile conexe și auxiliare vor fi externalizate, în vederea promovării concurentei în sfera serviciilor pentru industrie și a creșterii activității societăților divizate în procesul de privatizare.

În vederea recuperării creditelor neperformante se vor adopta măsurile legislative și instituționale care să permită activitatea unor agenții specializate în recuperarea acestora prin răscumpărarea datoriilor la prețul pieței.

Politica Guvernului în domeniul reformei întreprinderilor, privatizării și restructurării va fi pusă în aplicare în contextul politicilor sectoriale și al celor de dezvoltare regionala și locală, asigurându-se parteneriatul în adoptarea și implementarea măsurilor cu autoritățile locale, cu sindicatele și cu reprezentanții comunităților de afaceri. Pentru elaborarea și corelarea politicilor sectoriale, se va demara un proces de identificare a structurilor dezirabile ale industriei în paralel cu reevaluarea infrastructurii capitalului natural și a capacității de sprijinire a acestuia.

3. Politica de dezvoltare regionala și locală; întreprinderile mici și mijlocii

3.1. Politici de dezvoltare regionala și locală

Politica de dezvoltare regionala reprezintă una dintre componentele esențiale ale strategiei generale de reforma în România.

Politica de dezvoltare regionala este concepută ca parte integrantă a procesului actual de descentralizare administrativă și economică, urmărind în principal sa stimuleze inițiativa locală și regionala, sa promoveze dezvoltarea regionala și sa recupereze în ritm accelerat întârzierile în dezvoltarea zonelor defavorizate, printr-un parteneriat activ între administrația centrala și reprezentanții autorităților administrației publice locale și județene, agenții economici cu capital de stat și privat, sindicate, asociații neguvernamentale, agenții locale etc.

Guvernul, deși considera ca statul nu trebuie să intervină direct în sprijinirea industriilor cu potențial de viabilitate, accepta implicarea pe termen scurt în cazul întreprinderilor a căror restructurare are efecte semnificative pe plan social, intervenția statului fiind interpretată ca măsura de protecție socială.

Din aceasta perspectiva, a impactului social al restructurării unor întreprinderi, Guvernul considera necesar să se implice prin aplicarea unor programe naționale de restructurare, care trebuie corelate cu programele de dezvoltare regionala și locală.

În condițiile caracterului limitat al resurselor bugetare, se va urmări creșterea eficientei alocării și utilizării acestora, prin finanțarea în sistem descentralizat și pe baze competitive a programelor de restructurare, urmărindu-se cofinantarea împreună cu autoritățile locale și cu sectorul neguvernamental și urmărirea stricta a realizarilor intermediare și finale.

Guvernul promovează o reforma cuprinzatoare a sistemului finanțelor locale, care să permită dezvoltarea locală și care să stabilească - simultan și corelat - atât cadrul general al regimului impozitelor locale, cat și pe cel al procedurilor pentru sistemul de transferuri bugetare, în condițiile descentralizării.

Pe aceste baze, vor fi create programe și fonduri pentru cofinantarea de programe naționale de restructurare și de proiecte de dezvoltare regionala și locală, în condițiile în care se vor aplica principiile descentralizării și subsidiarității, caz în care autoritățile publice locale vor fi un partener privilegiat de dialog.

Dezvoltarea regionala urmărește realizarea a trei obiective principale:

A. Reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare a județelor sau regiunilor, dar și dintre nivelurile de dezvoltare a unor zone aparținând aceluiași județ sau grup de județe. Se vor aplica programe de redresare economică, în special în cazul unor zone preponderent monoindustriale sau în care, ca urmare a restructurării, se înregistrează o rata înaltă a somajului.

B. Integrarea activităților sectoriale în cadrul regiunilor, în vederea ridicării nivelului de dezvoltare economico-socială a acestora, în contextul adancirii procesului de descentralizare economică și administrativă și al cooperării dintre Guvern și autoritățile locale, în cadrul noului sistem care are la baza principiul parteneriatului.

Elaborarea unei strategii și a unor programe speciale în domeniul cooperării regionale, cu accent pe reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și edilitare a localităților și pe accelerarea procesului cooperării între regiuni.

C. Întărirea capacității României de a-și asuma responsabilitățile unui viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta va permite accesul la Fondurile Structurale și la Fondul de Coeziune.

Va fi stimulata adoptarea de variante de dezvoltare locală și regionala care să reflecte nevoile reale ale comunităților locale, urmărindu-se, în principal:

- crearea de noi locuri de muncă;

- programe de măsuri active pentru combaterea somajului;

- noi întreprinderi private cu potențial în perspectiva, mai ales de export;

- programe de recalificare și reorientare a forței de muncă;

- infrastructuri adecvate creării și dezvoltării de întreprinderi mici;

- dezvoltarea satului prin crearea de infrastructuri și activități neagricole;

- dezvoltarea parteneriatului internațional;

- stimularea spiritului intreprinzator;

- vânzarea de active, în special către salariații marilor întreprinderi ce se restructureaza;

- crearea de rețele instituționale de consultanța și servicii pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Implicarea Guvernului în restructurarea industriilor va avea la baza extinderea dialogului social. Participarea sindicatelor și a reprezentanților sectorului privat va deține un rol esențial și va fi incurajat parteneriatul dintre sectorul public și cel privat în finanțarea și realizarea proiectelor de restructurare și de dezvoltare locală.

3.2. Politici de dezvoltare a întreprinderilor mici și mijlocii

Guvernul va duce o politica activa de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, aceasta fiind necesară pentru:

- crearea de locuri de muncă pentru ocuparea forței de muncă disponibilizate prin restructurarea întreprinderilor din sectorul de stat;

- dezvoltarea regionala și locală;

- relansarea creșterii economice prin sporirea participării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii la realizarea P.I.B.;

- crearea clasei mijlocii;

- formarea culturii antreprenoriale.

În vederea stimulării dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii se vor realiza următoarele:

- creșterea capacității administrației publice de a elabora și implementa politici în domeniu;

- armonizarea legislației actuale în domeniu și asigurarea coerentei acesteia;

- promovarea legislației privind colateralele și a registrelor privind proprietățile gajate;

- reforma sistemului de evidenta financiar-contabil;

- crearea unui cadru propice pentru pornirea afacerilor;

- preluarea asupra administrației publice locale a unei părți din costul obligațiilor de ordin birocratic ale întreprinderilor, prin serviciile asigurate de incubatoare, parcuri industriale;

- programe cofinantate menite sa dezvolte spiritul intreprinzator și adresate diferitelor categorii sociale bine definite;

- rețele de centre de consultanța, instruire, de transfer tehnologic, de transfer de cunoștințe și diseminare de informații despre oportunitati de afaceri;

- sprijin pentru apariția de noi instituții financiare (în special fonduri de garantare și de investiții);

- programe pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a întreprinderilor mici care introduc noi tehnologii;

- programe privind introducerea sistemelor de asigurare a calității în întreprinderile mici și mijlocii în conformitate cu exigențele aderării la Uniunea Europeană și dezvoltarea unei culturi a calității.

4. Politici agricole și de dezvoltare rurală

Agricultura va reprezenta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, precum și un factor de stimulare a creșterii economice agregate, fiind considerată prioritate naționala strategica.

Strategia de guvernare în domeniul agricol trebuie să vizeze consolidarea proprietății private și asigurarea funcționarii piețelor agricole.

În vederea asigurării condițiilor relansarii, Guvernul are în vedere următoarele obiective:

- aplicarea, cu prioritate, de măsuri pentru reforma administrației publice în domeniu;

- dezvoltarea pieței funciare și crearea cadrului instituțional necesar în vederea modernizării agriculturii prin dimensionarea optima a exploatațiilor; continuarea procesului de retrocedare a proprietăților funciare (terenuri arabile, pășuni și terenuri împădurite) prin extinderea cadrului legislativ, conform protocolului consacrat

Legii nr. 169/1997 , semnat de către toți partenerii de coalitie, concomitent cu adoptarea măsurilor necesare pentru consolidarea gospodăriei taranesti;

- elaborarea cadrului instituțional pentru administrarea fondului funciar al statului și trecerea la privatizarea de societăți comerciale cu capital de stat din agricultura; fondul funciar al statului va cuprinde terenurile rămase după retrocedare și privatizare;

- crearea unui sistem eficient de finanțare a agriculturii, inclusiv a unui sistem de asigurări contra factorilor de risc; sprijinirea prin mijloace diversificate a producătorilor agricoli;

- facilitarea formării de asociații ale producătorilor agricoli în domeniile aprovizionarii și desfacerii și sprijinirea reprezentării acestora la nivel național și internațional;

- promovarea cercetării științifice axate pe dezvoltarea de tehnologii adecvate exploatațiilor de tip ferma individuală; măsuri pentru generalizarea de soiuri și rase selecționate și atestate bioproductiv;

- instituirea unui sistem eficient de îndrumare, consultanța și informare;

- restructurarea cadrului instituțional de cercetare-dezvoltare și inovare din domeniul agriculturii și alimentației;

- protecția și dezvoltarea patrimoniului genetic național din producția agricolă, vegetala și animala;

- se vor identifica posibilitățile de sprijinire a tinerilor și a intelectualitatii satelor prin dobândirea de teren agricol și prin susținerea dezvoltării de activități industriale și de servicii;

- aplicarea de programe vizând reducerea decalajelor de civilizatie și confort între sat și oraș în scopul fixării în mediul rural a populației educate și dezvoltării de activități neagricole.

5. Politici în domeniul utilizării capitalului natural

Politicile în domeniul utilizării capitalului natural vor urmări obiective în sensul reevaluarii infrastructurii capitalului natural; în acest fel vom sprijini procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile și evitarea supraexploatarii acestora.

Pentru a atinge aceste obiective, principalele măsuri sunt:

- internalizarea graduala (în costurile de producție) a cheltuielilor aferente diminuării și compensării efectelor distructive asupra mediului înconjurător;

- utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;

- alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu și întărirea capacității administrative în vederea recuperării întârzierii înregistrate în armonizarea legislației cu reglementările de mediu ale Uniunii Europene;

- adoptarea de standarde de mediu înconjurător compatibile cu cele ale Uniunii Europene, în special în domeniul apei, aerului și administrării deșeurilor;

- dezvoltarea resurselor umane și a implicarii organizațiilor neguvernamentale;

- facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul înconjurător.

6. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor

Creșterea ofertei de infrastructuri

În perspectiva anului 2000, prioritățile în dezvoltarea infrastructurilor vizează, în principal:

- dezvoltarea și modernizarea sectorului de comunicații în vederea accesului larg la sisteme globale de comunicații și informare. Privatizarea Romtelecom, crearea unui cadru concurential stimulativ, dezvoltarea rețelei naționale de radiorelee, modernizarea și diversificarea serviciilor poștale;

- sprijinirea dezvoltării rurale prin: elaborarea, inițierea și aplicarea de programe pentru alimentarea cu apa, electricitate, rețele de linii telefonice, infrastructuri de transport (inclusiv pietruirea drumurilor comunale și crearea de locuri de muncă în sectoare neagricole);

- dezvoltarea infrastructurii de transport rutier și feroviar, în special în relație cu culoarele europene de transport, modernizarea și creșterea eficientei transporturilor de călători și de mărfuri (reabilitarea drumurilor, construcția de autostrăzi și șosele de nivel european, modernizarea căilor ferate și a mijloacelor de transport feroviar);

- dezvoltarea și modernizarea sistemelor de transport energetic și purtători în vederea echilibrarii diversificării ofertei;

- concesionarea pe scara mai larga a construcției și exploatării de capacități în infrastructura, implicarea sectorului privat în finanțare și parteneriat internațional;

- elaborarea în continuare a Planului de Amenajarea Teritoriului Național defalcat pe secțiunile specifice și regiunile de dezvoltare în concordanta cu opțiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice și cu cerințele de integrare europeană;

- reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și edilitare a localităților, condiție de asigurare a unei vieți normale și de desfășurare în bune condițiuni a activității socioeconomice, prin aplicarea unor programe cofinantate;

- promovarea cadrului legislativ și instituțional, instituție care să asigure accesul cetățenilor la o locuinta corespunzătoare;

- program de acțiuni pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, inclusiv asigurarea de resurse financiare pentru susținerea programului.

7. Politica în domeniul turismului

Pentru dezvoltarea turismului din România, Guvernul va urmări realizarea următoarelor obiective principale:

- creșterea volumului activităților turistice prin stimularea diversificării ofertei de calitate, respectiv a manifestării cererii interne și internaționale pentru produsele turistice;

- tratarea turismului ca activitate de export indirect și realizarea unei balante active.

Realizarea obiectivelor propuse va fi posibila prin:

- evaluarea reală a resurselor și a potențialului turistic;

- regandirea cadrului juridic existent, pentru simplificarea și armonizarea lui cu normele Organizației Mondiale a Turismului și ale Uniunii Europene;

- privatizarea rapida a societăților de turism, cu precădere către investitori strategici recunoscuți pe plan internațional. În cazul obiectivelor turistice fosta proprietate privată, privatizarea acestora se va face după clarificarea situației lor juridice;

- corelarea programelor naționale, regionale și locale de dezvoltare, din diferite domenii;

- continuarea parteneriatului între sectoarele public și privat, precum și cu organizațiile neguvernamentale la nivel național, regional și local;

- sprijinirea turismului balnear, rural, cultural, montan și pentru tineret;

- politici promotionale active pe plan intern și internațional;

- programe pentru educarea, formarea și perfecționarea profesională a personalului din turism.

Capitolul 3 Politica socială

1. Relațiile de muncă

Obiective

- Îmbunătățirea cadrului legal și instituțional pentru reglementarea conflictelor de muncă.

- Crearea cadrului legal și instituțional pentru eliminarea muncii la negru.

- Modificarea legislației privind activitatea sindicatelor și perfecționarea dialogului social.

2. Piața forței de muncă

2.1. Mobilitatea mainii de lucru

A. Stimularea fluidizarii pieței de locuințe și a serviciilor de cazare/locuire.

B. Liberalizarea condițiilor de angajare și de concediere stipulate în legislația muncii, modificarea Codului muncii.

C. Reglementarea aspectelor legate de locul de muncă și pachetele de beneficii:

- instituirea unui sistem de evaluare a prestațiilor sociale care acompaniaza accesul la locul de muncă și încorporarea acestor valori în pachetul de beneficii ce remunereaza munca;

- diversificarea pachetului de beneficii, recunoscute ca elemente de costuri cu munca vie, cum ar fi: contribuții suplimentare la fondurile de pensii private, hrana oferită la locul de muncă, compensații materiale legate de prestarea muncii etc.;

- includerea cheltuielilor de formare și perfecționare profesională și a cheltuielilor de mobilitate de personal în costurile de personal; protejarea dreptului angajaților la dezvoltarea carierei, cu finanțarea angajatorului.

2.2. Politici salariale

A. Liberalizarea completa a salariilor în sfera concurentiala.

B. Controlul riguros al costurilor aferente utilizării resurselor umane în sectorul public; introducerea unui sistem de criterii de performanță specifice sectoarelor de activitate finanțate din bugetele publice.

C. Unificarea cadrului legislativ privind salarizarea în sfera publică; introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor de baza care să permită:

- remunerarea diferențiată a angajaților în funcție de performanță muncii prestate;

- responsabilizarea conducerii instituțiilor publice.

D. Utilizarea salariului minim de baza garantat ca instrument de protecție a angajaților; finalizarea elaborării metodologiei de calcul al nivelului salariului de baza minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici, care să reprezinte costul menținerii capacității de muncă.

E. Introducerea obiectivelor de politica salariala în programele macroeconomice multianuale; utilizarea indicatorilor calculati privind salariul real.

2.3. Politici de ocupare

- accelerarea adoptării standardelor ocupationale și de evaluare;

- armonizarea Codului ocupatiilor din România cu cele europene;

- pregătirea condițiilor pentru ratificarea Cartei Sociale Europene (revizuite).

2.4. Atenuarea dezechilibrelor pieței forței de muncă

- institutionalizarea dialogului și negocierilor între Patronate și Sindicate; operationalizarea Consiliului Economic și Social;

- instituirea unui sistem de monitorizare a cererii de forta de muncă caracterizate prin toate condițiile de angajare (inclusiv salariile și pachetele de beneficii), a ofertei de forta de muncă (inclusiv pretențiile salariale și condiții de angajare); dezvoltarea sistemului de diseminare a informațiilor; realizarea obiectivelor planificate ale proiectului "Forta de muncă și protecția socială";

- reglementarea regimului circulației forței de muncă; asigurarea nivelului de protecție a forței de muncă autohtone în condițiile asigurării liberei circulatii a forței de muncă; finalizarea acordurilor bilaterale de reglementare a circulației forței de muncă;

- crearea autorității pentru inspecția muncii, instituție menita sa supravegheze respectarea legalității în relațiile de muncă; adoptarea legislației aferente și demararea restructurării instituționale;

- crearea Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională; adoptarea legii aferente și operationalizarea sistemului;

- transferul atribuțiilor de reglare a pieței forței de muncă, împreună cu resursele financiare aferente, de la autoritățile centrale către autoritățile administrației publice locale;

- stimularea apariției și dezvoltării operatorilor privati de intermediere, formare/calificare, pe piața forței de muncă.

2.5. Șomaj

În domeniul ajutorului de șomaj:

- acordarea ajutorului de șomaj în condițiile testarii veniturilor și eventuala extindere a perioadei pentru acordarea acestuia;

- creșterea eficientei programelor de sprijin finanțate din fondul de șomaj;

- revizuirea legislației privitoare la acordarea indemnizației pentru pierderea locului de muncă, în sensul eliminării aplicării paralele a diferitelor prestații.

2.6. Asigurările sociale

Se va demara asigurarea cadrului juridic și instituțional al reformei sistemului de pensii constând, în principal, din:

- reproiectarea sistemului actual și îmbunătățirea administrării acestuia prin înființarea Casei Autonome de Pensii;

- reglementarea și crearea fondurilor capitalizate de pensii, în sistem obligatoriu și facultativ;

- crearea condițiilor pentru gestionarea fondurilor de pensii în regim concurential;

- se vor adopta măsurile legislative și de reorganizare instituțională în vederea instituirii unui sistem de asigurare a riscului profesional și de accidente de muncă prin:

- crearea Fondului de Asigurare de Risc și Accidente;

- crearea autorității pentru inspecția muncii.

