Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 356/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor

prezumat în vigoare

Data actului
17 martie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 431 din 24 iunie 2009
Citează
4 acte
Structură
1 articol · 5.893 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Scholz Recycling" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 208.1/208/2007 al Judecătoriei Caransebeș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 208.1/208/2007, Judecătoria Caransebeș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Scholz Recycling" - S.R.L. din Timișoara.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, deoarece regimul drumurilor - care implică exercitarea dreptului de proprietate - nu putea fi stabilit prin ordonanță a Guvernului, ci numai prin lege organică.

Judecătoria Caransebeș consideră excepția neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră excepția neîntemeiată, prevederile de lege criticate fiind constituționale.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate nu contravin Constituției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificările și completările ulterioare.

Textul constituțional invocat este cel al art. 73 alin. (3) lit. m) privind reglementarea prin lege organică a regimului juridic general al proprietății și moștenirii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.

Articolul 73

alin. (1) din Constituție stabilește că Parlamentul poate adopta trei categorii de legi, și anume: legi constituționale, legi organice și legi ordinare. Cât privește legile organice, art. 73 alin. (3) stabilește domeniile de reglementare, iar la lit. m) arată că prin asemenea legi se reglementează "regimul juridic general al proprietății și al moștenirii".

Curtea, în jurisprudența sa, de exemplu

Decizia nr. 2 din 5 ianuarie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 13 ianuarie 1995, a statuat că folosirea termenului general circumscrie domeniul legilor organice la principiile (regulile) comune, fundamentale, iar Parlamentul, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a țării, are dreptul, dar și obligația de a determina chiar el acele relații sociale care, nefiind de domeniul legilor constituționale sau organice, trebuie reglementate prin lege ordinară.

Curtea reține însă că din însuși conținutul normei constituționale rezultă că domeniul rezervat legii organice se referă exclusiv la regimul general al proprietății, nu și la aspecte de ordin particular. Or,

Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

nu instituie un regim general al proprietății distinct de cel reglementat de

Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, ci stabilește reguli obligatorii privind administrarea, întreținerea și exploatarea drumurilor publice, pentru a transpune în practică dispozițiile cuprinse la art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, potrivit cărora statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Scholz Recycling" - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 208.1/208/2007 al Judecătoriei Caransebeș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.