Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 756/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari

prezumat în vigoare

Data actului
12 mai 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 516 din 28 iulie 2009
Citat de
1 act
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 7.766 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 230/2007 6 iulie 2007 (prevederi anume) privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 31 alin. (2) și (3)

din

anexa nr. 2 la Legea locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Mihail Iușut și Carmen Iușut în Dosarul nr. 9.474/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 26 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.474/4/2008, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a

art. 31 alin. (2) și (3)

din

anexa nr. 2 la Legea locuinței nr. 114/1996 , excepție ridicată de Mihail Iușut și Carmen Iușut.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că textele de lege criticate instituie prezumția relativă de culpă a debitorilor obligației de plată a cheltuielilor de întreținere și, totodată, scutirea de la plata taxei de timbru a asociațiilor de proprietari, ceea ce conduce la reglementarea unei proceduri de judecată inechitabile, ce încalcă prevederile

art. 6 paragraful 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și

art. 11 ,

20

și

125 din Constituția României . De asemenea, mai arată autorul excepției, ideea de proces echitabil trimite la ideea de stat de drept a cărui primă și esențială caracteristică constă în eliminarea arbitrariului și domnia legii, prin adoptarea unor reglementări coerente.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Deși Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile

art. 31 alin. (2) și (3)

din

anexa nr. 2 la Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, instanța constituțională constată că aceste dispoziții au fost abrogate prin

art. 61 din Legea nr. 230/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, fiind preluate de dispozițiile

art. 50

din această lege, care au următorul conținut: "(1) Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

(2) Acțiunea asociației de proprietari este scutită de taxa de timbru.

(3) Sentința dată în favoarea asociației de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusă în aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisă de Codul de procedură civilă."

Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în

art. 11 ,

20

și

126 din Constituție , precum și prevederile

art. 6 paragraful 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor criticate s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 191 din 31 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005. Cu acel prilej, Curtea a respins excepția având același obiect, statuând că "în ceea ce privește susținerea autorului excepției privind încălcarea principiului egalității, întrucât asociația de proprietari este scutită de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire, aceasta este nefondată. În jurisprudența Curții Constituționale s-a stabilit că instituirea unor excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru (scutiri de plată taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituțional. Potrivit

art. 138 alin. (1) din Constituție , "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situații diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligație constituțională a cetățenilor, prevăzută de

art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală , în conformitate cu care «Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice»".

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția pronunțată în prealabil este pe deplin aplicabilă și în cauza de față în ceea ce privește critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de prevederile

art. 21 alin. (3) din Constituție .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 50 din Legea nr. 230/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, excepție ridicată de Mihail Iușut și Carmen Iușut în Dosarul nr. 9.474/4/2008 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.