2.7. Asistența socială

Se vor introduce modele de servicii sociale care să asigure creșterea gradului de adresabilitate în vederea protejării mai eficiente a segmentelor de populație vulnerabila și evitării excluderii sociale a acestora.

Se va asigura un cadru legal, instituțional și financiar, în vederea eficientizarii prestării de servicii de asistența socială prin:

- adoptarea unor standarde ocupationale de evaluare și acreditare specifice domeniului;

- participarea organizațiilor societății civile și de cult la punerea în aplicare a măsurilor de asistența socială;

- sprijinirea vârstnicilor singuri, fără posibilități materiale sau fără sustinatori legali, prin promovarea proiectului Legii privind asistența socială a persoanelor varstnice;

- elaborarea în cursul anului 1998 a proiectului de Lege privind voluntariatul în activități de asistența socială;

- creșterea cuantumul alocației de stat pentru copii.

Capitolul 4 Politici privind drepturile omului, culte și minorități

1. Drepturile omului

Principii

1. Aplicarea de politici active în domeniu, prin care să fie depășită starea declarativă.

2. Parteneriat cu cetățeanul și cu comunitatile în vederea aplicării politicilor active.

Obiective

Vor fi inițiate noi măsuri legislative în scopul intaririi protecției libertăților individuale și aducerii lor la standardele statelor membre ale Uniunii Europene.

Se va proceda la:

- adoptarea Legii privind sistemul de probațiune, care va permite condamnaților reintegrarea socială, după executarea unei părți din pedeapsa, sub supravegherea unor "consilieri de probațiune". Aceasta instituție va urmări sa mențină un echilibru între protecția comunității, a siguranței cetățeanului și nevoia de evitare de excludere socială a delincventului;

- modificarea Codului penal în sensul modernizării unora dintre prevederile sale și ajustarea conținutului lor la normele europene în materie penală. Se va modifica cuantumul pedepselor aplicabile în cazul unor infracțiuni și vor fi instituite pedepse alternative. Vor fi de asemenea redefinite unele infracțiuni ca insulta, calomnia, ofensa adusă autorității, relațiile sexuale între persoane de același sex;

- modificarea Legii cetateniei, în sensul, printre altele, reducerii cazurilor de apatridie;

- ratificarea Convenției Europene asupra imprescriptibilității crimelor împotriva umanității și a crimelor de război;

- ratificarea Convenției asupra cetateniei;

- semnarea altor convenții relevante și ratificarea celor semnate în 1997.

2. Parteneriatul social

Principii generale, obiective și măsuri legislative

- asigurarea libertății de asociere;

- asigurarea cadrului de participare a cetățeanului prin structurile societății civile la procesul de luare a deciziilor, inclusiv la elaborarea politicilor și strategiilor naționale și sectoriale;

- asigurarea accesului la informație în scopul constituirii unei resurse indispensabile progresului și stabilitatii și protecția datelor personale;

- asigurarea transparenței politicii bugetare;

- asigurarea dreptului de a accede la finanțarea publică (subvenții), prin competiție;

- adoptarea Legii asociațiilor și fundațiilor;

- participarea organizațiilor neguvernamentale la elaborarea și implementarea programelor finanțate de la bugetul public;

- eliminarea barierelor fiscale existente în vederea stimulării organizațiilor fără scop lucrativ.

3. Culte

- crearea cadrului legislativ necesar manifestării cultelor;

- elaborarea și promovarea Legii privind inventarierea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor care au aparținut bisericilor, în vederea reglementării situației lor juridice;

- constituirea unui cadru normativ adecvat, prin schimbarea și perfecționarea legislației referitoare la învățământul religios, clerul militar, asistența social-religioasă din armata, spitale, penitenciare, azile, orfelinate, precum și conservarea patrimoniului religios;

- îmbunătățirea sistemului de subventionare a cheltuielilor salariale ale personalului de cult de la bugetul de stat;

- sprijinirea efectivă a reconstructiei și a restaurarii patrimoniului religios;

- perfecționarea cadrului legislativ prin definitivarea alinierii la normele internaționale.

4. Minoritățile naționale

Principii specifice protecției minorităților naționale

- protecția minorităților naționale pentru a asigura continuitatea lor și pentru a împiedica orice acțiuni din partea autorităților publice de schimbare a structurilor etnice în zonele în care ele trăiesc;

- crearea cadrului juridic adecvat care să asigure persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;

- încurajarea acțiunilor interculturale care să promoveze cooperarea interetnica.

Măsuri în plan instituțional și legislativ

- continuarea unor acțiuni specifice privind îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană cuprinse în Programul Național, inclusiv prin perfecționarea cadrului legislativ;

- constituirea unui grup de lucru interministerial pentru problemele rromilor;

- promovarea unui act normativ care să reglementeze înființarea unui institut de cercetare pluridisciplinar specializat în problematica minorităților naționale cu finanțare publică;

- adoptarea Legii privind protecția minorităților naționale;

- ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în conformitate cu cele cuprinse în principiile specifice protecției minorităților naționale, enunțate mai sus;

- preluarea în legislația interna a prevederilor Convenției-cadru pentru Protecția Minorităților Naționale prin adoptarea articolelor privind inscripțiile publice multilingve și folosirea limbii materne în relațiile cu autoritățile locale, precum și în cadrul acestora, cuprinse în forma initiata de Guvern a

Ordonanței de urgenta nr. 22/1997 , elaborarea normelor de aplicare;

- elaborarea strategiei naționale privind integrarea socială a rromilor;

- alocarea resurselor financiare de sprijinire a organizațiilor minorităților naționale, bazate și pe proiecte și programe.

Capitolul 5 Politici privind capitalul uman

1. Învățământ

Pentru perioada 1998-2000, învățământul continua reforma sistemica, de restructurare și modernizare a întregului sistem educațional, bazat pe valori cultural-umaniste, morale și științifice.

1.1. Obiectivele politicii educaționale

Strategia reformei educaționale:

- redimensionarea rolului social al educației prin redefinirea poziției instituției școlare în cadrul comunității;

- redefinirea calității și eficientei procesului educațional în concordanta cu o societate deschisă, dinamica și democratica, precum și cu cerințele integrării europene;

- optimizarea structurală a sistemului educațional, descentralizarea decizionala și autonomia școlară, extinderea și diversificarea ofertei educaționale pentru a răspunde cerințelor pieței forței de muncă;

- elaborarea unor manuale școlare care să restabileasca adevărul istoric pe baze științifice cu privire la trecutul poporului român și îndreptarea unor erori și false interpretări în domeniul stiintelor socioumane;

- privatizarea unui segment important din învățământul de stat la toate nivelurile;

- eliminarea restrictiilor din învățământul public în limba minorităților, precum și renunțarea la monopolul statului în organizarea și finanțarea ofertei de educație și sprijinirea învățământului alternativ, comunitar și confesional.

1.2. Direcții principale de restructurare și modernizare a învățământului

- consolidarea reformei curriculare: plan, programe, manuale, evaluare;

- asigurarea unei oferte de manuale și materiale didactice;

- formarea continua a personalului didactic în cadrul unor programe flexibile;

- perfecționarea metodelor flexibile de scurtare a perioadei de școlarizare pentru copii superdotati;

- reorganizarea învățământului profesional și tehnic, în sensul adaptării acestuia la cerințele pieței forței de muncă - inclusiv în limba minorităților naționale - prin reducerea cifrei de școlarizare începând cu nivelul liceal pentru profesiile în declin;

- consolidarea autonomiei universitare și crearea stimulentelor pentru introducerea unor specializări noi în conformitate cu exigențele economiei de piața;

- diversificarea surselor de finanțare a învățământului public, creșterea eficientei utilizării resurselor alocate și promovarea autonomiei decizionale;

- simplificarea reglementărilor privind recunoașterea studiilor, echivalarea diplomelor, titlurilor obținute în străinătate și impulsionarea finalizarii unor acorduri bilaterale în acest scop.

1.3. Măsuri în domeniul învățământului în limba minorităților naționale

- susținerea Legii pentru aprobarea

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 36/1997

și a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului instituțional adecvat, inlaturand restricțiile în limba minorităților naționale, conform protocolului semnat de către partenerii de coalitie și a înțelegerilor dintre aceștia;

- lărgirea cadrului instituțional al învățământului superior de stat prin universități multiculturale și, în funcție de necesitați, instituții de sine stătătoare în limbile minorităților naționale;

- elaborarea și aprobarea normelor privind susținerea materială de către autoritățile publice a structurilor învățământului laic înființat de către cultele recunoscute oficial (conform

Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 ).

2. Sănătate

Reforma sanitară trebuie să reflecte ideea ca responsabilitatea păstrării sănătății revine medicului, colectivității insesi, sistemului de educație, precum și factorilor de decizie politica.

Păstrarea sănătății individului este nu doar o necesitate de baza socială ci și un drept fundamental al persoanei umane.

Consideram, deci, ca ingrijirile medicale, serviciile de sănătate și politica sanitară sunt mijloacele prin care se garantează acest drept fundamental.

Guvernul considera ca reforma în domeniul ocrotirii sănătății vizează următoarele prioritati:

- creșterea accesibilitatii serviciilor medicale pentru cetățeni. Se va asigura dispersia serviciilor medicale și farmaceutice pe întreg teritoriul tarii prin activitatea decizionala a Colegiului Medicilor din România și a Colegiului Farmacistilor din România;

- descentralizarea coordonării activităților medicale cu reducerea personalului și atribuțiilor Ministerului Sănătății. Dezvoltarea rolului strategic și de politica sanitară al Ministerului Sănătății în locul celui de gestiune directa, cu revizuirea actelor normative care mențin încă un sistem centralizat;

- implementarea Legii asigurărilor sociale de sănătate, finalizarea Contractului-cadru prin negocieri cu Colegiul Medicilor din România și aprobarea acestuia prin hotărâre de Guvern;

- organizarea infrastructurii Casei Naționale de Asigurări Sociale de Sănătate și elaborarea recomandărilor de funcționare. Reglementarea practicii medicale prin norme și proiecte de lege, standarde ocupationale și de evaluare conforme cu cele europene;

- finanțarea sistemului de sănătate prin diversificarea surselor de finanțare a ocrotirii sănătății și creșterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru sănătate, cat și prin finanțări din surse alternative;

- reforma sistemului de administrație publică în domeniul sanitar;

- elaborarea programului strategic privind nevoile de sănătate ale populației până în anul 2001;

- susținerea privatizării la toate nivelurile asistenței medicale;

- asigurarea unor programe cu participare internationala dedicate formării specialiștilor în management sanitar, inclusiv pentru sectorul privat;

- continuarea programelor de combatere pentru o serie de boli cu risc sau incidența crescute: boli cardiovasculare, tuberculoza, SIDA, neoplazii etc.;

- dezvoltarea unor programe specifice zonale, concordante cu patologia existenta în plan teritorial;

- dezvoltarea unei rețele accesibile de asistența medico-chirurgicala de urgenta pe tot teritoriul tarii;

- elaborarea unui program național de sustinere a sănătății familiei și de ridicare a natalitatii;

- sporirea eficientei acțiunilor de prevenire a bolilor acute și transmisibile;

- derularea unor programe de sănătate pentru populația defavorizată (persoane cu handicap, vârstnici, bolnavi cronici etc.);

- sprijinirea organizațiilor neguvernamentale cat și a asociațiilor profesionale care au ca scop promovarea programelor de sănătate;

- satisfacerea necesarului de medicamente de baza și sprijinirea producției interne de medicamente.

3. Cultura

Politica Guvernului în domeniul culturii va urmări stimularea creativitatii culturale în toate formele sale, afirmarea și exploatarea permanenta a traditiilor, edificarea continua a identității naționale, crearea unui cadru permanent favorabil pentru salvarea, păstrarea, valorificarea și exprimarea identității etnice culturale, precum și stimularea dialogului cu celelalte culturi ale lumii.

Guvernul își asuma asigurarea accesului cat mai larg al cetățenilor la valorile culturale din țara și străinătate.

Se vor adopta măsurile care să garanteze protejarea patrimoniului cultural și încurajarea dezvoltării vieții spirituale a colectivităților în toată diversitatea acestora.

Se va continua cu prioritate restructurarea sistemului instituțional, corelat cu descentralizarea structurilor și actului decizional în spiritul subsidiarității.

Prioritati în domeniu sunt următoarele:

- apropierea fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare;

- dezvoltarea unui sistem concurential deschis, bazat pe proiecte, pentru selecția, promovarea și finanțarea actului de cultura care să-l facă independent de condiționarea politica;

- crearea cadrului legal și instituțional pentru finanțarea în domeniul culturii;

- încurajarea inițiativei private în protejarea moștenirii culturale istorice și a creatiei culturale vii;

- protecția și promovarea creatiei originale;

- construirea unei "imagini a României" veridice, printr-o noua politica culturală externa care să promoveze valori autentice și competitive și să le susțină în dialogul cu producția culturală internationala.

Descentralizarea structurilor și mecanismelor se va realiza prin:

- transferul la nivel local al autorității asupra instituțiilor de cultura pentru acest nivel;

- sporirea autonomiei decizionale a instituțiilor de cultura, în limitele atribuțiilor și competentelor specifice și în afară oricăror ingerințe de natura politica;

- parteneriatul cu structurile societății civile și cu autoritățile publice locale;

- reglementarea statutului juridic al creatorului și artistului, al profesiunilor liberale de tip cultural și renunțarea la conceptul de "artist-funcționar de stat".

Strategia legislativă a Guvernului în acest domeniu are în vedere promovarea cu prioritate a următoarelor acte normative:

- Legea privind protecția patrimoniul cultural mobil;

- Legea privind protecția monumentelor istorice;

- Legea bibliotecilor publice;

- Legea muzeelor și colectiilor publice;

- Legea instituțiilor de spectacole;

- modificarea Legii Consiliului Național al Audiovizualului;

- modificarea Legii societății de Radio-TV;

- modificarea Legii arhivelor naționale.

4. Cercetare-dezvoltare

Principalele obiective ale politicii Guvernului în domeniul cercetării-dezvoltării sunt:

- creșterea capacității de elaborare și implementare a politicilor în domeniu, inclusiv elaborarea Legii cercetării și a Statutului cercetatorului;

- sporirea ofertei de informații; dezvoltarea rețelelor de informații;

- stimularea inovarii și a difuziei acesteia; crearea de instrumente instituționale și financiare menite să asigure absorbtia inovarii;

- diversificarea surselor de finanțare a programelor și proiectelor; extinderea cofinanțării proiectelor de cercetare (fonduri publice/fonduri private);

- reforma instituțională a sistemului cercetării; încurajarea concurentei și a privatizării;

- stimularea implicarii organizațiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe și a legăturii între Ministerul Științei și Tehnologiei, Academia Română și Ministerul Educației Naționale;

- întărirea legăturii dintre învățământ, cercetare și întreprinderi;

- folosirea cadrului legal privind protecția proprietății intelectuale pentru protejarea eficienta a creativitatii românești;

- dezvoltarea parteneriatului internațional în domeniu, în special prin participarea la programele internaționale;

- dezvoltarea resurselor umane;

- elaborarea Planului Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare. Planul va cuprinde programele de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovarii, cu prioritati și o structura ierarhizata.

5. Tineret și sport

Consecvent principiilor asumate, în spiritul respectării diversitatii culturilor, democrației, solidarității și tolerantei, Guvernul se angajează să urmeze o politica europeană, bazată pe:

- asigurarea condițiilor pentru integrarea și participarea tinerilor în societate;

- dezvoltarea spiritului de solidaritate;

- sprijinirea mobilitatii și ascensiunii profesionale și sociale;

- recunoașterea și dezvoltarea politicilor de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor.

Considerând ca politica de tineret trebuie abordata global și ca principiile sale trebuie integrate în politici sectoriale coordonate, Guvernul va promova initiativele legislative necesare sustinerii tinerilor.

Prin politici globale și integrate, Guvernul va urmări dezvoltarea programelor ce au ca obiective informarea și consultanța, promovarea unui sistem de valori morale, dezvoltarea spiritului intreprinzator, stimularea participării tinerilor la activitățile comunității, acordarea de facilități operatorilor care asigura desfășurarea activităților de tineret, institutionalizarea dialogului social.

Respectarea angajamentelor față de tanara generație impune:

- realizarea studiilor de cercetare în vederea identificarii raporturilor reale între nevoile societății și necesitățile tinerilor și prognozarea dinamicii pieței de muncă în perioada 1998-2000;

- promovarea programului național pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor și a tinerilor;

- lansarea și susținerea programului guvernamental pentru sprijinirea tinerei familii;

- dezvoltarea rețelei naționale de Centre de Informare și Consultanța pentru tineri;

- integrarea în sistemele internaționale ale facilităților de transport;

- perfecționarea cadrului legislativ pentru înființarea, organizarea și funcționarea structurilor asociative de și pentru tineret;

- integrarea în sistemele internaționale de facilități privind accesul la manifestările culturale și sportive.

Guvernul va asigura:

- definitivarea și promovarea programului național pentru susținerea activităților sportive de masa;

- modernizarea procesului de pregătire sportiva și concurs;

- inițierea de măsuri legislative pentru finanțarea activităților sportive, dezvoltarea bazei materiale prin susținerea financiară privată, bugetară, extrabugetara și diversificarea formelor de finanțare a activităților sportive.

Capitolul 6 Politici de reforma a administrației publice

Obiective

Se impune ca o prioritate absolută recentrarea funcțiilor statului potrivit rolului acestuia în economia de piața, însoțită de o restructurare severă a administrației publice și o reforma instituțională extinsă având ca scop perfecționarea reglementărilor, îmbunătățirea gestiunii banului public și creșterea capacității de elaborare și punere în aplicare a politicilor.

