Decizia nr. 191/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la Legea locuinței nr. 114/1996 și ale art. 17 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004
abrogat
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Abrogat prin 1
- Decizia nr. 288/2009 6 martie 2009 pentru eliberarea doamnei Dorina Nicolina Isopescu din funcția de inspector general de sta…
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 114/1996 11 octombrie 1996 (prevederi anume) privind locuințele
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Aurelia Popa - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din anexa nr. 2 la
Legea locuinței nr. 114/1996 , precum și a celor ale
a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, excepție ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 14.208/2003 al Judecătoriei Sectorului 3 București.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepției arată că scutirea de plată taxelor de timbru a asociațiilor de locatari în litigiile locative este o măsură discriminatorie în raport cu locatarii care nu beneficiază de această măsură, încălcându-se atât prevederile art. 16 din Constituție, cât și cele ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se mai susține că abrogarea unei dispoziții legale care prevedea dreptul la asistență juridică gratuită a urmașilor eroilor-martiri ai revoluției, a răniților, precum și pensionarilor de invaliditate care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria revoluției este neconstituțională, întrucât, în acest mod, un drept legal dobândit a fost eliminat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. Se apreciază că măsura scutirii de la plata taxelor de timbru a asociațiilor de locatari în litigiile locative este constituțională, în acest sens invocându-se
Decizia Curții Constituționale nr. 16 din 22 ianuarie 2002 , prin care o excepție similară a fost respinsă. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17 din Legea nr. 341/2004 , se consideră că aceasta este neîntemeiată, întrucât abrogarea unor dispoziții legale care prevedeau dreptul la asistență juridică gratuită nu este contrară dispozițiilor constituționale, având în vedere că nu se pune problema încălcării unui drept fundamental.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 28 septembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 14.208/2003, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din anexa nr. 2 la
Legea locuinței nr. 114/1996 , precum și a celor ale
a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, excepție ridicată de Aurel Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii prin care se cere obligarea unei asociații de locatari să permită autorului excepției accesul în anumite spații comune, precum și efectuarea unor lucrări la utilități.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 31 din anexa nr. 2 la
contravin prevederilor constituționale ale art. 16 și 20, precum și celor ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, se arată că scutirea asociațiilor de proprietari de plată taxelor de timbru în litigiile locative, fiind o "măsură discriminatorie", este neconstituțională.
Totodată, autorul excepției mai susține că prevederile
sunt neconstituționale, întrucât abrogă dispozițiile
care prevedeau "dreptul la asistență juridică gratuită" victimelor Revoluției române din decembrie 1989, în condițiile în care, în opinia autorului excepției, "o lege, după acordarea unui drept, nu îl poate abroga, cel mult îl poate suspenda pe o anumită perioadă. Restrângerea drepturilor acordate de lege este neconstituțională".
Judecătoria Sectorului 3 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se apreciază că prevederile criticate "vin în sprijinul recuperării cotelor de întreținere cu mai multă ușurință, având în vedere multitudinea datornicilor și debitele mari pe care le datorează", și nu încalcă dispozițiile art. 16 și 20 din Constituție, stabilind "condițiile în care se poate dispune obligarea proprietarilor la plata cheltuielilor comune de întreținere".
În legătură cu invocarea abrogării dispozițiilor din
Legea nr. 42/1990 , care prevedeau dreptul la asistență juridică gratuită pentru urmașii eroilor martiri ai revoluției, răniții și pensionarii de invaliditate, instanța arată că
"nu contravine Constituției, câtă vreme dispozițiile unui act normativ pot fi abrogate prin dispozițiile unui alt act normativ, de același rang".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se arată că textul art. 31 din anexa nr. 2 la
nu încalcă prevederile art. 16 din Constituție, invocându-se în acest sens
Decizia Curții Constituționale nr. 16 din 22 ianuarie 2002 . Guvernul apreciază că prevederea criticată nu încalcă art. 20 din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, se arată: "Convenția, acordând protecție drepturilor indivizilor (persoane fizice), interzice orice formă de discriminare între aceștia, bazată pe origine socială sau națională, rasă, culoare, limbă, religie, avere etc.". De asemenea, se consideră că "nu poate fi vorba despre nici o discriminare, întrucât reglementarea legală, pretins neconstituțională, se referă la situații distincte, ca și la persoane deosebite".
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se susține că, "în ipoteza prevăzută de dispozițiile legale criticate, asociațiile de proprietari și proprietarii apartamentelor se află în situații diferite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rațional stabilirea unui tratament juridic diferit", iar "stabilirea unor regimuri juridice speciale, în funcție de anumite situații obiective avute în vedere, reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului".
