Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 760/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor

prezumat în vigoare

Data actului
12 mai 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 459 din 2 iulie 2009
Citează
5 acte
Structură
2 articole · 12.762 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 120/2005 1 septembrie 2005 (prevederi anume) privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administ…

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005

privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, excepție ridicată de Nicolae-Ciprian Feticu în Dosarul nr. 3.527/62/2008 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond reprezentantului Ministerului Public.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că, atunci când a prevăzut acordarea sporului lunar de 30% din salariul de bază pentru polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor, legiuitorul a avut în vedere specificul activității desfășurate de aceasta, astfel că diferența de tratament juridic este justificată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.527/62/2008, Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005

privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor. Excepția a fost ridicată de Nicolae Ciprian Feticu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 652/CA din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 3.527/62/2008, având ca obiect un litigiu privind funcționarii publici statutari.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât acordă un spor de 30% din salariul de bază lunar doar pentru polițiștii care desfășoară activități de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor, iar nu și pentru ceilalți polițiști, ca organe de cercetare penală ale poliției judiciare din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, în general, și, în special, polițiștii delegați la DIICOT. În acest sens, arată că polițiștii din cadrul Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor nu au o specializare ori pregătire suplimentară. De asemenea, selecționarea, pregătirea, acordarea gradelor profesionale, încadrarea în categorii și grade profesionale, drepturile, îndatoririle polițiștilor, recompensele, răspunderea juridică și sancțiunile aplicate acestora, precum și întreruperea sau încetarea raporturilor de serviciu sunt reglementate la fel pentru toți polițiștii. Activitatea de cercetare penală desfășurată de către polițiști, indiferent de structura din care fac parte, se efectuează sub supravegherea și controlul procurorului, potrivit art. 216 din Codul de procedură penală, iar dispozițiile acestuia sunt obligatorii pentru organele de cercetare penală ale poliției, potrivit art. 219 din Codul de procedură penală. Salarizarea tuturor polițiștilor este supusă aceluiași act normativ. Aceeași situație este și în ceea ce privește organizarea și structura ierarhică. În plus, arată că toți polițiștii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor sunt supuși acelorași condiții de muncă, uzură psihică și fizică. Prin urmare, consideră că nu este admisibil și moral să se folosească concomitent două sisteme de salarizare. De asemenea, arată că nu poate fi credibilă explicația că acest spor constituie un spor de asigurare a incoruptibilității personalului Direcției generale anticorupție, pentru că incoruptibilitatea trebuie asigurată pentru toți polițiștii în condiții de egalitate de salariu pentru muncă egală.

Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât sporul prevăzut de

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005

se acordă în considerarea atribuțiilor specifice avute în vedere, iar situațiile diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferențiat.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că, pe fond, excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor se află într-o situație diferită, prin natura și specificul atribuțiilor îndeplinite, față de celelalte categorii de polițiști. Observând însă că aspectele invocate de autorul excepției nu privesc veritabile probleme de neconstituționalitate, ci lipsa din conținutul textului de lege criticat a unor reglementări în sensul dorit de autorul excepției, precum și faptul că solicită, în realitate, modificarea textului de lege, consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

Avocatul Poporului consideră că

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005

este neconstituțional, întrucât desfășurarea de către polițiști a activității de prevenire și combatere a corupției nu reprezintă un criteriu obiectiv și rațional pentru a justifica tratamentul juridic diferențiat constând în acordarea unui spor de 30%.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005

privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 6 septembrie 2005, și aprobată cu modificări prin

Legea nr. 383/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.159 din 21 decembrie 2005.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

-

Articolul 3

: "La articolul 21 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 353/2003 , cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:

«(1^1) Polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de un spor lunar de 30% din salariul de bază.»"

Autorul excepției consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor prevederi:

art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție , privind egalitatea în drepturi a cetățenilor,

art. 14 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării,

art. 7

și

art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului , care se referă la egalitatea tuturor oamenilor în drepturi și protecția egală a legii, precum și la un salariu egal pentru muncă egală, art. 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, prin care se consacră un salariu egal și o remunerație egală pentru o muncă de valoare egală, art. 4 din Carta socială europeană revizuită, care garantează dreptul la o salarizare echitabilă, și prevederilor Directivei 200/EC/78 privind crearea cadrului general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă și condițiile de angajare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat acordă, pentru o categorie socioprofesională limitată, respectiv polițiștii care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului Ministerului Administrației și Internelor, un spor lunar de 30% din salariul de bază. Autorul excepției consideră că temeiurile acordării acestui spor nu justifică limitarea sa doar la categoria de persoane menționată și este de părere că de acesta ar trebui să beneficieze toți polițiștii în vederea asigurării incoruptibilității lor.

Față de acestea, Curtea constată că

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005

introduce un nou alineat la

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 . Articolul 21 face parte din secțiunea a 2-a ultimului act normativ menționat care reglementează indemnizațiile, sporurile, premiile, primele și alte drepturi bănești ale polițiștilor. Astfel, alături de alte drepturi bănești, precum sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, pentru activități care solicită o încordare psihică foarte ridicată sau care se desfășoară în condiții deosebite de muncă, este prevăzut și sporul la care se referă textul de lege criticat, acesta acordându-se tocmai în considerarea specificului activității de prevenire și combatere a corupției chiar în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, activitate care presupune însăși verificarea celor care, la rândul lor, sunt chemați să protejeze respectarea legii. Prin urmare, motivația acordării acestor sporuri nu are în vedere doar necesitatea de a asigura incoruptibilitatea polițiștilor, așa cum sugerează autorul excepției, ci are un cadru mai larg.

Desigur, se ridică întrebarea dacă anumite activități desfășurate de polițiștii care nu se încadrează în ipoteza prevăzută de textul de lege criticat nu prezintă totuși caracteristici comparabile care ar justifica acordarea sporului menționat.

Articolul 23

din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

răspunde acestei întrebări, prevăzând că "Dispozițiile legale prin care sunt stabilite sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare, pentru activități care solicită o încordare psihică foarte ridicată sau care se desfășoară în condiții deosebite de muncă, pentru condiții grele de muncă, pentru activitatea desfășurată în schimb de noapte, precum și alte reglementări se aplică și polițiștilor care se află în situații similare, cu avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Normele de aplicare se stabilesc prin ordin al ministrului de interne".

Pentru aceste motive, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2005

privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, excepție ridicată de Nicolae-ciprian Feticu în Dosarul nr. 3.527/62/2008 al Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.