Avem în vedere:

A. În domeniul gestiunii banului public:

- îmbunătățirea modului de elaborare a bugetelor potrivit prioritatilor stabilite și rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;

- îmbunătățirea execuției bugetare prin gestiune de programe, contractare externa și urmărirea realizării de către ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;

- întărirea controlului financiar intern al Guvernului;

- reforma Curții de Conturi.

B. În domeniul organizării administrației publice:

- reorganizarea Guvernului și a ministerelor; definirea rolului și responsabilității organelor administrației publice (elaborare de politici/punere în aplicare a politicilor, evaluare, monitorizare și actualizare);

- inițierea procesului de transfer al unor competente și al resurselor aferente de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale;

- clarificarea rolului și responsabilității funcției politice în raport cu cea administrativă; clarificarea statutului funcționarului public;

- dezvoltarea resurselor umane; revizuirea standardelor ocupationale din administrația publică; inițierea pregătirii de negociatori pentru aderarea la Uniunea Europeană;

- redimensionarea personalului din administrație, în funcție de obiectivele asumate;

- dezvoltarea comunicării sistematice între organele administrației publice centrale, pe de o parte, și între organele administrației publice centrale și cele locale.

C. În domeniul reglementării:

- instituirea și respectarea circuitului actelor normative;

- creșterea exigenței față de fundamentarea actelor normative;

- instituirea și respectarea standardelor de redactare a reglementărilor;

- inițierea pregătirii instituțiilor în vederea armonizării legislației românești cu cea comunitara.

1. Măsuri de reforma a administrației publice centrale

Pornind de la cele doua funcții ale Guvernului, aceea de a realiza politica interna și externa a tarii și aceea de a conduce administrația publică, se defineste modul de abordare a activităților pe care aceasta instituție le va realiza.

Astfel, ca al doilea element al puterii executive, alături de Presedintie, Guvernul va organiza executarea și va executa în concret programul politic stabilit de către majoritatea parlamentară, în principal prin:

a) inițiative legislative care să pună în practica strategia politica agreată de majoritatea parlamentară;

b) adaptarea programului de guvernare la necesitați și cerințe noi ce pot aparea pe perioada mandatului sau;

c) comunicarea permanenta cu Parlamentul;

d) garantarea și promovarea executării legilor și a celorlalte acte normative de către sistemul organelor administrației publice;

e) controlul activității autorităților administrației publice.

În aplicarea prevederilor Constituției și a Legii administrației publice locale, Guvernul își propune sa păstreze în administrare proprie numai acele activități care nu pot fi îndeplinite decât la nivel central.

Guvernul, ca administrator, va purta un dialog permanent cu acele segmente ale societății civile care reprezintă interese ale grupurilor sociale, urmărind evoluția și soluționarea problemelor acestora.

La nivelul organizării structurii administrației publice centrale se impune crearea unui aparat flexibil care să aibă capacitatea de a interveni eficace în propriul program în funcție de modificările apărute în sfera necesităților și cerințelor corpului social. Debirocratizarea promovata de către Guvern va genera introducerea unor criterii de performanță la nivelul administrației publice centrale și delegarea autorității, cu scopul sporirii eficientei mecanismului administrativ.

În limita resurselor alocate și a strategiei adoptate, funcționarul public va avea libertatea de a-și alege tactici și de a distribui resurse, cu condiția evaluării periodice a relatiei resurse-obiective strategice-rezultate și a respectării criteriilor de performanță.

De asemenea, administrația publică devine un prestator de servicii pentru cetățeni. Până acum, guvernele au fost mai degraba orientate înspre realizarea propriilor obiective decât înspre satisfacerea nevoilor legitime ale cetățenilor. Treptat însă, "consumatorul" de "servicii" guvernamentale - cetățeanul - a devenit mult mai coerent în exprimarea cererilor sale și asteapta ca - în schimbul taxelor și impozitelor plătite - serviciile prestate de administrația publică centrala să fie comparabile cu cele prestate de sectorul privat.

O alta direcție a administrației o reprezintă îmbunătățirea managementului resurselor umane. În principal, Guvernul propune o deconcentrare și descentralizare a politicilor de resurse umane în favoarea agentiilor și departamentelor specializate și a administrației publice locale; îmbunătățirea managementului funcționarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizarii și al condițiilor de angajare.

În scopul promovării coerente a actelor normative și a inițiativelor legislative, astfel încât ele să se subsumeze unei politici generale de dezvoltare, se intenționează o creștere substantiala a răspunderii Secretariatului General al Guvernului în ceea ce privește determinarea statutului și rolului funcționarilor publici, a standardelor profesionale necesare la nivelul organismelor administrației publice centrale, precum și în ceea ce privește corelarea sub aspect conceptual a activității ministerelor, astfel încât proiectele de acte normative pe care acestea le inițiază sa întrunească, încă din faza inițială, condițiile de acuratete și fundamentare necesare unui demers cat mai rapid și mai oportun sub aspectul procedurilor de adoptare.

Va continua reforma administrației publice și consolidarea descentralizării și autonomiei locale administrative susținută financiar; vor continua programele de dezvoltare regionala. Se vor adopta măsuri în plan legislativ:

- Legea privind finanțele publice;

- Legea privind statutul funcționarului public;

- Legea referendumului.

2. Măsuri de reforma a administrației publice locale

Procesul democratizarii societății românești, crearea statului de drept, modernizarea economiei și realizarea unei economii de piața, integrarea României în structurile europene și euroatlantice sunt condiționate de reforma administrației publice locale, a instituțiilor economice, sociale și culturale, de realizarea unei autonomii locale corespunzătoare principiilor din Carta europeană a autonomiei locale.

Descentralizarea este o dimensiune a reformei administrației publice, urmărind constientizarea și implicarea crescanda a colectivităților locale în gestiunea problematicii regionale și locale.

În viziunea Guvernului României ea semnifica transferul treptat de competente dinspre stat înspre colectivitatile locale, alese prin sufragiul liber, universal și direct în cadrul alegerilor locale. Acest transfer presupune implicit o participare responsabilă la dezvoltarea zonei respective din partea rețelelor asociative, a sectorului privat, și nu în ultimul rând a localnicilor, direct interesați.

Continuarea reformei urmărește în egala măsura deconcentrarea deciziei și a acțiunii administrative de la nivelul administrației centrale - supraaglomerate - la nivelul direcțiilor specializate din teritoriu.

Administrația publică locală

Este vorba în primul rând de continuarea reformei începute în 1991 prin Legea nr. 69 privind administrația publică locală, prin care s-a instituit principiul descentralizării.

Pentru asigurarea unei reale autonomii locale este necesară perfecționarea cadrului legislativ existent în sensul armonizării acestuia cu legislația europeană, prin modificarea

Legii nr. 69/1991

și a Hotărârii Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea prefecturilor. Amendamentele vor defini mai clar principiile de baza ale funcționarii administrației publice locale. Ele vor clarifica prevederile legale în vederea unei aplicari efective a dreptului consiliilor locale și județene de a crea și dezvolta cooperări, asocieri și infratiri cu alte unități administrativ-teritoriale din țara și din străinătate. Amendamentele vor defini statutul prefectului, mai ales în ce privește limitarea prerogativelor sale strict la supravegherea legalității hotărârilor administrației locale. Ele vor defini statutul și responsabilitățile subprefectului și ale secretarului general al prefecturii, precum și pe cele ale secretarilor de la nivel municipal și comunal.

Impozitele locale

În acest caz se are în vedere amendarea Legii impozitelor locale în vederea sporirii autonomiei autorităților locale în adoptarea hotărârilor cu privire la domeniul și cuantumul taxelor locale ca sursa de venituri locale. Modificările vor crea condițiile pentru constituirea, supravegherea și încasarea impozitelor locale de către compartimente specializate ale autorităților publice locale.

Finanțele publice locale

Se va urmări totodată adoptarea în scurt timp a Legii finanțelor publice locale. Această lege va crea mecanismele necesare pentru asigurarea și utilizarea de resurse financiare suficiente, proporțional cu competența și responsabilitățile administrației publice locale.

Deciziile și responsabilitățile în domeniul financiar vor fi transferate de la nivel central la nivel local.

Astfel, prin facilitarea infiintarii băncilor de credit comunal, autoritățile locale vor avea posibilitatea sa contracteze împrumuturi pentru lucrări publice de interes local, independent de transferurile de la bugetul de stat.

Resursa principala a bugetului local va fi constituită de sursele financiare locale, în timp ce transferurile de la bugetul de stat vor avea un caracter excepțional. Ele vor fi utilizate pentru a susține zonele sarace sau proiectele de interes local care necesita sustinere guvernamentală.

Autoritățile locale vor avea dreptul sa contracteze credite direct de la instituții financiare străine, de la organizații financiare internaționale sau de la alte organizații și firme străine.

Măsurile preconizate sunt:

- adoptarea de către Parlament a

Ordonanței de urgenta nr. 22/1997

privind modificarea Legii administrației publice locale;

- adoptarea Legii dreptului de proprietate publică și regimul juridic al acesteia;

- adoptarea proiectului Legii privind finanțele publice locale;

- armonizarea legislației interne cu prevederile Cartei europene a autonomiei locale;

- ratificarea Convenției-cadru privind cooperarea transfrontaliera și a Cartei europene a limbilor minoritare și regionale.

Capitolul 7 Politici privind justiția și siguranța cetățeanului

1. Justiția

1.1. Continuarea reformei justiției

Procesul de reforma a justiției va cunoaște, pe lângă continuarea perfectionarilor de ordin instituțional, și îmbunătățirea functionalitatii instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.

Pentru continuarea reformei se vor lua următoarele măsuri prioritare:

- o mai buna corelare a numărului de magistrați, grefieri și alt personal de specialitate cu volumul real de activitate și complexitatea cauzelor aflate pe rolul fiecărei instanțe de judecată și al parchetelor;

- va fi modificat Codul de procedură civilă, urmărindu-se în special celeritatea și calitatea actului de justiție, simplificarea și îmbunătățirea procedurilor de executare a hotărârilor în materie civilă;

- vor fi aduse modificări esențiale Codului penal, în special cu privire la perfecționarea sistemului pedepselor, prevăzându-se diversificarea acestora și asigurarea echilibrului necesar între asprimea măsurilor punitive și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite;

- prin reglementări procesual-penale vor fi consacrate modalități mai eficiente de cooperare penală internationala, ținându-se seama de exigențele convențiilor internaționale la care România a aderat, precum și de intensificarea circulației persoanelor și de amploarea formelor transnationale de săvârșire a unor infracțiuni;

- se vor elabora proiecte de lege privind organizarea activității de expertiza tehnica-judiciară, privind executorii judecătorești, precum și privind exercitarea profesiilor liberale. La elaborarea acestor proiecte de lege se va ține seama de noile realitati din societatea românească și de cerința perfecționării cadrului legislativ al acestor activități, în armonizare cu legislația europeană;

- pentru a pune de acord legislația românească cu documentele Consiliului Europei, se va elabora o noua lege privind executarea pedepselor, precum și Legea privind înlocuirea sancțiunii închisorii contravenționale cu obligarea contravenientilor la prestarea unei activități în folosul comunității;

- se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil prin justa despăgubire, conform Rezoluției nr. M 1123/24 aprilie 1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu garanții reale pentru protecția chiriașilor; se vor identifica posibilitățile reglementării situației juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice;

- se vor adopta noi legi privind persoanele fizice și juridice, precum și regimul juridic al organizațiilor neguvernamentale (asociații și fundații). La baza acestor proiecte de lege vor sta exigențele izvorâte din convențiile internaționale, precum și cerințele adaptării reglementărilor în materie la condițiile democrației și statului de drept;

- ținând seama de importanța contenciosului administrativ pentru garantarea drepturilor persoanelor fizice și persoanelor juridice de drept privat în raporturile cu autoritățile publice, se va elabora Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 29/1990

privind contenciosul administrativ. La elaborarea acestei legi vor fi avute în vedere necesitatea punerii în concordanta a dispozițiilor acesteia cu prevederile Constituției, precum și soluțiile jurisprudenței în materie;

- modificarea Legii Curții Supreme de Justiție și a Legii instanțelor militare în vederea desființării Secției militare a Curții Supreme de Justiție și a corelării cu Legea privind organizarea judecătorească.

1.2. Combaterea corupției

Anul 1997 a marcat o importanța cotitura în acțiunea organizată a autorităților publice cu atribuții în domeniul luptei împotriva flagelului corupției.

Prioritati legislative:

O prioritate legislativă în acest domeniu o reprezintă susținerea Legii privind prevenirea și combaterea faptelor de corupție, care stabilește mai precis sfera persoanelor care pot fi subiecte ale infracțiunilor de corupție, precum și a faptelor care se înscriu în această categorie de infracțiuni.

Vor continua, de asemenea, demersurile pentru adâncirea colaborării internaționale - bilaterale și multilaterale - în domeniul luptei contra corupției și crimei organizate.

Un accent deosebit se va pune pe colaborarea în cadrul Inițiativei de cooperare în sudul și estul Europei (S.E.C.I.). În acest sens, se va insista pentru realizarea propunerii de înființare la București a unui Centru regional S.E.C.I. de combatere a crimei organizate și a corupției.

2. Siguranța cetățeanului

2.1. Obiective

Obiectivele principale ale politicii în domeniul siguranței cetățeanului sunt următoarele:

- protecția exercitării drepturilor și a libertăților individuale;

- protecția proprietății;

- dezvoltarea climatului de comunicare și coeziune socială;

- dezvoltarea climatului necesar asigurării siguranței cetățeanului și protecției comunităților; reducerea ratei criminalitatii.

2.2. Acțiuni și măsuri privind realizarea reformei în Ministerul de Interne

Reforma Ministerului de Interne, ca instituție principala care acționează în domeniul siguranței cetățeanului, se va desfășura în următoarele direcții:

* inițierea și punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne și îndeosebi a Poliției Române:

- pregătirea preluării atribuțiilor privind siguranța cetățeanului de către consiliile locale cu transferarea personalului și înființarea structurilor respective la nivel local;

- reevaluarea raportului dintre personalul de comanda, personalul operativ și cel de execuție pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea aparatului central și a celui de conducere, precum și pentru întărirea structurilor de execuție.

* continuarea acțiunii de reorganizare și restructurare a ministerului prin:

- elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi în Jandarmeria Română;

- reorganizarea Comandamentului Național al Granicerilor, reducerea personalului neoperativ și creșterea numărului elementelor de dispozitiv pe frontiera;

- constituirea de structuri specializate în domeniile noi de manifestare a criminalitatii economico-financiare (jocuri de noroc etc.).

* elaborarea, actualizarea sau modificarea legislației specifice, cu accent pe:

- Legea privind siguranța cetățeanului;

- Legea privind frontiera de stat a României;

- Legea privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari.