Totodată, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 31 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la
Legea locuinței nr. 114/1996 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, precum și dispozițiile Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004.
În realitate, referitor la art. 31 din anexa nr. 2 la
Legea locuinței nr. 114/1996 , autorul excepției de neconsti-tuționalitate critică doar alineatul 3 al acestuia, care are următorul cuprins:
"Acțiunea este scutită de taxă de timbru."
Scutirea de plată taxei de timbru se referă la acțiunea pe care o poate introduce asociația de proprietari împotriva oricărui proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune.
Curtea reține că, în ceea ce privește invocarea neconstituționalității
Legii nr. 341/2004 , în realitate, din motivarea excepției rezultă că autorul acesteia se referă numai la dispozițiile art. 17 din lege, prin care, pe data intrării sale în vigoare, se abrogă
pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 10 alin. 1 lit. o) din legea abrogată, se prevedea că "urmașii eroilor-martiri ai revoluției, răniții, precum și pensionarii de invaliditate care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în lupta pentru victoria revoluției beneficiază", între alte drepturi, și de "asistență juridică gratuită".
Dispozițiile constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 16 și 20. Curtea observă că, deși se invocă în susținerea excepției întregul text al art. 16 și cel al art. 20 din Constituție, în realitate, astfel cum rezultă din memoriul prin care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, autorul excepției se referă doar la alin. (1) al art. 16, precum și la alin. (2) al art. 20. De asemenea, deși autorul excepției nu invocă în mod expres vreun alt text constituțional în susținerea acesteia, Curtea reține că, în realitate, acesta se referă, în motivarea excepției, și la dispozițiile art. 53 din Constituție atunci când critică constituționalitatea prevederilor
art. 17 din Legea nr. 341/2004 . Textele din Constituție menționate au următorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";
- Art. 20 alin. (2): "Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.";
- Art. 53: "(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.";
De asemenea, autorul excepției mai invocă în susținerea acesteia și prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care au următorul cuprins:
"Exercitarea drepturilor și libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație."
În esență, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că, prin scutirea asociațiilor de proprietari de plată taxelor de timbru în litigiile locative, sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), precum și cele ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale raportate la
art. 20 din Constituție. De asemenea, se susține că Legea nr. 341/2004
este neconstituțională, întrucât nu mai prevede "dreptul la asistență juridică gratuită" a victimelor Revoluției române din decembrie 1989.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la
au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002, Curtea a respins o excepție având același obiect, statuând că "în ceea ce privește susținerea autorului excepției privind încălcarea principiului egalității, consacrat de dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât asociația de proprietari este scutită de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire, Curtea constată că [...] aceasta este nefondată. În jurisprudența Curții Constituționale s-a stabilit că instituirea unor excepții de la regula generală a plății taxelor judiciare de timbru (scutiri de plată taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusă acestui principiu constituțional. Potrivit art. 138 alin. (1) din Constituție, «Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege», fiind, așadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în vedere situații diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalității în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligație constituțională a cetățenilor, prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care «Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice». În acest sens este, de exemplu,
Decizia nr. 175 din 26 septembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000".
Considerentele care au stat la baza deciziilor menționate ale Curții Constituționale își mențin valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine modificarea jurisprudenței Curții.
De asemenea, Curtea reține că textul criticat impune un tratament juridic diferit pentru situații de fapt diferite, având o justificare obiectivă și rațională, și anume necesitatea recuperării de către asociațiile de proprietari a cotelor de întreținere cu mai multă ușurință, ținând cont atât de multitudinea datornicilor, de debitele mari pe care aceștia le au, precum și de consecințele grave ale neachitării acestora. De asemenea, Curtea observă că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ceea ce duce, de altfel, și la inaplicabilitatea în cauză a textului constituțional al art. 20 alin. (2).
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 17 din Legea nr. 341/2004 , prin care a fost abrogată
Legea nr. 42/1990 , inclusiv prevederile art. 10 alin. 1 lit. o) din această lege, prin care se prevedea dreptul la asistență juridică gratuită pentru unele categorii de persoane care au luptat pentru victoria revoluției, Curtea reține că dreptul la asistență juridică gratuită nu este un drept constituțional fundamental, aceasta fiind o facilitate acordată de către legiuitor anumitor categorii de persoane aflate în situații specifice. Reglementarea acordării dreptului respectiv este la latitudinea legiuitorului.
Curtea constată că prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în cauză, dispozițiile respective referindu-se la restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților fundamentale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
în numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 (Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari) la
și ale art. 17 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, excepție ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 14.208/2003 al Judecătoriei Sectorului 3 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 martie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.