Decizia nr. 725/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
- Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 (prevederi anume) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 fondului funciar
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Anna Grauvogel în Dosarul nr. 608/295/2008 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, critica vizând completarea normelor incriminate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 12 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 608/295/2008, Tribunalul Timiș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Anna Grauvogel.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că prevederile art. 44 din Constituția României garantează apatrizilor și cetățenilor străini dreptul de a dobândi, prin moștenire legală, dreptul de proprietate asupra terenurilor aflate pe teritoriul statului român. Or, dispozițiile
art. 48 din Legea nr. 18/1991 , limitând sfera persoanelor care pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate doar la cetățenii români, înfrâng acest principiu constituțional. Atâta timp cât prin
art. 44 alin. (2) din Constituție
se prevede, în mod expres, că cetățenii străini pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moștenire legală, fără a face distincție între regimurile juridice ale acestor terenuri și fără a excepta anumite categorii de terenuri, rezultă că au dreptul legal de a dobândi în proprietate și terenurile ce fac obiectul
Tribunalul Timiș - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de calitatea de cetățean român reprezintă o opțiune a legiuitorului cu privire la reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , texte de lege care au următorul conținut:
-
Articolul 30
din Legea nr. 1/2000 : "În aplicarea prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum a fost modificată prin
Legea nr. 169/1997 , precum și a prezentei legi, cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau în străinătate.";
-
Articolul 48
din Legea nr. 18/1991 : "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la
art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9)."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 16 alin. (1) ,
art. 21 ,
art. 44 ,
art. 46 ,
art. 51
și
art. 154 , precum și prevederilor
art. 14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale
art. 1 din Protocolul nr. 12
la
Convenție .
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Prevederile
art. 30 din Legea nr. 1/2000
au mai fost supuse controlului de constituționalitate într-o altă cauză, având o motivare similară și același autor. Astfel, prin
Decizia nr. 640 din 28 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 22 august 2007, Curtea a decis că în analiza acestui text trebuie avut în vedere scopul
Legii nr. 1/2000 , anume acela de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri în termen legal. Totodată, aceste prevederi de lege trebuie coroborate cu prevederile art. 3 alin. (5) din această lege, potrivit cărora "Prin proprietar deposedat, în sensul prezentei legi, se înțelege persoana titulară a dreptului de proprietate în momentul deposedării".
Din această perspectivă, Curtea a constatat că prevederile
art. 30 din Legea nr. 1/2000
sunt în acord cu dispozițiile constituționale ale
art. 44 alin. (2) , potrivit cărora "Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală", și ale
art. 46 , care prevede că "Dreptul la moștenire este garantat".
De altfel, în reglementarea dată de
Codul civil , moștenirea se deschide din momentul decesului autorului, legea recunoscând drepturile succesorilor, nefiind prevăzută nicio derogare de la normele de drept comun referitoare la procedura succesorală.
În ceea ce privește critica dispozițiilor
art. 48 din Legea nr. 18/1991 , Curtea constată că asupra constituționalității acestora s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
Decizia nr. 630/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 1 august 2007. Cu acel prilej s-a reținut că dispozițiile
au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit în temeiul și în condițiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - proprietatea funciară - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezentând o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.
Potrivit normei constituționale consacrate de
art. 44 alin. (2)
teza a doua, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală, ceea ce presupune că aceștia, după anul 2003, pot dobândi terenuri în condițiile dreptului comun ( art. 650 și următoarele din Codul civil), Legea nr. 18/1991 , republicată, fiind o lege specială care îi are ca destinatari doar pe cetățenii români.
Pe de altă parte, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor
Legii nr. 18/1991 , garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în persoana reclamanților, câtă vreme aceștia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naște ulterior.
Rațiunile care au stat la baza adoptării deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi menținută.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 30 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , coroborate cu cele ale
art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Anna Grauvogel în Dosarul nr. 608/295/2008 al Tribunalului Timiș - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 mai 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.