Capitolul 8 Politica externa și de securitate naționala

1. Politica externa
Obiectivele prioritare ale politicii externe a Guvernului în etapa actuala sunt:
1.1. Integrarea României în structurile europene și euroatlantice
Guvernul va acționa cu perseverenta, într-un spirit realist și pragmatic, pentru îndeplinirea tuturor condițiilor cerute pentru dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al instituțiilor politice, economice și de securitate din spațiul euroatlantic.
1.1.1. Uniunea Europeană
Integrarea României în Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv fundamental al politicii Guvernului României. În urma deschiderii procesului de aderare cu toate țările candidate, acțiunile Guvernului pe linia integrării României în Uniunea Europeană vor trebui intensificate prin:
- includerea permanenta a problematicii specifice a integrării pe agenda contactelor politice bilaterale și multilaterale;
- pregătirea temeinica a fiecărei etape de negociere; formarea unui corp de negociatori competenți;
- consolidarea coordonării de către Departamentul pentru Integrare Europeană a procesului, alături de alte instituții cu responsabilități în domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane și materiale) capabile sa gestioneze în mod adecvat acest proces;
- utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistența și colaborare;
- obținerea unui acces mai larg, în condiții echitabile, la sursele de finanțare și investiții;
- ameliorarea regimului de libera circulație în spațiul comunitar a cetățenilor români.
1.1.2. Organizația Tratatului Nord-Atlantic
Relansarea demersurilor, după startul luat de România, în direcția afirmarii sale drept candidat credibil în cadrul procesului de extindere a NATO prin:
- punerea în valoare, prin argumente concrete, a poziției geostrategice a României;
- menținerea sprijinului popular pentru opțiunea de integrare în NATO, printr-un efor sporit de constientizare;
- afirmarea, prin fapte, a vocației României ca exportator de stabilitate și constructor de consens pe plan subregional și regional;
- amplificarea dialogului politic și a contactelor pe linie militară, pe plan bilateral și multilateral, pentru sporirea contribuției României la dezvoltarea conceptuala și operationala a colaborării transatlantice;
- valorificarea atenta a potențialului oferit de conlucrarea în cadrul Uniunii Europene Occidentale, ca pilon european al NATO și embrion al entitatii europene de securitate și apărare;
- îndeplinirea în continuare a obligațiilor asumate în cadrul Parteneriatului pentru Pace și al altor forme instituționalizate de colaborare pe plan politico-militar;
- asumarea unor noi angajamente, pe măsura potențialului real și resurselor existente, în operațiuni de menținere sau impunere a păcii;
- adoptarea de măsuri și inițiative practice în lupta împotriva amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii și securității: crima organizată, imigratia ilicită, traficul de arme, narcotice și alte substanțe interzise, terorismul internațional;
- aplicarea unor proceduri moderne, conform convențiilor internaționale în materie, pentru controlul exporturilor de produse sensibile în zonele de conflict activ sau latent;
- utilizarea mai activa a capacității de analiza și intervenție a diplomației românești.
1.2. Raporturi de buna vecinătate într-o lume globală
- elaborarea și punerea în aplicare a unor programe coerente, prevăzând o succesiune logica de acțiuni politico-diplomatice, economice și în alte domenii, pe tari și grupe de tari, pentru promovarea într-o viziune unitară a intereselor naționale specifice ale României în corelare cu obiectivele convergente, clar identificate, ale partenerilor;
- imbogatirea conținutului concret al relațiilor României cu țările din arealul geografic propriu, acordând prioritate celor cu care impartasim valori și aspiratii comune;
- adâncirea raporturilor, din ce în ce mai instituționalizate, ale României, în calitate de viitor membru al U.E., U.E.O. și NATO, cu țările Europei Occidentale și Centrale, urmărind atât beneficiul reciproc cat și afirmarea virtutilor colaborării în cadrul comunității libere a națiunilor europene și atlantice;
- aprofundarea raporturilor speciale de parteneriat cu Ungaria și Polonia prin îndeplinirea înțelegerilor stabilite și deschiderea de noi domenii de colaborare;
- transpunerea consecventa în practica a tuturor capitolelor Parteneriatului Strategic cu S.U.A., justificând astfel investiția de încredere acordată României;
- înfăptuirea, cu consecventa, luciditate și pragmatism, a înțelegerilor realizate la cel mai înalt nivel în raporturile cu Republica Moldova, de care România se simte legată de mult mai multe fire decât simpla identitate lingvistica și culturală;
- dezvoltarea în continuare a relațiilor prietenești și constructive cu Ucraina;
- utilizarea deplina, într-un ritm accelerat, a potențialului euroregiunilor Prutul Superior și Dunarea de Jos, la care România este asociata alături de Ucraina și Republica Moldova;
- acordarea unei atenții sporite raporturilor cu Federația Rusa, prin definitivarea Tratatului de baza și valorificarea rezervelor încă insuficient folosite în sfera schimburilor și cooperării economice;
- inițierea unei colaborări mai apropiate cu statele din Caucaz, în special cu Georgia, poarta de intrare a stravechiului Drum al Matasii ce face legătură cu zona Marii Caspice și, în continuare, cu China și aria de dezvoltare dinamica a Pacificului;
- evaluarea realista și echilibrata a raporturilor României cu statele de pe alte continente, acordând grija cuvenită celor de care ne leagă o tradiție statornică de colaborare fructuoasa.
1.3. Colaborarea multilaterala
- revitalizarea și imprimarea unui conținut concret - pe baze realiste și cu obiective convenite precise - formelor moderne de conlucrare prin asociere trilaterala, subregionala sau în cadrul euroregiunilor;
- continuarea contribuției constructive a României la activitatea O.S.C.E. și a altor organisme regionale europene din care face parte, prin lansarea de noi inițiative proprii;
- amplificarea chibzuita a rolului firesc al României ca factor stabilizator în zona Europei de Sud-Est, prin aplicarea unei strategii proprii, în consonanta cu obiectivele comunității internaționale;
- adâncirea cooperării în bazinul Marii Negre și stabilirea unui racord funcțional cu regiunea Caucaz-Caspica, una dintre principalele surse de hidrocarburi ale lumii pentru secolul viitor;
- afirmarea unei contribuții originale a României în cadrul O.N.U. și al agentiilor sale specializate, precum și al altor organisme internaționale cu vocație universala.
2. Politica de securitate naționala
Politica de securitate naționala trebuie să asigure protejarea intereselor naționale fundamentale și promovarea intereselor strategice ale României - aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană.
Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem în vedere:
- definirea într-o acceptie larga a conceptului de securitate naționala;
- revizuirea unor legi emise anterior adoptării Constituției (Legea privind siguranța naționala, Legea de înființare și organizare a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, Legea de înființare și funcționare a S.R.I., Legea de organizare și funcționare a M.Ap.N., Legea secretului de stat) și adaptarea lor la noile realitati;
- completarea cadrului legislativ prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stării de asediu și stării de urgenta, Legea planificarii apărării), adaptate legislației comunitare, precum și prin adoptarea Cărții albe a securității naționale, Strategiei de securitate naționala a României și a Strategiei militare a României.
2.1. Politica de apărare naționala
2.1.1. Obiectivele strategice
- creșterea capacității de apărare a tarii;
- asigurarea interoperabilitatii cu structurile militare ale NATO și U.E.O., în perspectiva aderării la aceste structuri;
- perfecționarea structurii organizatorice, în continuare, printr-o mai buna concentrare a efectivelor într-un număr mai mic de unități, preponderent la cele luptatoare, prin redimensionarea sau desființarea unor structuri;
- continuarea numirii unor demnitari și funcționari publici civili în conducerea Ministerului Apărării Naționale.
2.1.2. Direcții de acțiune în domeniul politicii de apărare naționala
* Măsuri de creștere a capacității de lupta a armatei:
- continuarea procesului de perfecționare a conducerii armatei la nivel central și al principalelor structuri - categorii de forte armate și mari unități -, precum și creșterea flexibilitatii și capacității de adaptare la diferite situații de criza;
- instituirea unui nou sistem de planificare a apărării și alocarea bugetară multianuala, pe bază de programe, o dată cu adoptarea Legii planificarii multianuale a apărării;
- dislocarea proporțională a forțelor armate în raport cu mediul geografic și valentele geostrategice ale teritoriului național;
- micșorarea numărului de unități și mari unități cu grad redus de operativitate și cu capacitate de lupta incompleta, inclusiv prin reducerea cadrelor active;
- definitivarea realizării unei componente pentru riposta rapida și imediata;
- sporirea capacității de mobilitate, de intervenție și de lovire, la distanțe mari, pe orice direcție în zonele de operații pe teritoriul național;
- punerea în practica a conceptiei privind managementul resurselor umane adoptat la începutul anului 1998;
- implementarea reformei învățământului militar;
- îmbunătățirea organizării și conceptiei de pregătire și întrebuințare a forțelor de rezerva.
* Măsuri de imbunatatire a inzestrarii armatei
În vederea realizării unei armate moderne și a unei structuri compatibile cu a țărilor membre NATO, politica în domeniul achizițiilor se bazează pe următoarele obiective:
- dezvoltarea procesului de planificare, programare și finanțare în cadrul unui sistem de planificare, urmărire și raportare unitar, compatibil cu cel al țărilor membre NATO;
- identificarea de noi surse de finanțare a programelor de modernizare a tehnicii de lupta și dezvoltarea sistemului de management a programelor/proiectelor de achiziții prin proceduri, metodologii, standarde și reglementări similare celor utilizate în țările NATO;
- crearea structurilor militare adecvate pentru implementarea sistemelor de standardizare și codificare NATO;
- inzestrarea armatei cu sisteme de armament noi, performanțe și inteligente care să răspundă cerințelor de precizie, mobilitate, flexibilitate și interoperabilitate;
- modernizarea tehnicii de lupta în scopul prelungirii perioadei de viața a sistemelor de armament din dotare, creșterea performantelor acestora și compensarea în acest mod a reducerilor de armament și forte, toate acestea cu cheltuieli și risc minim;
- cooperarea cu alte tari în realizarea sistemelor de armament;
- accesul cat mai larg și sigur al armatei la cele mai moderne tehnologii, situate cel puțin la nivelul celor existente în armamentul din dotarea vecinilor nostri;
- menținerea unor capacități ale industriei naționale de apărare pentru a ne asigura o anumită independenta față de furnizorii externi, impunandu-se adaptarea acestor capacități la noile necesitați pe termen lung ale armatei, acreditarea și certificarea lor, precum și sporirea capacității agenților economici de a participa la realizarea parțială sau integrală a produselor pe care armata le dorește;
- menținerea unei componente a cercetării militare direct în subordinea Ministerului Apărării Naționale, ca cea mai importanța sursa de consultanța științifică a armatei;
- actualizarea programelor de inzestrare pe termen mediu și lung, care să aibă finanțare asigurata (de la buget, din surse extrabugetare sau prin credite externe) și care să asigure derularea în grafic a programelor de achiziții.
* Măsuri prioritare:
- menținerea și amplificarea relațiilor militare, în special cu țările candidate pentru integrarea în structurile NATO;
- îmbunătățirea statutului social și a condițiilor de viața ale personalului forțelor armate;
- asigurarea resurselor necesare apărării;
- dezvoltarea relatiei cu societatea civilă;
- pregătirea unităților destinate pentru acțiuni de menținere a păcii;
- executarea de aplicații și exercitii în comun, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, cu partenerii și viitorii aliați.
* Intensificarea profesionalizarii armatei
Se va trece la instruirea intensiva a militarilor pentru creșterea profesionalismului acestora, corespunzător caracteristicilor luptei moderne, la nivelul practicat în țările membre ale NATO. Se va avea în vedere îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate prevăzute de standardele NATO, în domeniile conducerii, comunicării, instruirii și, treptat, în domeniul operational, al inzestrarii și cel logistic.
* Menținerea și amplificarea relațiilor militare
Se va urmări menținerea și amplificarea relațiilor militare cu armatele altor state și cu organismele internaționale, precum și susținerea demersurilor întreprinse de România pentru sprijinirea eforturilor comunității internaționale de edificare a unei noi arhitecturi de pace și stabilitate, îndeosebi în cadrul Parteneriatului Strategic cu S.U.A., prin:
- coordonarea pozițiilor Ministerului Apărării Naționale cu celelalte instituții, organizații similare, acordându-se prioritate punerii în practica a Parteneriatului Strategic cu S.U.A.;
- proiectarea în comun a principalelor acțiuni pentru rezolvarea starilor de criza externe, combaterea crimei organizate, terorismului și traficului ilicit de arme;
- fundamentarea și operationalizarea unor propuneri de asistența tehnica și financiară în vederea pregătirii României pentru integrarea în NATO.
* Îmbunătățirea statutului social și a condițiilor de viața ale personalului forțelor armate prin:
- creșterea calității hranei, a echipamentului și a condițiilor de cazarmare pentru militari, prin creșterea cheltuielilor pe militar până la o sumă comparabila cu a țărilor central-europene;
- construirea de apartamente de serviciu și sprijinirea cadrelor militare active și în rezerva pentru construirea de locuințe proprii, prin acordarea de credite bancare în condiții avantajoase.
* Asigurarea resurselor necesare apărării
Pentru stoparea periculoasei degradari a capacității de apărare a tarii, va fi schimbată conceptia privind prioritățile în repartiția creditelor de la bugetul de stat, ponderea acestora pentru armata urmând sa crească treptat în următorii ani. Pe de altă parte se va urmări valorificarea corespunzătoare a cadrelor militare educate și pregătite în străinătate după 1990.
* Dezvoltarea relatiei cu societatea civilă
Se vor dezvolta dialogul, relațiile și colaborarea cu societatea civilă, considerând ca numai prin comunicare și transparenta se vor putea promova și menține încrederea, înțelegerea și respectul reciproc dintre armata și aceasta. Se va consolida parteneriatul dintre serviciile pentru informare și relații publice ale armatei cu mass-media și se va dezvolta colaborarea dintre armata și instituțiile civile de învățământ, pentru sporirea implicarii acestora în abordarea unor proiecte de cercetare privind politica de apărare și inzestrare a armatei.
2.2. Politica de siguranță naționala
Obiectivul politicii de siguranță naționala îl reprezintă identificarea riscurilor și amenintarilor de orice natura la adresa securității naționale și formularea din timp a strategiilor eficiente de prevenire și combatere a lor.
Un element important al acestei politici îl reprezintă informația. România trebuie să posede o capacitate reală de selectare și de protejare a informațiilor pentru a reduce incertitudinile cu privire la pericolele ce vizează securitatea naționala, precum și protecția împotriva tipurilor de agresiuni moderne.
Politica de siguranță naționala va fi adaptată unor probleme diverse, o atenție deosebită acordându-se:
- combaterii agresiunilor informationale;
- războiului cibernetic;
- spionajului economic;
- terorismului;
- traficului de droguri și crimei organizate, a celei economico-financiare, problemelor de protecție a mediului;
- promovării unor programe de interes național.
OBIECTIVE ȘI MĂSURI PRIORITARE PE TERMEN SCURT
Introducere
Anul 1997 a consemnat restabilirea funcției alocative a prețurilor în economie, funcționarea normală fără rationare a pieței valutare, încetarea subventionarii implicite a unor domenii ineficiente și creșterea spectaculoasa (de aproape patru ori) a rezervelor valutare ale B.N.R. Pe de altă parte, ritmul restructurării economiei reale nu a fost conform asteptarilor pe fondul unui declin accentuat al activității economice.
Pentru anul 1998, Guvernul urmărește continuarea efortului de stabilizare macroeconomica și accelerarea restructurării economice. Premisa fundamentală a programului de reforma rămâne aceea ca restructurarea la nivelul întreprinderilor, întărirea disciplinei financiare se pot face numai în condițiile unor politici monetare, fiscale și de venituri care favorizează stabilizarea macroeconomica. Din acest punct de vedere, ținta de inflație la prețurile bunurilor și serviciilor de consum pentru anul 1998 este de 45%, în condițiile în care în primul trimestru nivelul cumulat a fost de cca 16% . De asemenea, programul guvernamental vizează realizarea unui deficit al bugetului general consolidat de 3,6% din produsul intern, care să reducă impactul împrumuturilor de stat asupra orientarii creditului în economie.
Realizarea programului de stabilizare macroeconomica pe anul 1998 ar permite urmărirea unei tinte de inflație de aproximativ 20% în anul 1999, concomitent cu relansarea economică. Esențial este ca relansarea economică să fie sprijinita de sectoarele orientate spre export.
Prioritățile Guvernului pentru acest an sunt structurate pe doua niveluri:
- măsuri îndreptate spre domeniile în care reforma a întârziat și care se referă la restructurarea regiilor autonome și, în special, a marilor furnizori de utilități, privatizarea și restructurarea întreprinderilor de stat, începerea privatizării băncilor, precum și restructurarea băncilor de stat cu probleme;
- măsuri îndreptate spre construirea premiselor de relansare economică, inclusiv prin aducerea inflației la un nivel rezonabil și stoparea declinului economic.
Plecand de la cele doua componente de mai sus s-au identificat o serie de măsuri concrete, care urmăresc:
- redarea coerentei programului de reforme structurale început în anul 1997;
- continuarea reformei instituționale;
- stoparea declinului economic;
- armonizarea și completarea cadrului legislativ;
- realizarea unui pact social în vederea sustinerii măsurilor cuprinse în programul de guvernare.
I. Politica macroeconomica
Pentru anul 1998 programul prevede măsuri privind:
- o mai buna corelare a instrumentelor de politica macroeconomica (politica fiscală, monetara, a veniturilor etc.);
- definitivarea strategiei pentru crearea pieței secundare a titlurilor de stat;
- îmbunătățirea activității de administrare a impozitelor;
- alocarea cheltuielilor de reforma și restructurare pe programe și proiecte orientate spre rezultate;
- completarea legislației privind achizițiile publice;
- reducerea evaziunii fiscale și a fraudei vamale;
- îmbunătățirea cadrului instituțional pentru atragerea investițiilor străine directe;
- capitalizarea Băncii de Export-Import a României - S.A. (Romanian Eximbank).
Pentru a conferi bugetului rolul de promotor al reformelor și pentru pregătirea proiectului de buget pentru anul 1999 din aceasta perspectiva, se vor elabora metodologiile "bugetului pentru rezultate". Aceasta se va putea face prin analiza realista a costurilor aferente diferitelor variante posibile și dezbaterea transparenta la nivel intra- și interministerial. Pe de altă parte legea finanțelor publice locale reprezintă un pas important în direcția formalizarii clare a relațiilor dintre bugetul de stat și bugetele locale și a plasarii acestora pe baze solide pe termen mediu și lung.
II. Politici de restructurare a economiei
Guvernul își propune sa accelereze procesul de privatizare a întreprinderilor și își asuma răspunderea ca întreprinderile care nu pot fi privatizate și continua sa producă pierderi și arierate să fie lichidate. În același timp se vor actualiza strategiile sectoriale și subsectoriale de restructurare/dezvoltare (cu prioritate pentru sectoarele energetic, petrochimic și siderurgic), în scopul identificarii structurilor și dimensiunilor dezirabile ale ramurilor respective, precum și dinamica acestora pe termen lung. De asemenea se va elabora un act normativ privind utilizarea fondurilor obținute din vânzări de active de către societățile comerciale cu capital majoritar de stat, exclusiv în scopul restructurării/retehnologizării/dezvoltării societăților comerciale respective.
Pentru realizarea măsurilor cu privire la restructurarea regiilor autonome se va finaliza cadrul legislativ specific (Legea concesiunilor, Legea energiei și Legea serviciilor publice), înființarea unor autorități de reglementare cu rol de arbitru al piețelor dominate de monopoluri naturale, precum și perfecționarea cadrului legislativ cu privire la transferul către F.P.S. a acțiunilor societăților comerciale rezultate ca urmare a reorganizării regiilor autonome.
Se va accelera reforma infrastructurilor calității, în special în domeniile standardizarii și acreditării, în acord cu practica Uniunii Europene.
1. Măsuri cu privire la privatizarea societăților comerciale
Accelerarea privatizării va putea fi obținută prin acceptarea ideii ca întreprinderile să poată fi vândute la valoarea lor de piața fără a se tine seama de valoarea contabila a activelor, cu condiția ca cel care va cumpara întreprinderea să se angajeze într-un proces investitional care să permită supravietuirea ei și continuarea activității pentru cel puțin o parte din angajați. În procesul privatizării, obiectul controlului îl va constitui legalitatea operațiunii, și nu oportunitatea economică a acesteia. Se va reglementa cadrul legislativ, astfel încât să poată fi oferite spre vânzare întreprinderi avându-se în vedere și pasivele acestora.
Lichidarea agenților economici care nu sunt privatizabili este esențială pentru asanarea climatului economic, deoarece este singura posibilitate de a salva părțile viabile din întreprinderea respectiva ca o premisa a infiintarii unor întreprinderi noi și implicit a creării de locuri de muncă. În același timp nu se va mai acorda statut de societate comercială de interes național unor societăți comerciale aflate într-o situație economică fără ieșire. Guvernul considera ca una dintre prioritățile programului economic pe anul 1998 o constituie privatizarea Regiei Autonome "Romtelecom", a Regiei Autonome "Banc-Post" și Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A., astfel încât veniturile rezultate din respectivele privatizari sa ajungă la buget în cursul acestui an. De asemenea, se va accelera procesul de compensare dintre F.P.S. și S.I.F.
2. Măsuri privind restructurarea și privatizarea regiilor autonome
Activitățile regiilor autonome circumscriu mari sectoare industriale complexe, extrem de sensibile din punct de vedere economic și social, fapt care a făcut dificila abordarea exhaustiva și corelata a reformarii acestora. Rigiditatea structurală, inadaptabilitatea la cerințele pieței și ale economiei, conservatorismul managerial și birocratic și, nu în ultimul rând, dimensiunile exagerate ale capacităților nominale și ale numărului de personal au conferit regiilor autonome un statut privilegiat, favorizand prezervarea unui mediu economic antiperformant, marcat de indisciplina financiară cronica ce a indus perturbatii și distorsiuni grave în întreaga economie românească.
În domeniul energetic, restructurarea vizează în principal Regia Autonomă de Electricitate "Renel", probabil cel mai reprezentativ monopol de stat al economiei, de reformarea căruia depinde direct relansarea unor lanturi sectoriale complete ale industriei românești. Regia va fi restructurata prin transformarea în societate comercială naționala, o dată cu externalizarea activităților auxiliare, divizarea în componente functionale, redimensionarea capacităților productive în acord cu necesarul de energie corect evaluat, retehnologizarea componentelor sistemului în scopul diminuării intensitatii energetice, al creșterii performantei tehnico-economice și, în final, al reducerii prețului energiei la consumatorii finali.
Concomitent, promovarea Legii energiei și înființarea Autorității de reglementare vor susține și vor statornici demonopolizarea și constituirea unui mediu economic concurential, nediscriminatoriu în domeniul producerii, transportului și distribuției energiei electrice și termice.
În strânsă corelare cu sectorul energetic, industria extractiva a combustibililor solizi, care a parcurs în anul 1997 faza redimensionarii, va fi restructurata, vizând doua direcții prioritare:
a) închiderea în anul 1998 a primelor 30 dintre perimetrele și obiectivele neexploatabile economic;
b) începerea relansarii programelor de investiții-retehnologizari ale minelor viabile.
În același timp, vor începe lucrări de ecologizare a zonelor miniere. Ministerul Industriei și Comerțului împreună cu Agenția Naționala a Resurselor Minerale, având ca suport Legea minelor, care intră în vigoare în acest trimestru, vor lansa programele de concesionare a activităților de prospectare, explorare și exploatare miniera.
Cu diferentieri specifice, industria extractiva a minereurilor metalifere și nemetalifere va avea în esenta aceleași obiective prioritare: redimensionarea activității, închiderea întreprinderilor neperformante, retehnologizarea obiectivelor viabile sau cu perspectiva economică, ecologizarea zonelor miniere, concesionarea activităților de extracție.
În întreaga industrie a mineritului, de ritmul și amploarea concesionarilor vor depinde în buna măsura ritmul și calitatea restructurării prin concesionare creandu-se atât surse de sustinere a procesului cat și premise de acces la performanta economică.
Sectorul de extracție, transport, distribuție și prelucrare a țițeiului și gazelor - sectorul care dimensioneaza preponderent valoarea facturii energetice a economiei și societății românești și care condiționeaza în mare măsura calitatea rezultatelor economice în toate lanțurile sectoriale - reclama imperios restructurarea: reactualizarea evaluării zăcămintelor, închiderea sondelor care funcționează sub pragul economic, revitalizarea intervenției ingineriei de zacamant, îmbunătățirea performantelor tehnice și tehnologice de extracție și transport, redimensionarea capacităților de rafinare și retehnologizarea celor viabile, corelarea cu necesitățile lantului, sectorial chimic și petrochimic etc.
Regia Autonomă a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias urmează a fi restructurata prin transformarea în societate comercială naționala și divizarea în componentele majore functionale și, paralel - corelat - cu restructurarea Societății Naționale de Petrol, va parcurge secvențial etapele concesionarii-privatizării.
Pornind de la caracterul strategic al industriei de petrol și gaze, de la locul și rolul acesteia în economia românească, Guvernul, prin instituțiile sale specializate, va include între preocuparile de maxima prioritate obiectivul realizării în acest domeniu a unei reforme coerente, corelate riguros sectorial, cu respectarea stricta a comandamentelor de strategie globală a României.
De asemenea, structurile economice din domeniul siderurgic se confrunta, în mare măsura, cu același tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism, supradimensionare capacitiva și de personal, nonperformanta economică. Ministerul Industriei și Comerțului și Ministerul Privatizării vor lua măsurile urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare și de privatizare a domeniului siderurgic.
În domeniul transporturilor se va continua programul de restructurare a Regiei Autonome "Societatea Naționala a Căilor Ferate Române" și trecerea la organizarea în societăți comerciale a transportului de marfa și călători.
3. Consolidarea piețelor financiare
O serie de societăți bancare cu capital majoritar de stat au cunoscut un proces de accentuata erodare a calității portofoliului de credite și prin urmare de decapitalizare datorită utilizării lor în scopul subventionarii netransparente a unor sectoare (energetic, agricol). Alte bănci, cu capital privat, s-au angajat în tranzacții riscante și oneroase, astfel încât trei dintre ele au operațiunile efectiv suspendate, în asteptarea lichidării. Întrucât o criza de sistem în sectorul bancar trebuie evitata, este necesar ca Banca Naționala a României sa primească puteri sporite pe linia supravegherii și controlului bancar.
Guvernul va depune diligențele necesare pentru ca noile legi privind statutul B.N.R. și insolvabilitatea bancară să fie aplicate ferm. De asemenea, Guvernul va elabora o serie de propuneri legislative care să permită alinierea sistemului bancar românesc la practicile și standardele internaționale.
Pentru consolidarea piețelor financiare se vor lua următoarele măsuri:
- privatizarea Băncii Române pentru Dezvoltare - S.A. și a Regiei Autonome "Banc-Post";
- încheierea restructurării Băncii Agricole - S.A.;
- auditarea Bancorex și B.C.R. și stabilirea programelor de restructurare și a necesității de recapitalizare;
- utilizarea piețelor bursiere pentru accelerarea și creșterea procesului de privatizare;
- organizarea autonomă a autorității de reglementare și supraveghere a activităților de asigurare și reasigurare;
- elaborarea și promovarea Legii creditului ipotecar.
4. Dezvoltarea regionala și sprijinirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii
Pentru anul 1998 Guvernul își propune o serie de măsuri pentru crearea cadrului instituțional și legislativ în acest domeniu prin:
- promovarea Legii de dezvoltare regionala;
- promovarea Legii zonelor speciale;
- continuarea programelor de dezvoltare regionala inițiate în cursul anului 1997 pentru Valea Jiului și Moldova;
- promovarea Legii pentru ratificarea Convenției-cadru privind cooperarea transfrontaliera;
- modificarea Legii privind zonele economice libere.
Pentru susținerea inițiativei private în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, Guvernul are în vedere consolidarea cadrului instituțional necesar elaborării și implementarii politicilor.
5. Restructurarea sectorului agricol
Guvernul recunoaște faptul ca potențialul agricol al tarii nu este exploatat în mod corespunzător. Una dintre cauzele acestei stări de fapt o constituie faramitarea a peste două treimi din suprafața de teren agricol și arabil în exploatări mici, ineficiente economic, ca urmare a întârzierii finalizarii procesului de privatizare și a întârzierii procesului de comasare a terenului prin vânzări și cumpărări. Recent adoptată Lege privind circulația juridică a terenurilor (cu aplicabilitate de la 1 aprilie 1998) va crea premisele constituirii unei adevărate piețe funciare.
F.P.S. va oferi spre vânzare, pe piața RASDAQ, întregul pachet de acțiuni ce aparține statului în societățile comerciale de tip "Comcereal". Guvernul va decide privind regimul pierderilor la societățile comerciale de tip "Cerealcom" și va mandata F.P.S. cu privatizarea rapida a acestora.
Guvernul considera ca este inadmisibil ca, în domeniul industriei alimentare, balanța comercială a României să fie deficitara. Privatizarile din acest domeniu vor incerca atragerea de investitori strategici, pentru relansarea acestei ramuri care prezintă un cert avantaj comparativ. Sprijinirea agriculturii de către stat constituie un concept mai amplu, care are în vedere nu numai sprijinul financiar. Guvernul va adopta măsuri privind:
- sprijinirea creării exploatațiilor agricole de tip industrial;
- sprijinirea materială a micilor producători și extinderea acestui sprijin în domeniul creșterii animalelor, prin cupoane pentru agricultura și prin programe speciale de inzestrare tehnica;
- elaborarea unui program național pentru atragerea și stabilirea în mediul rural a specialiștilor și a tinerilor;
- elaborarea Legii privind privatizarea societăților comerciale cu capital de stat din agricultura (foste I.A.S.);
- restructurarea regiilor autonome din subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației;
- promovarea Legii muntelui și continuarea politicilor de dezvoltare montană.
În cazul în care producția agricolă va fi excedentară, Guvernul va adopta măsuri pentru stimularea exportului de cereale.
6. Măsuri în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și locuirii
În concordanta cu opțiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice se au în vedere următoarele:
- promovarea Legii privind amenajarea teritoriului național "Rețeaua de localități";
- urmărirea extinderii elaborării planurilor urbanistice generale pentru toate municipiile și finalizarea a 60% din acestea;
- crearea cadrului de finanțare necesar dezvoltării Fondului de locuințe;
- promovarea Programului de construire de locuințe sociale și de necesitate;
- sprijinirea dezvoltării rurale.
III. Politica socială
Măsurile în acest domeniu au în vedere reforma cadrului juridic al relațiilor de muncă și al pieței forței de muncă și a sistemului de asigurări sociale. Promovarea acestor măsuri are în vedere clarificarea rolului sindicatelor, soluționarea eficienta a conflictelor de muncă, reducerea ponderii muncii la negru, reglementarea pregătirii profesionale, reechilibrarea financiară a sistemelor de asigurări sociale etc.
Guvernul își asuma o politica de salarizare a personalului bugetar prudenta, care să nu induca socuri pe partea cererii agregate. În ceea ce privește pensiile, acestea vor fi indexate cu o rata lunară ușor superioară ratei de indexare a salariilor, care va duce la o acoperire a inflației anticipate de aproximativ 70% din aceasta.
În cadrul procesului de intarire a disciplinei financiare, un rol crucial îl are politica de salarizare aprobată de Guvern pentru regiile autonome și pentru societățile de interes național. Astfel, fondurile de salarii ale regiilor autonome și ale societăților de interes național vor fi limitate conform celor prevăzute în legea bugetului.
În vederea reconversiei profesionale în Valea Jiului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va întreprinde următoarele măsuri: înființarea unui centru de calificare și recalificare la Petrosani (pentru care s-au cheltuit 600 milioane lei în 1997 și se vor cheltui încă 500 milioane lei în anul 1998); asigurarea serviciilor de orientare profesională la Petrosani, Lupeni și Petrila; crearea de 500 noi locuri de muncă prin alocarea de la bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj a circa 5 miliarde lei pentru acordarea de credite avantajoase întreprinderilor mici și mijlocii.
Cadrul legislativ care reglementează raporturile de muncă va fi perfectionat. Ministerul Muncii și Protecției Sociale va elabora noi acte normative precum Legea privind soluționarea conflictelor de muncă, sau va aduce amendamente Codului muncii, Legii sindicatelor etc. În cursul anului 1998 se va declansa procesul de reforma a sistemului de asigurări sociale și pensii, urmând ca pe lângă sistemul de pensii de stat sa figureze și un sistem complementar de pensii private. De asemenea, va fi promulgată Legea privind asistența socială a persoanelor varstnice, precum și Legea-cadru a asistenței sociale. Pensionării vor beneficia de 250.000 de locuri la tratamentul balnear (pentru care s-au alocat 300 miliarde lei), de un număr de 6 călătorii pe calea ferată cu reducere la jumătate a tarifului, precum și de un program de sprijin finanțat din fonduri PHARE, aplicat în 21 de județe etc. În același timp, cuantumul alocației de stat pentru copii va crește în anul 1998 cu 30%, de la 50.000 lei la 65.000 lei.
IV. Politici privind drepturile omului, culte și minorități
Guvernul este constient de importanța creării unui climat favorabil parteneriatului social cu organizațiile patronale, sindicale și profesionale, capabil sa ducă la adoptarea unui pact social.
De asemenea, Guvernul va promova un proiect de lege privind înființarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor, ceea ce va conduce la crearea unui cadru adecvat de manifestare a formelor instituționalizate de manifestare ale societății civile. Se va promova și Legea privind restituirea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor, care au aparținut asociațiilor, fundațiilor, societăților, inclusiv organizațiilor minorităților naționale.
În ceea ce privește drepturile minorităților, se va elabora și se va promova Legea minorităților naționale. De asemenea, se va elabora o strategie naționala privind integrarea socială a rromilor.
Guvernul va elabora și va promova Legea cultelor și Legea privind retrocedarea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor, care au aparținut bisericilor. Începând cu luna septembrie va fi salarizat clerul din mediul rural, iar începând cu luna ianuarie 1999, și cel din mediul urban.
V. Politici privind capitalul uman
Guvernul va promova măsuri cu privire la continuarea reformelor din domeniul educației prin:
- publicarea și difuzarea Cărții Albe a reformei;
- inițierea creării cadrului instituțional adecvat cu implicarea societății civile în domeniul educațional;
- susținerea Legii pentru aprobarea
Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 36/1997
și a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului instituțional adecvat, Statutul personalului didactic - 1997 din perspectiva reformei învățământului preuniversitar.
În domeniul sanitar Guvernul va acționa pentru continuarea reformei prin:
- reorganizarea direcțiilor sanitare județene;
- organizarea caselor A.S.S. și monitorizarea aplicării reformei în acest domeniu;
- promovarea Legii medicamentului;
- îmbunătățirea sistemului de omologare a echipamentelor medicale;
- eliminarea contradictiilor legislative pentru corelarea învățământului medical cu asistența medicală.
În ceea ce privește domeniul culturii, Guvernul va promova un set de legi privind protecția patrimoniului cultural mobil și a monumentelor istorice, bibliotecile publice, muzeele și colectiile publice. Se vor reorganiza o serie de instituții publice de interes național și se va promova privatizarea editurilor aflate în subordinea Ministerului Culturii.
În domeniul cercetării-dezvoltării și inovarii se va adopta un plan național și se vor lansa cu prioritate programe-pilot.
VI. Politici de reforma a administrației publice
Măsurile pe care Guvernul le considera prioritare se referă la debirocratizarea sistemului administrației publice centrale și locale, în paralel cu promovarea ideilor conținute în Legea funcționarului public și a răspunderii ministeriale: creșterea responsabilității acestuia, simultan cu controlul îndeplinirii criteriilor de performanță și instituirea conceptului de funcționar de cariera. În acest sens se vor lua următoarele măsuri:
- elaborarea proiectelor de lege privind organizarea Guvernului, a ministerelor și a instituțiilor subordonate Guvernului;
- susținerea adoptării în regim de urgenta a modificărilor Legii administrației publice locale ( Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 );
- promovarea unor proiecte legislative privind: finanțele publice locale, proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, concesionarea, referendumul;
- armonizarea legislației interne în domeniul administrației publice locale cu prevederile Cartei europene a limbilor minoritare și regionale, ale Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale și ale celorlalte norme europene;
- inițierea de modificări la Legea învățământului, la Legea sănătății și la Legea de organizare și funcționare a poliției, pentru descentralizarea unor activități și responsabilități la nivelul administrației publice locale.
VII. Politici privind justiția și siguranța cetățeanului
Guvernul va avea în vedere, la elaborarea tuturor proiectelor de lege înaintate spre Parlament, să se asigure corelarea în continuare a legislației interne cu cea din Uniunea Europeană.
Se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil, prin justa despăgubire, conform Rezoluției nr. 1.123/24 aprilie 1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și garantand măsuri reale pentru protecția chiriașilor.
De asemenea, se va avea în vedere elaborarea și promovarea Legii pentru modernizarea și completarea Codului penal și a Codului de procedura penală, precum și modificarea Codului de procedura civilă, inițierea și punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne și, îndeosebi, a Poliției Române.
VIII. Politica externa și de securitate naționala
Politica externa a României va continua sa promoveze interesele României pe plan internațional, în concordanta cu obiectivele strategice ale tarii privind integrarea euroatlantica și aderarea la Uniunea Europeană.
În domeniul securității naționale se va acționa pentru definitivarea doctrinei militare, în colaborare cu Consiliul Suprem de Apărare a Tarii și cu partidele politice, precum și pentru revederea și actualizarea programelor de activitate interna și externa premergătoare aderării la NATO.
Capitolul I - POLITICA MACROECONOMICA
-----------------------------------------------------------------------------
|
MĂSURI
|RESPONSABILITATE|
TERMEN
| OBSERVAȚII
|
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Definitivarea strategiei pentru| - Ministerul
|30.08.1998|
|
|crearea pieței secundare a titluri-| Finanțelor,
|
|
|
|lor de stat și adoptarea unor ma-
| - Banca
|
|
|
|suri preliminare în aceasta direc- | Naționala a
|
|
|
|tie.
| României
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Îmbunătățirea activității de
| - Ministerul
|permanent |
|
|administrare a impozitelor prin
| Finanțelor
|
|
|
|stabilirea de bareme valorice
|
|
|
|
|lunare de colectare a taxelor și
|
|
|
|
|impozitelor datorate.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Inițierea măsurilor vizând
| - Ministerul
|30.05.1998|
|
|crearea sistemului dosarelor fisca-| Finanțelor
|
|
|
|le pentru toți contribuabilii
|
|
|
|
|(dotări).
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Armonizarea legislației cu cea | - Ministerul
|31.12.1998|
|
|europeană în domeniul impozitelor
| Finanțelor
|
|
|
|indirecte, în special TVA și
|
|
|
|
|accizelor.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Alocarea cheltuielilor de re-
| - Ministerul
|31.07.1998|
|
|forma și restructurare pe programe | Industriei și
|
|
|
|și proiecte.
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Agriculturii și|
|
|
|
| Alimentației,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Finanțelor,
|
|
|
|
| - Consiliul
|
|
|
|
|pentru Reforma
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
|Transporturilor |
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
|Apelor, Păduri- |
|
|
|
|lor și Protec-
|
|
|
|
|tiei Mediului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|6. Elaborarea metodologiilor "buge-| - Ministerul
|30.09.1998|
|
|tului pentru rezultate" și pregati-| Finanțelor
|
|
|
|rea proiectului de buget pentru
|
|
|
|
|anul 1999 în conformitate cu
|
|
|
|
|metodologiile aprobate.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Completarea legislației privind| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|achizițiile publice, în special în | Finanțelor
|
|
|
|ceea ce privește serviciile și
|
|
|
|
|armonizarea cu Directivele U.E.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reducerea evaziunii fiscale și | - Ministerul
|permanent | a) Crearea
|
|a fraudei vamale.
| Finanțelor,
|
|unui mecanism|
|
| - Garda
|
|simplificat
|
|
| Financiară,
|
|și rapid pen-|
|
| - Direcția
|
|tru recupera-|
|
| Generală a
|
|rea prejudi- |
|
| Vamilor
|
|ciilor con-
|
|
|
|
|statate de
|
|
|
|
|Garda Finan- |
|
|
|
|ciara
|
|
|
|
| b) Stoparea |
|
|
|
|posibilități-|
|
|
|
|lor de sub-
|
|
|
|
|facturare a
|
|
|
|
|importurilor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Îmbunătățirea cadrului insti-
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|tutional, în conformitate cu prac- | Privatizării
|
|
|
|tica U.E. pentru atragerea investi-| - Ministerul
|
|
|
|tiilor străine directe; crearea
| Științei și
|
|
|
|structurilor instituționale negu-
| Tehnologiei,
|
|
|
|vernamentale pentru standardizare
| - Ministerul
|
|
|
|și acreditare.
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Capitalizarea EXIMBANK.
| - Ministerul
|01.06.1998|
|
|
| Finanțelor,
|
|
|
|
| - Banca
|
|
|
|
| Naționala a
|
|
|
|
| României
|
|
|
|
| - Ministere
|
|
|
|
| Economice
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
Capitolul II - POLITICI DE RESTRUCTURARE A ECONOMIEI
-----------------------------------------------------------------------------
|
MĂSURI
|RESPONSABILITATE|
TERMEN
| OBSERVAȚII
|
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Actualizarea strategiilor sec- | - Ministerele
|31.12.1998| Se vor iden-|
|toriale și subsectoriale de
| Economice,
|
|tifica struc-|
|restructurare/dezvoltare începând
| - Ministerul
|
|rile și
|
|cu cele pentru sectoarele energetic| Privatizării
|
|dimensiunile |
|petrochimic și siderurgic; corela- |
|
|dezirabile
|
|rea strategiilor sectoriale.
|
|
|ale ramurilor|
|
|
|
|respective,
|
|
|
|
|cat și dina- |
|
|
|
|mica acestora|
|
|
|
|pe termen
|
|
|
|
|lung și se
|
|
|
|
|vor stabili
|
|
|
|
|măsurile con-|
|
|
|
|crete de
|
|
|
|
|creare a me- |
|
|
|
|diului econo-|
|
|
|
|mic favorabil|
|
|
|
|, termene și |
|
|
|
|responsabili-|
|
|
|
|tati.
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. a) Restructurarea societăților | - Ministerul
|permanent | Restructura-|
|comerciale cu capital majoritar de | Privatizării,
|
|rile vor avea|
|stat, care înregistrează pierderi
| - Ministerele
|
|la baza ana- |
|și lichidarea structurilor
| Economice
|
|lizarea
|
|neviabile
|
|
|societăților |
|...................................|................|
|comerciale
|
| b) Nu se vor acorda subvenții și
| - Ministerul
|
|respective în|
|se va descuraja creditarea agenți- | Finanțelor și
|
|concordanta
|
|lor economici care au acumulat un
| - Ministerele
|
|cu programele|
|volum important de credite neper-
| Economice
|
|de dezvoltare|
|formante și datorii restante.
|
|
|sectoriale.
|
|
|
|
| Vor fi
|
|
|
|
|realizate
|
|
|
|
|divizari/
|
|
|
|
|comasari/
|
|
|
|
|lichidari.
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Elaborarea normelor metodolo-
| - Ministerul
|30.06.1998| Finanțarea
|
|gice de finanțare a proiectelor și | Finanțelor,
|
|trebuie să
|
|programelor de restructurare și
| - Ministerul
|
|aibă în vede-|
|dezvoltare economică din fondul de | Industriei și
|
|re principiul|
|dezvoltare la dispoziția Guvernului| Comerțului,
|
|de rambursare|
|
| - Ministerul
|
|a sumelor.
|
|
| Agriculturii și|
|
|
|
| Alimentației,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Transporturilor|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea unui act normativ
| - Ministerul
|30.07.1998|
|
|privind utilizarea fondurilor
| Privatizării,
|
|
|
|obținute din vânzări de active de
| - Ministerul
|
|
|
|către societățile comerciale cu
| Industriei și
|
|
|
|capital majoritar de stat, exclusiv| Comerțului,
|
|
|
|în scopul restructurării/
| - Ministerul
|
|
|
|retehnologizării/dezvoltării
| Finanțelor
|
|
|
|societăților comerciale respective.|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Completarea cadrului legislativ| - Ministerul
|30.05.1998| Creșterea
|
|în vederea accelerarii procesului
| Privatizării
|
|gradului de
|
|de privatizare.
|
|
|transparenta |
|
|
|
|și eficienta,|
|
|
|
|precum și a
|
|
|
|
|calității
|
|
|
|
|deontologice |
|
|
|
|a actului de |
|
|
|
|privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Actualizarea strategiei și a
| - Ministerul
|30.04.1998|
|
|Programului de Privatizare pentru
| Privatizării
|
|
|
|anul 1998
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Întocmirea unui act normativ
| - Ministerul
|30.05.1998| Deblocarea
|
|privind cadrul de sustinere a pri- | Privatizării
|
|și accelera- |
|vatizarii unor societăți comerciale|
|
|rea procesului
|mari cu datorii importante la buge-|
|
|de privatiza-|
|tele de stat și de asigurări
|
|
|re.
|
|sociale și de sănătate, la bănci și|
|
|
|
|la alți creditori prin conversia
|
|
|
|
|datoriilor în acțiuni, reesalonari,|
|
|
|
|moratorii.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Finalizarea regularizarilor
| - Ministerul
|01.08.1998| Realizarea
|
|cotelor de capital între SIF-uri
| Privatizării
|
|acesteia
|
|și FPS.
|
|
|condiționeaza|
|
|
|
|privatizarea |
|
|
|
|băncilor
|
|
|
|
|(BANCPOST și |
|
|
|
|BRD).
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea studiilor și progra-| - Ministerul
|30.08.1998|
|
|melor de demarare a procesului de
| Privatizării,
|
|
|
|privatizare în domenii de interes
| - Ministerul
|
|
|
|bugetar:
| Educației
|
|
|
| - învățământ
| Naționale,
|
|
|
| - sănătate
| - Ministerul
|
|
|
|
| Sănătății
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Promovarea cadrului legislativ | - Consiliul
|30.06.1998| Vor fi
|
|specific reorganizării și restruc- |pentru Reforma, |
|posibile:
|
|turarii regiilor autonome (Legea
| - Ministerul
|
| - separarea |
|privind dreptul de proprietate
| Justiției,
|
|capitalului
|
|publică și regimul juridic al
| - Ministerul
|
|public de cel|
|acestuia, Legea concesiunilor,
| Industriei și
|
|privat;
|
|Legea energiei și Legea serviciilor| Comerțului,
|
| - determina-|
|publice).
| - D.A.P.L.
|
|rea capitalu-|
|
|
|
|lui social al|
|
|
|
|societăților |
|
|
|
|comerciale
|
|
|
|
|rezultate din|
|
|
|
|reorganizarea|
|
|
|
|regiilor
|
|
|
|
|autonome;
|
|
|
|
| - reglemen- |
|
|
|
|tarea rela-
|
|
|
|
|tiilor socie-|
|
|
|
|tatilor comer-
|
|
|
|ciale ce
|
|
|
|
|operează cu
|
|
|
|
|bunurile
|
|
|
|
|publice și
|
|
|
|
|prestează
|
|
|
|
|servicii
|
|
|
|
|publice cu
|
|
|
|
|autoritățile.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Înființarea unor autorități de | - Consiliul
|15.07.1998| Aceasta
|
|reglementare cu rol de arbitru al
| pentru Reforma |
|autoritate
|
|piețelor dominate de monopoluri
|
și
|
|acorda licen-|
|naturale.
| - Ministerele
|
|te, aproba
|
|
| de resort
|
|tarife, su-
|
|
|
|
|pravegheaza
|
|
|
|
|respectarea
|
|
|
|
|funcționarii |
|
|
|
|pieței etc.
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Perfecționarea cadrului legis- | - Ministerele
|30.06.1998|
|
|lativ cu privire la transferul
| Economice,
|
|
|
|către FPS a acțiunilor societăților| - Ministerul
|
|
|
|comerciale rezultate ca urmare a
| Privatizării,
|
|
|
|reorganizării regiilor autonome.
| - Ministerul
|
|
|
|
| Justiției
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. Privatizarea R.A. ROMTELECOM
|
|30.05.1998|
|
| a) Transferarea acțiunilor gestio-|
|
|
|
|nate de Ministerul Finanțelor și
|
|
|
|
|Ministerul Comunicațiilor la
|
|
|
|
|ROMTELECOM către FPS și preluarea
|
|
|
|
|imediata de către acesta a procesu-| - Ministerul
|
|
|
|lui de privatizare.
| Comunicațiilor |
|
|
|...................................|
|..........|
|
| b) Finalizarea primei etape a
| - Ministerul
|30.09.1998|
|
|privatizării cu investitor strate- | Privatizării
|
|
|
|gic și salariați, inclusiv prin
|
|
|
|
|marire de capital
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Restructurarea RENEL
| - Ministerul
|31.07.1998|
|
| a) Separarea în componente
| Industriei și
|
|
|
|functionale.
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| b) Externalizarea și transformarea| - Ministerul
|31.07.1998|
|
|în societăți comerciale a unor
| Industriei și
|
|
|
|componente.
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Privatizării,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| c) Transformarea unor componente
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|în societăți naționale și/sau
| Industriei și
|
|
|
|societăți comerciale precum și
| Comerțului,
|
|
|
|demararea privatizării/concesiona- | - Ministerul
|
|
|
|rii acestora din urma.
| Privatizării,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| d) Dinamizarea subventiei incruci-| - Ministerul
|31.07.1998|
|
|sate între consumul industrial și
| Industriei și
|
|
|
|cel casnic și oferirea unor tarife | Comerțului,
|
|
|
|reduse doar categoriilor defavori- | - Oficiul
|
|
|
|zate economic, simultan cu revede- | Concurentei
|
|
|
|rea sistemului tarifar pentru
|
|
|
|
|electricitate și căldură.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Restructurarea ROMGAZ
| - Ministerul
|31.07.1998|
|
| a) Separarea în componente
| Industriei și
|
|
|
|functionale.
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| b) Externalizarea și transformarea| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|în societăți comerciale a unor
| Industriei și
|
|
|
|componente.
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Privatizării,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| c) Transformarea unor componente
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|în societăți naționale și/sau
| Industriei și
|
|
|
|societăți comerciale precum și
| Comerțului,
|
|
|
|demararea privatizării/concesiona- | - Ministerul
|
|
|
|rii acestora din urma.
| Privatizării,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. a) Încheierea corporatizarii
| - Ministerul
|31.07.1998|
|
|efective a SNP PETROM.
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|litate pentru privatizarea parțială| Industriei și
|
|
|
|a societății.
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Privatizării,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Transferarea către administra- | - Ministerul
|
|
|
|tiile locale a minim trei porturi. |Transporturilor,|
|
|
|
| - D.A.P.L.
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. a) Corporatizarea Companiei
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|Naționale a Sarii.
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|litate a privatizării.
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Privatizării,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Continuarea programului de
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|restructurare a SNCFR și trecerea
|Transporturilor,|
|
|
|la organizarea în societăți comer- | - Ministerul
|
|
|
|ciale a transportului de marfa și
| Finanțelor,
|
|
|
|călători.
| - Ministerul
|
|
|
|
| Privatizării,
|
|
|
|
| - D.A.P.L.
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. a) Efectuarea de propuneri/
| - Ministerul
|30.09.1998|
|
|studii de fezabilitate privind
| Privatizării,
|
|
|
|corporatizarea și externalizarea/
| - Ministerele
|
|
|
|privatizarea totală sau parțială a | de resort
|
|
|
|unor activități componente pentru
|
|
|
|
|alte regii autonome:
|
|
|
|
| - Aeroportul Baneasa, Otopeni,
|
|
|
|
|
Constanta și Timișoara
|
|
|
|
| - RATMIL
|
|
|
|
| - Apele Române
|
|
|
|
| - PLAFAR
|
|
|
|
| - ROMAVIA
|
|
|
|
| - Editura Didactica și Pedagogica |
|
|
|
| - UNIFARM
|
|
|
|
| - Tipografia CORESSI
|
|
|
|
|lista urmând a fi completată pe
|
|
|
|
|parcurs.
|
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| b) Demararea privatizării acestor | - Ministerul
|31.12.1998|
|
|societăți.
| Privatizării
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Privatizarea BRD și BANCPOST cu| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|investitori strategici - bănci
| Privatizării,
|
|
|
|internaționale de prim rang
| - Ministerul
|
|
|
|(inclusiv prin oferirea capitalului| Finanțelor și
|
|
|
|majoritar) combinata cu emisiuni
| - Banca
|
|
|
|de acțiuni pe piața interna și
| Naționala a
|
|
|
|certificate de depozit pe piețele
| României
|
|
|
|externe.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Încheierea restructurării
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|Băncii Agricole și Finalizarea
| Privatizării,
|
|
|
|studiului de fezabilitate pentru
| - Ministerul
|
|
|
|privatizarea acestei bănci.
| Finanțelor și
|
|
|
|
| - Banca
|
|
|
|
| Naționala a
|
|
|
|
| României
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Auditarea BANCOREX și BCR și
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|stabilirea programelor de restruc- | Privatizării,
|
|
|
|turare și a necesității de
| - Ministerul
|
|
|
|recapitalizare a acestor bănci.
| Finanțelor și
|
|
|
|
| - Banca
|
|
|
|
| Naționala a
|
|
|
|
| României
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Privatizarea ASIROM
| - Ministerul
|30.11.1998|
|
|
| Privatizării
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Utilizarea piețelor bursiere
| - Ministerul
|01.06.1998|
|
|pentru accelerarea și creșterea
| Privatizării,
|
|
|
|transparenței procesului de
| - Comisia
|
|
|
|privatizare.
|Naționala pentru|
|
|
|
|Valori Mobiliare|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Organizarea autonomă a Oficiu- | - Ministerul
|cf. Legii |
|
|lui Național pentru Supravegherea
| Finanțelor
|
|
|
|activităților de asigurare și
|
|
|
|
|reasigurare.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Modificarea Legii Leasing-ului | - Ministerul
|30.06.1998|
|
|
| Privatizării
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Elaborarea și promovarea Legii | - Ministerul
|30.06.1998| Se asigura
|
|creditului ipotecar.
| Finanțelor și
|
|înființarea
|
|
| - Ministerele
|
|băncilor de
|
|
| interesate,
|
|credit ipo-
|
|
| - Banca
|
|tecar, lansa-|
|
| Naționala a
|
|rea progra-
|
|
| României,
|
|mului natio- |
|
| - CNVM
|
|nal de con-
|
|
|
|
|structii de
|
|
|
|
|locuințe, a
|
|
|
|
|pieței ipote-|
|
|
|
|cilor și
|
|
|
|
|obligațiuni- |
|
|
|
|lor ipotecare|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Elaborarea și promovarea unui
| - Ministerul
|30.09.1998| Se asigura
|
|act normativ pentru asigurarea și
| Finanțelor,
|
|protecția
|
|reasigurarea activelor societăților| - Ministerul
|
|acestor acti-|
|comerciale cu capital majoritar de | Industriei și
|
|ve contra
|
|stat și a patrimoniului instituții-| Comerțului,
|
|riscurilor
|
|lor de stat centrale și locale.
| - Ministerul
|
|cat și dimi- |
|
| Privatizării
|
|nuarea tran- |
|
|
|
|sferurilor de|
|
|
|
|la buget pen-|
|
|
|
|tru recupera-|
|
|
|
|rea - repara-|
|
|
|
|rea daunelor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Consolidarea cadrului institu- | - Consiliul
|01.09.1998|
|
|tional de elaborare și implementare| pentru Reforma |
|
|
|a politicilor pentru dezvoltarea
| - Banca
|
|
|
|sectorului de întreprinderi mici și| Naționala a
|
|
|
|mijlocii; stimularea funcționarii
| României
|
|
|
|creditului și a garantarii acestuia|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Promovarea Legii de dezvoltare | - Consiliul
|30.06.1998|
|
|regionala și crearea cadrului
| pentru Reforma,|
|
|
|instituțional de finanțare pentru
| - Ministerul
|
|
|
|elaborarea și aplicarea de politici| Industriei și
|
|
|
|active în domeniul dezvoltării
| Comerțului,
|
|
|
|regionale.
| - Ministerul
|
|
|
|
| Finanțelor,
|
|
|
|
| - D.A.P.L.
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea Legii zonelor
| - Consiliul
|01.06.1998|
|
|speciale.
| pentru Reforma,|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|33. Continuarea programelor de
| - Consiliul
|31.12.1998|
|
|dezvoltare regionala inițiate în
| pentru Reforma,|
|
|
|cursul anului 1997 pentru Valea
| - Ministerul
|
|
|
|Jiului și Moldova.
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|34. Promovarea Legii pentru rati-
| - D.A.P.L.,
|30.06.1998|
|
|ficarea Convenției Cadru privind
| - Consiliul
|
|
|
|cooperarea transfrontaliera.
| pentru Reforma |
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|35. Constituirea euro-regiunilor
| - D.A.P.L.
|
| Pe baza
|
|"Prutul Superior" și "Dunarea de
|
|
|înțelegerilor|
|Jos".
|
|
|internatio-
|
|
|
|
|nale.
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|36. Modificarea Legii privind
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|Zonele Economice Libere.
| Transporturilor|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Justiției
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|37. Elaborarea proiectelor vizând
| - Comisia
|31.12.1998|
|
|strategia naționala de informati-
| Naționala de
|
|
|
|zare.
| Informatica,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Comunicațiilor,|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Științei și
|
|
|
|
| Tehnologiei
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|38. Aprobarea strategiei naționale | - Ministerul
|31.12.1998|
|
|de comunicații.
| Comunicațiilor |
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|39. Restructurarea regiilor auto-
|
|31.12.1998|
|
|nome în domeniul comunicațiilor
|
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| a) Corporatizarea R.A. RADIO
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|
Comunicații.
| Comunicațiilor |
|
|
|...................................|................|..........|
|
| b) Corporatizarea R.A. POSTA
|
|30.06.1998|
|
|
Română.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|40. Privatizarea:
| - Ministerul
|31.12.1998| Termen de
|
|
- demararea privatizării
| Comunicațiilor,|
|încheiere -
|
|
R.A. POSTA Română prin oferta
| - Ministerul
|
|semestrul
|
|
publică în primul rând pe piața | Privatizării
|
| I - 1999
|
|
de capital din România.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|41. Perfecționarea cadrului
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|legislativ prin:
| Comunicațiilor,|
|
|
| a) Adaptarea cadrului de regle-
| - Ministerul
|
|
|
| mentari autohton cu cadrul de
| Justiției
|
|
|
| reglementare a Uniunii Europene;
|
|
|
|
| b) Elaborarea și promovarea Legii |
|
|
|
| spectrului de frecventa;
|
|
|
|
| c) Elaborarea și promovarea Legii |
|
|
|
| de transformare a Inspectoratului |
|
|
|
| General de Comunicații în Agenția |
|
|
|
| Naționala de Comunicații;
|
|
|
|
| d) Elaborarea și promovarea Legii |
|
|
|
| privind Semnatura Secretizata.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|42. Investiții:
| - Ministerul
|permanent | Până în anul|
| a) Continuarea instalării de minim| Comunicațiilor,|
| 2000
|
|300.000 de noi linii telefonice și | - Ministerul
|
|
|
|înlocuirea a 100.000 linii telefo- | Finanțelor
|
|
|
|nice - existente anual;
|
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| b) Începerea investițiilor pentru |
|31.12.1998|
|
|Centrul Național pentru Monitoriza-|
|
|
|
|rea de Frecventa;
|
|
|
|
|...................................|................|..........|
|
| c) Începerea investiției pentru
|
|31.12.1998|
|
|retehnologizarea SN RADIO Comunică-|
|
|
|
|tii, ca o componenta importanța
|
|
|
|
|pentru siguranța naționala.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|43. Sprijinirea creării exploata-
| - Ministerul
|
| Pe baza
|
|tiilor agricole moderne prin:
| Agriculturii și|
|proprietății |
| a) realizarea cadrului legislativ | Alimentației,
|
|private
|
|adecvat (Legea creditului agricol, | - Ministerul
|
|
|
|modificarea Legii nr. 36/1991
| Justiției,
|
|
|
|privind asociațiile agricole);
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|...................................|................|30.09.1998|
|
| b) realizarea cadrului institutio-| - Ministerul
|
|
|
|nal (Fondul de sprijin al producă- | Agriculturii și|
|
|
|torilor agricoli, Fondul de asigu- | Alimentației,
|
|
|
|rare și reasigurare împotriva
| - Ministerul
|
|
|
|calamităților).
| Finanțelor
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|44. Sprijinirea materială a micilor| - Ministerul
|permanent |
|
|producători și extinderea acestui
| Agriculturii și|
|
|
|sprijin în domeniul creșterii
| Alimentației,
|
|
|
|animalelor, prin cupoane pentru
| - Ministerul
|
|
|
|agricultura și prin programe
| Finanțelor,
|
|
|
|speciale de inzestrare tehnica.
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|45. Continuarea procesului de
| - Ministerul
|permanent | Conform
|
|retrocedare a proprietăților fun-
| Agriculturii și|
|Protocolului |
|ciare (terenuri arabile, pășuni,
| Alimentației,
|
|semnat ante- |
|păduri, terenuri împădurite) prin
|
|
|rior de către|
|extinderea cadrului legislativ.
|
|
|toți partene-|
|
|
|
|rii din
|
|
|
|
|coalitie,
|
|
|
|
|consacrate în|
|
|
|
|Legea nr.
|
|
|
|
|169/1997 și
|
|
|
|
|prin acordul |
|
|
|
|partenerilor |
|
|
|
|din coalitie.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|46. Elaborarea unui program natio- | - Ministerul
|30.08.1998|
|
|nal pentru atragerea și stabilirea | Agriculturii și|
|
|
|în mediul rural a specialiștilor
| Alimentației,
|
|
|
|și a tinerilor.
| - Ministerul
|
|
|
|
| Tineretului și |
|
|
|
| Sportului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Lucrărilor
|
|
|
|
| Publice și
|
|
|
|
| Amenajării
|
|
|
|
| Teritoriului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Educației
|
|
|
|
| Naționale,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|47. Elaborarea cadrului institu-
| - Ministerul
|30.09.1998| Fondul fun- |
|tional pentru administrarea fondu- | Agriculturii și|
|ciar al sta- |
|lui funciar al statului și trecerea| Alimentației,
|
|tului rămas
|
|la privatizarea de societăți
| - Ministerul
|
|după retroce-|
|comerciale cu capital de stat din
| Privatizării
|
|dare și
|
|agricultura.
|
|
|privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|48. Finalizarea proiectului de lege| - Ministerul
|30.11.1998|
|
|privind piscicultura și pescuitul. | Agriculturii și|
|
|
|
| Alimentației
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|49. Stimularea exportului de
| - Ministerul
|30.11.1998|
|
|cereale dacă producția va fi
| Agriculturii și|
|
|
|excedentară.
| Alimentației,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|50. Finalizarea procesului de
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|dizolvare a ANPA și demararea pro- | Agriculturii și|
|
|
|cesului de privatizare a societăți-| Alimentației,
|
|
|
|lor comerciale rezultate în urma
| - Ministerul
|
|
|
|divizării.
| Privatizării
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|51. Restructurarea regiilor din
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|subordinea Ministerului Agricultu- | Agriculturii și|
|
|
|rii și Alimentației (R.A. Tutunului| Alimentației,
|
|
|
|RAIF, Cai de Rasa etc.), transfor- | - Ministerul
|
|
|
|marea acestora în societăți comer- | Privatizării
|
|
|
|ciale și demararea privatizării
|
|
|
|
|acestora.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|52. Elaborarea și promovarea Legii | - Ministerul
|30.06.1998|
|
|Fondului de protecția mediului.
| Apelor,
|
|
|
|
| Pădurilor și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Mediului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|53. Crearea cadrului instituțional | - Ministerul
|31.12.1998|
|
|pentru administrarea fondului de
| Apelor,
|
|
|
|protecția mediului și a metodolo-
| Pădurilor și
|
|
|
|giei de ierarhizare și promovare a | Protecției
|
|
|
|proiectelor de mediu.
| Mediului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| de Finanțe,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|54. Elaborarea și promovarea cadru-| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|lui legislativ stimulator pentru
| Apelor,
|
|
|
|activitățile de protecția mediului,| Pădurilor și
|
|
|
|inclusiv ale instrumentelor econo- | Protecției
|
|
|
|mice și financiare.
| Mediului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| de Finanțe,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|55. În domeniul amenajării terito- | - Ministerul
|30.10.1998|
|
|riului și urbanismului:
| Lucrărilor
|
|
|
| - promovarea Legii privind amena- | Publice și
|
|
|
|jarea teritoriului național
| Amenajării
|
|
|
|"Rețeaua de localități".
| Teritoriului
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| - urmărirea extinderii elaborării | - D.A.P.L. și
|31.12.1998|
|
|Planurilor Urbanistice Generale
| - Ministerele
|
|
|
|pentru toate municipiile și finali-| interesate
|
|
|
|zarea a 60% din acestea.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|56. În domeniul locuirii
|
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| - promovarea de programe pentru
| - Ministerul
|30.09.1998| Se va urmări|
|construcția de locuințe, inclusiv
| Lucrărilor
|
|co-finanțarea|
|locuințe sociale și de necesitate
| Publice și
|
|prin resurse |
|și crearea cadrului instituțional
| Amenajării
|
|externe.
|
|și de finanțare necesar;
| Teritoriului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Finanțelor
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| - elaborarea programului de
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|acțiuni pentru reducerea riscului
| Muncii și
|
|
|
|seismic al clădirilor de locuit
| Protecției
|
|
|
|expertizate tehnic și încadrate în | Sociale,
|
|
|
|gradul I de risc seismic, inclusiv | - Ministerul
|
|
|
|asigurarea cu resurse financiare
| Științei și
|
|
|
|pentru susținerea programului.
| Tehnologiei,
|
|
|
|
| - D.A.P.L.
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|57. Sprijinirea dezvoltării rurale | - Ministerul
|permanent | Programele
|
|prin: elaborarea, inițierea și
| Lucrărilor
|
|se extind și |
|aplicarea de programe pentru
| Publice și
|
|în anul 1999.|
|alimentarea cu apa, electrificare, | Amenajării
|
|
|
|rețele de linii telefonice, infra- | Teritoriului,
|
|
|
|structuri de transport (inclusiv
| - Ministerul
|
|
|
|pietruirea drumurilor comunale) și | Finanțelor,
|
|
|
|crearea de locuri de muncă în
| - Ministerul
|
|
|
|sectoare neagricole.
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
|Transporturilor,|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Comunicațiilor,|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Agriculturii și|
|
|
|
| Alimentației
|
|
|
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul III - POLITICA SOCIALĂ
-----------------------------------------------------------------------------
|
MĂSURI
|RESPONSABILITATE|
TERMEN
| OBSERVAȚII
|
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reforma cadrului juridic al
|
|
|
|
| relațiilor de muncă
|
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| a) Modificarea Legii nr. 54/1991
| - Ministerul
|30.09.1998| Pentru cla- |
|cu privire la sindicate
| Muncii și
|
|rificarea
|
|
| Protecției
|
|rolurilor
|
|
| Sociale,
|
|
|
|
| - Consiliul
|
|
|
|
| Economic și
|
|
|
|
| Social
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea Legii nr. 15/1991
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|a conflictelor de muncă
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale,
|
|
|
|
| - Consiliul
|
|
|
|
| Economic și
|
|
|
|
| Social
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| c) Modificarea Legii privind
| - Ministerul
|30.06.1998| Pentru solu-|
|organizarea judecătorească pentru
| Muncii și
|
|tionarea efi-|
|mai buna soluționare a litigiilor
| Protecției
|
|cienta a
|
|de muncă.
| Sociale,
|
|litigiilor
|
|
| - Consiliul
|
|de muncă, și |
|
| Economic și
|
|responsabili-|
|
| Social,
|
|zarea părți- |
|
| - Ministerul
|
|lor contrac- |
|
| Justiției
|
|tuale în
|
|
|
|
|raporturile
|
|
|
|
|de muncă
|
|...................................|................|..........|.............|
| d) Modificarea Codului Muncii
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale,
|
|
|
|
| - Consiliul
|
|
|
|
| Economic și
|
|
|
|
| Social
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Reforma cadrului juridic al
|
|
|
|
| pieței forței de muncă
|
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| a) Promovarea modificării Legii
| - Ministerul
|30.09.1998| - Eliminarea|
|nr. 1/1991 care va deveni Legea
| Muncii și
|
|muncii la
|
|privind reglementarea pieței forței| Protecției
|
|negru.
|
|de muncă.
| Sociale,
|
| - Eficienti-|
|
| - Ministerul
|
|zarea siste- |
|
| Finanțelor,
|
|mului de
|
|
| - Ministerul
|
|acordare a
|
|
| Industriei și
|
|ajutorului
|
|
| Comerțului,
|
|de șomaj.
|
|
| - Consiliul
|
| - Finaliza- |
|
| Economic și
|
|rea, eficien-|
|
| Social
|
|tizarea chel-|
|
|
|
|tuielilor
|
|
|
|
|pentru măsuri|
|
|
|
|active (re-
|
|
|
|
|glementarea
|
|
|
|
|formării
|
|
|
|
|continue pro-|
|
|
|
|fesionale a
|
|
|
|
|adulților).
|
|
|
|
| - Reglemen- |
|
|
|
|tarea juridi-|
|
|
|
|ca a concedi-|
|
|
|
|erilor colec-|
|
|
|
|tive.
|
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea sistemului normativ| - Ministerul
|30.06.1998| a. Liberali-|
|a remunerării muncii.
| Muncii și
|
|zare.
|
|
| Protecției
|
| b. Control
|
|
| Sociale
|
|prin sistem
|
|
|
|
|de salarizare|
|
|
|
|orientat pe
|
|
|
|
|performanta
|
|
|
|
|în sfera
|
|
|
|
|publică.
|
|...................................|................|..........|.............|
| c) Legiferarea regimului de circu-| - Ministerul
|30.09.1998| - Protecția |
|latie internationala a forței de
| Muncii și
|
|muncitorilor |
|munca.
| Protecției
|
|români care
|
|
| Sociale
|
|lucrează în
|
|
|
|
|străinătate. |
|
|
|
|- Armonizarea|
|
|
|
|cu reglemen- |
|
|
|
|țările
|
|
|
|
|europene.
|
|...................................|................|..........|.............|
| d) Legiferarea autorității de
| - Ministerul
|30.06.1998| - Abordarea |
|inspecție a muncii.
| Muncii și
|
|generalista. |
|
| Protecției
|
| - Stimularea|
|
| Sociale
|
|investițiilor|
|
|
|
|pentru ameli-|
|
|
|
|orarea condi-|
|
|
|
|tiilor de
|
|
|
|
|munca.
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Reforma sistemului de asigurări|
|
|
|
| sociale
|
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| a) Elaborarea pachetului de legi
| - Ministerul
|30.09.1998| - reechili- |
|privind PAG și/sau capitalizate în | Muncii și
|
|brarea finan-|
|gestiune publică și/sau privată
| Protecției
|
|ciara a sis- |
|
| Sociale,
|
|temului
|
|
| - Consiliul
|
| - efect po- |
|
| Economic și
|
|zitiv asupra |
|
| Social
|
|piețelor de
|
|
|
|
|capital
|
|...................................|................|..........|.............|
| b) Elaborarea pachetului de legi
| - Ministerul
|
|
|
|privind asigurarea la risc profe-
| Muncii și
|
|
|
|sional și accidente
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale,
|
|
|
|
| - Consiliul
|
|
|
|
| Economic și
|
|
|
|
| Social
|
|
|
|
| - Secretariatul|
|
|
|
| de Stat pentru |
|
|
|
| Handicapati
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. a) Reforma sistemului de
| - Ministerul
|31.12.1998| - adresabi- |
|Asistența Socială.
| Muncii și
|
|litatea ser- |
|
| Protecției
|
|viciilor;
|
|
| Sociale,
|
| - standarde |
|
| - Secretariatul|
|ocupationale |
|
| de Stat pentru |
|pentru servi-|
|
| Handicapati,
|
|ciul de asis-|
|
| - Departamentul|
|tenta;
|
|
|pentru Protecția|
| - eligibili-|
|
| Copilului,
|
|tatea ONG
|
|
| - Ministerul
|
|pentru oferi-|
|
| Sănătății
|
|rea de servi-|
|
|
|
|cii sociale
|
|
|
|
|finanțate
|
|
|
|
|public;
|
|...................................|................|..........|.............|
| b) Inițierea reformei institutio- | - Ministerul
|31.12.1998| - aspecte de|
|nale.
| Muncii și
|
|reforma a
|
|
| Protecției
|
|administrației
|
| Sociale,
|
|publice.
|
|
| - D.A.P.L.,
|
|
|
|
| - Departamentul|
|
|
|
|pentru Protecția|
|
|
|
| Copilului,
|
|
|
|
| - Secretariatul|
|
|
|
| de Stat pentru |
|
|
|
| Handicapati,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Sănătății,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Educației
|
|
|
|
| Naționale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Promovarea legii privind
| - Secretariatul|31.05.1998|
|
|persoanele cu handicap.
| de Stat pentru |
|
|
|
| Handicapati
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Elaborarea și promovarea Legii | - Departamentul|30.09.1998|
|
|privind regimul protecției dreptu- |pentru Protecția|
|
|
|rilor copilului.
| Copilului
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Semnarea și pregătirea ratifi- | - Departamentul|31.12.1998|
|
|carii Convenției Europene cu pri-
|pentru Protecția|
|
|
|vire la exercițiul drepturilor
| Copilului
|
|
|
|copilului (Strasbourg 1996)
|
|
|
|
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul IV - POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI,
CULTE ȘI MINORITĂȚI
MĂSURI
RESPONSABILITATE
TERMEN
OBSERVAȚII
1.
Accelerarea operaționalizării Consiliului Economic și Social.
-
Guvern prin ministere
30.06.1998
Instaurarea unui climat de colaborare și conlucrare capabil să ducă la adoptarea unui pact social.
2.
Elaborarea și promovarea legii pentru înființarea și funcționarea asociațiilor și fundațiilor.
-
Ministerul Justiției
31.12.1998
La elaborare se va colabora cu organizațiile neguvernamentale.
3.
Elaborarea și promovarea Legii cultelor și a Legii privind inventarierea bunurilor imobile și a celor mobile aferente lor, care au aparținut bisericilor în vederea reglementării situației lor juridice.
-
Secretariatul de Stat pentru Culte,
31.12.1998
a)
cu consultarea cultelor religioase recunoscute.
-
Ministerul Justiției,
b)
Se vor avea în vedere reglementările prevăzute în Recomandarea nr. 176 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
-
Departamentul Minorităților Naționale
4.
Elaborarea și promovarea Legii minorităților naționale.
-
Departamentul Minorităților Naționale,
31.12.1998
-
Ministerul Justiției
5.
Elaborarea strategiei naționale privind integrarea socială a rromilor.
-
Departamentul Minorităților Naționale
31.12.1998
6.
Constituirea Consiliului Consultativ pentru sectorul neguvernamental la nivel central și local.
Decizia Primului-Ministru/ Hotărâre de Guvern
30.06.1998
7.
Salarizarea bugetară a clerului.
-
Ministerul Finanțelor,
01.09.1998
De la 01.09.1998 se va salariza clerul din mediul rural și de la 01.09.1999 și cel din mediul urban.
-
Secretariatul de Stat pentru Culte
8.
Ratificarea unor convenții relevante semnate în 1997 privind cetățenia, crimele contra umanității și de război, proceduri în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.
-
Ministerul Afacerilor Externe,
30.12.1998
-
Ministerul Justiției
Capitolul V - POLITICI PRIVIND CAPITALUL UMAN
-----------------------------------------------------------------------------
|
MĂSURI
|RESPONSABILITATE|
TERMEN
| OBSERVAȚII
|
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reorganizarea Direcțiilor
| - Ministerul
|30.09.1998|
|
|Sanitare Județene
| Sănătății
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Organizarea caselor A.S.S. și
| - Ministerul
|30.09.1998|
|
|monitorizarea aplicării reformei
| Sănătății,
|
|
|
|în acest domeniu
| - Ministerul
|
|
|
|
| Finanțelor
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Promovarea Legii medicamentului| - Ministerul
|30.06.1998| - în lege se|
|
| Sănătății și
|
|va prevedea
|
|
| - Ministerul
|
|crearea unei |
|
| Justiției
|
|autorități
|
|
|
|
|naționale în |
|
|
|
|domeniul
|
|
|
|
|farmaceutic
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Îmbunătățirea sistemului de
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|omologare a echipamentelor medicale| Sănătății
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Eliminarea contradictiilor
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|legislative pentru corelarea inva- | Sănătății,
|
|
|
|tamantului medical cu asistența
| - Ministerul
|
|
|
|medicală
| Justiției,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Educației
|
|
|
|
| Naționale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Susținerea rețelelor institu-
| - Ministerul
|permanent |
|
|tionale de realizare a programului | Sănătății
|
|
|
|național de sănătate
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Publicarea și difuzarea
| - Ministerul
|01.08.1998|
|
|"Cărții albe" a reformei educației | Educației
|
|
|
|
| Naționale și
|
|
|
|
| - I.S.E.
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reforma curriculara: plan,
| - Ministerul
|01.07.1998|
|
|programe, manuale, evaluare
| Educației
|
|
|
|
| Naționale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Inițierea creării cadrului
| - Ministerul
|permanent |
|
|instituțional adecvat cu implicarea| Educației
|
|
|
|societății civile în domeniul
| Naționale
|
|
|
|educațional
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Susținerea Legii pentru aproba-| - Ministerul
|31.05.1998| Conform
|
|rea Ordonanței de urgenta a Guver- | Educației
|
|Protocolului |
|nului nr. 36/1997 și a Normelor de | Naționale
|
|semnat ante- |
|aplicare a acesteia, inclusiv a
|
|
|rior de către|
|celor privitoare la crearea cadru- |
|
|partenerii de|
|lui instituțional adecvat, Statutul|
|
|coalitie și
|
|personalului didactic - 1997 din
|
|
|înțelegerilor|
|perspectiva reformei învățământului|
|
|dintre
|
|preuniversitar.
|
|
|aceștia.
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Elaborarea și experimentarea
| - Ministerul
|01.09.1998|
|
|unui nou model național de
| Educației
|
|
|
|inspecție
| Naționale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Identificarea resurselor extra-| - Ministerul
|30.05.1998|
|
|bugetare care pot fi atrase de
| Educației
|
|
|
|universități
| Naționale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. a) Acțiuni privind semnarea de | - Ministerul
|permanent |
|
|convenții bilaterale în domeniul
| Educației
|
|
|
|recunoașterii diplomelor
| Naționale
|
|
|
|...................................|................|..........|.............|
| b) Asigurarea cadrului legislativ |
|30.10.1998|
|
|instituțional în domeniul recunoas-|
|
|
|
|terii actelor de studii superioare |
|
|
|
|efectuate în alte tari
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Dezvoltarea bibliotecilor sco- | - Ministerul
|permanent |a) Conectarea|
|lare și dotarea cu tehnica informa-| Educației
|
|unităților de|
|tica a școlilor
| Naționale
|
|învățământ la|
|
|
|
|"magistralele|
|
|
|
|informationa-|
|
|
|
|le"
|
|
|
|
|b) Stimularea|
|
|
|
|producției
|
|
|
|
|autohtone de |
|
|
|
|soft educa-
|
|
|
|
|tional.
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Legea privind protecția patri- | - Ministerul
|31.12.1998|
|
|moniului cultural mobil
| Culturii
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. Legea privind protecția
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|monumentelor istorice
| Culturii
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Legea bibliotecilor publice
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|
| Culturii
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. Legea muzeelor și colectiilor
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|publice
| Culturii
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Modificarea Legii Arhivelor
| - Ministerul
|30.11.1998|
|
|Naționale
| Culturii,
|
|
|
|
| - Ministerul de|
|
|
|
| Interne,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Justiției
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. Adoptarea statutului juridic
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|al artistului și al omului de
| Culturii
|
|
|
|creație
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Înființarea Arhivei Naționale
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|de Filme, ca instituție publică
| Culturii
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Reorganizarea instituției
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|publice Casa de Presa și Editura
| Culturii
|
|
|
|"Cultura Naționala" în societate
|
|
|
|
|comercială
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Reorganizarea unor instituții
| - Ministerul
|31.07.1998|
|
|publice de cultura de interes
| Culturii
|
|
|
|național, aflate în subordinea
|
|
|
|
|Ministerului Culturii
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Continuarea procesului de
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|informatizare a Bibliotecii
| Culturii,
|
|
|
|Naționale
| - Biblioteca
|
|
|
|
| Naționala
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Finalizarea procesului de
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|reorganizare și transformarea în
| Culturii,
|
|
|
|societăți comerciale a editurilor
| - Ministerul
|
|
|
|care sunt instituții publice aflate| Privatizării
|
|
|
|în subordinea Ministerului Culturii|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Continuarea lucrărilor de cer- | - Ministerul
|31.12.1998|
|
|cetare, proiectare, consolidare,
| Culturii,
|
|
|
|restaurare și punere în valoare la | - O.N.P.,
|
|
|
|obiectivele monumente istorice
| - D.A.P.L.
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Promovarea unui parteneriat
| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|activ cu structuri ale societății
| Culturii
|
|
|
|civile și autorități publice locale|
|
|
|
|pentru realizarea programelor și
|
|
|
|
|proiectelor culturale
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Lansarea programului de evalua-| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|re a politicii culturale naționale,| Culturii
|
|
|
|inclusiv în agenda Consiliului
|
|
|
|
|Europei
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Adoptarea Planului Național de | - Ministerul
|30.12.1998|
|
|Cercetare-Dezvoltare și Inovare;
| Științei și
|
|
|
|lansarea prioritara a unor programe| Tehnologiei,
|
|
|
|pilot de cercetare-dezvoltare și
| - Ministerul
|
|
|
|de stimulare a inovarii
| Industriei și
|
|
|
|
| Comerțului,
|
|
|
|
| - Ministerele
|
|
|
|
| Economice
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Definitivarea și promovarea
| - Ministerul
|30.06.1998|
|
|programului național pentru susti- | Tineretului și |
|
|
|nerea activităților sportive de
| Sportului
|
|
|
|masa.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Perfecționarea cadrului legis- | - Ministerul
|30.09.1998|
|
|lativ pentru înființarea, organi-
| Tineretului și |
|
|
|zarea și funcționarea structurilor | Sportului
|
|
|
|asociative de și pentru tineret.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea programului național| - Ministerul
|31.12.1998|
|
|pentru prevenirea excluderii sociale| Tineretului și |
|
|
|a copiilor și tinerilor.
| Sportului
|
|
|
|
| - Departamentul|
|
|
|
|pentru Protecția|
|
|
|
| Copilului
|
|
|
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul VI - POLITICI DE REFORMA A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
-----------------------------------------------------------------------------
|
MĂSURI
|RESPONSABILITATE|
TERMEN
| OBSERVAȚII
|
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Elaborarea proiectelor de lege | - Consiliul
|01.09.1998|
|
|privind organizarea Guvernului,
| pentru Reforma,|
|
|
|ministerelor și a instituțiilor
| - Secretariatul|
|
|
|subordonate Guvernului
| General al
|
|
|
|
| Guvernului,
|
|
|
|
| - Ministerul
|
|
|
|
| Justiției și
|
|
|
|
| celelalte
|
|
|
|
| ministere
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Definirea funcției politice,
| - Ministerul
|01.09.1998|
|
|publice și administrative; finali- | Justiției
|
|
|
|zarea și susținerea adoptării
|
|
|
|
|legilor privind răspunderea
|
|
|
|
|ministerială și Statutul funcționa-|
|
|
|
|rului public
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Susținerea adoptării în regim
| - Ministrul
|01.09.1998|
|
|de urgenta a modificărilor Legii
| pentru relația |
|
|
|administrației publice locale
| cu Parlamentul,|
|
|
|(Ordonanța de urgenta a Guvernului | - D.A.P.L.
|
|
|
|nr. 22/1997)
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Completarea cadrului legislativ| - D.A.P.L.,
|01.09.1998|
|
|pentru continuarea reformei admi-
| - Ministerul
|
|
|
|nistratiei publice locale, consoli-| Finanțelor,
|
|
|
|darea descentralizării și autono-
| - Consiliul
|
|
|
|miei locale administrative sustinu-| pentru Reforma,|
|
|
|te financiar prin elaborarea și
| - Ministerul
|
|
|
|promovarea proiectelor legislative:| Justiției și
|
|
|
| - Legea finanțelor publice locale;| Ministerele
|
|
|
| - Legea proprietății publice și
| interesate
|
|
|
|regimul juridic al acesteia;
|
|
|
|
| - Legea concesionarii;
|
|
|
|
| - Legea referendumului.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Armonizarea legislației interne| - Departamentul|01.09.1998|
|
|în domeniul administrației publice | pentru
|
|
|
|locale cu prevederile Cartei euro- | Minorități
|
|
|
|pene a limbilor minoritare și
| Naționale,
|
|
|
|regionale, ale Convenției cadru
| - D.A.P.L.
|
|
|
|privind protecția minorităților
|
|
|
|
|naționale și ale celorlalte norme
|
|
|
|
|europene.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Inițierea de modificări la
| - D.A.P.L. și
|01.09.1998| Cu transfe- |
|Legea învățământului, Legea sănătă-| - Ministere
|
|rarea resur- |
|tii și Legea de organizare și
| implicate
|
|selor aferen-|
|funcționare a poliției pentru
|
|
|te
|
|descentralizarea unor activități
|
|
|
|
|și responsabilități la nivelul
|
|
|
|
|administrației publice locale.
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Reducerea personalului bugetar | - Guvernul
|31.12.1998|
|
|din administrație cu cca. 10%
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reorganizarea centrelor terito-| - D.A.P.L.,
|30.09.1998|
|
|riale de formare și instruire a
| - Ministerul
|
|
|
|funcționarilor publici
| Muncii și
|
|
|
|
| Protecției
|
|
|
|
| Sociale
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea programelor de
| - D.A.P.L.
|30.09.1998|
|
|formare și instruire pentru pre-
|
|
|
|
|fecti, subprefecți, secretari
|
|
|
|
|generali ai prefecturilor, secre-
|
|
|
|
|tari ai Consiliilor județene,
|
|
|
|
|secretari ai primăriilor în colabo-|
|
|
|
|rare cu centrele teritoriale de
|
|
|
|
|perfecționare a funcționarilor
|
|
|
|
|publici
|
|
|
|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Crearea cadrului normativ și
| - Comisia
|31.12.1998| - registrul |
|instituțional pentru realizarea
| Naționala de
|
|permanent al |
|infrastructurii naționale
| Informatica,
|
|populației
|
|informationale
| - Ministerul
|
|administrat
|
|
| Comunicațiilor,|
|de către
|
|
| - D.A.P.L.,
|
|Oficiile de
|
|
| - ONCGC
|
|Stare Civilă |
|
|
|
|din primării;|
|
|
|
|- dezvoltarea|
|
|
|
|sistemului
|
|
|
|
|geografic de |
|
|
|
|referința.
|
-----------------------------------------------------------------------------
Capitolul VII - POLITICI PRIVIND JUSTIȚIA ȘI SIGURANTA
CETĂȚEANULUI
MĂSURI
RESPONSABILITATE
TERMEN
OBSERVAȚII
1.
Corelarea în continuare a legislației interne cu cea din Uniunea Europeană
- Departamentul Integrării Europene,
permanent
- Ministerul Justiției și
- Ministerele interesate
2.
Continuarea procesului de ratificare a acordurilor internaționale la care România este parte semnatară și integrarea acestora în legislația internă.
- Partea semnatară,
permanent
- Ministerul Justiției
- Ministerul Afacerilor Externe
3.
Cadrul legislativ privind restituirea în natură a unor imobile preluate de stat după 6 martie 1945, sau acolo unde nu mai este posibil prin justă despăgubire, conform Rezoluției nr. 1123/24.04.1997 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și cu garanții privind măsuri reale pentru protecția chiriașilor.
- Ministerul Justiției
31.12.1998
Proiectele de lege vor fi promovate simultan. Totodată se se vor identifica posibilitățile reglementării situației juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice.
4.
Elaborarea și promovarea Legii pentru modernizarea și completarea Codului Penal.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
5.
Elaborarea unui act normativ privind reglementarea organizatorică și de autorizare pentru crearea unui corp privat de executori judecătorești.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
6.
Lărgirea atribuțiilor lichidatorilor specializați prin preluarea unora dintre acelea care sunt în sarcina instituției judecătorului sindic.
- Ministerul Justiției
31.12.1998
7.
Modificarea Codului de procedură civilă.
- Ministerul Justiției
31.12.1998
8.
Elaborarea și promovarea unei noi legi privind executarea pedepselor.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
9.
Elaborarea și promovarea Legii privind înlocuirea sancțiunii închisorii contravenționale cu obligarea contravenienților la prestarea unei activități în folosul comunității.
- Ministrul Justiției
30.09.1998
10.
Elaborarea și promovarea proiectelor de lege privind:
- Ministerul Justiției
30.09.1998
a)
Organizarea activității de expertiză tehnică-judiciară.
b)
Exercitarea profesiilor liberale.
11.
Elaborarea și promovarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ.
- Ministerul Justiției
12.
Elaborarea și promovarea Legii pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.
- Ministerul Justiției
30.09.1998
13.
Modificarea Legii Curții Supreme de Justiție și a Legii instanțelor militare.
- Ministerul Justiției
Desființarea Secției militare a Curții Supreme de Justiție și corelarea cu Legea privind organizarea judecătorească.
14.
Inițierea și punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne și îndeosebi a Poliției Române. În acest sens vor fi definitivate și înaintate Guvernului proiectele de legi privind:
- Ministerul de Interne
a)
statutul polițistului;
30.09.1998
b)
modificarea Legii privind organizarea și funcționarea Poliției Române.
30.09.1998
15.
Continuarea acțiunii de reorganizare și restructurare a ministerului, prin:
- Ministerul de Interne
a)
elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi, în Jandarmeria Română;
30.09.1998
b)
reorganizarea Comandamentului Național al Grănicerilor, reducerea personalului neoperativ și creșterea numărului elementelor de dispozitiv pe frontieră;
30.09.1998
c)
constituirea de structuri specializate în domeniile noi de manifestare a criminalității economico-financiare (jocuri de noroc etc.) și a unor subunități de intervenție operativă;
31.12.1998
d)
completarea structurilor de comandă din Jandarmeria Română, cu compartimente de specialiști în pază aeroporturi, antiterorism și constituirea Brigăzii de Pază Aeroporturi, după preluarea misiunii de la Ministerul Apărării Naționale.
31.12.1998
16.
Elaborarea, actualizarea sau modificarea legislației specifice, cu accent pe:
- Ministerul de Interne
30.09.1998
a)
Legea privind siguranța cetățeanului
b)
Legea privind frontiera de stat a României
31.12.1998
c)
Legea privind organizarea și funcționarea Corpului Pompierilor Militari
31.12.1998
Capitolul VIII - POLITICA EXTERNA ȘI DE SECURITATE NAȚIONALA
MĂSURI
RESPONSABILITATE
TERMEN
OBSERVAȚII
1.
Definitivarea doctrinei militare
-
Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu:
30.06.1998
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării
-
Partide politice
2.
Dimensionarea capacității de apărare necesară (personal și tehnică de luptă)
-
Ministerul Apărării Naționale în colaborare cu:
31.12.1998
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării,
-
Partidele politice
3.
Revederea și actualizarea programelor de activitate internă și externă premergătoare aderării la NATO
-
Consiliul suprem de Apărare a Țării,
permanent
-
Ministerul Apărării Naționale,
-
Ministerul Afacerilor Externe,
-
Ministere interesate
4.
Revizuirea unor legi emise anterior adoptării Constituției (Legea privind siguranța națională, Legea de înființare și organizare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Legea de înființare și funcționare a SRI, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, Legea secretului de stat) și adaptarea lor la noile realități.
-
Consiliul Suprem de apărare a Țării,
permanent
-
Ministerul Apărării Naționale
-
Ministerul Afacerilor Externe,
-
Ministere interesate
5.
Completarea cadrului legislativ, prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stării de asediu și stării de urgență, Legea planificării Apărării), adaptate legislației comunitare, precum și prin adoptarea Cărții Albe a Securității Naționale, Strategiei de securitate națională a României și a Strategiei Militare a României.
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării,
permanent
-
Ministerul apărării Naționale
-
Ministerul Afacerilor Externe,
-
Ministere interesate.
----------