Decizia nr. 924/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Gigel Dăscălescu în Dosarul nr. 9.601/281/2008 al Judecătoriei Ploiești - Secția civilă, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 496D/2009 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarele nr. 498D/2009 și nr. 576D/2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Dragoș Ciupercescu în Dosarul nr. 14.990/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă, respectiv în Dosarul nr. 7.630/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 959D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Iulian Anastasiu și Constanța Ștefan în Dosarul nr. 32.472/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea de obiect a acestor cauze, pune în discuție problema conexării lor.

Partea prezentă și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarelor nr. 959D/2009, nr. 576D/2009 și nr. 498D/2009 la Dosarul nr. 496D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului Dragoș Ciupercescu, autorul excepțiilor ce constituie obiectul Dosarelor nr. 498D/2009 și nr. 576D/2009. Acesta arată că, fiind în stare de detenție, nu are mijloacele financiare necesare plății taxelor judiciare de timbru aferente cererilor și acțiunilor judecătorești îndreptate împotriva celor care l-au defăimat, astfel că îi sunt restricționate accesul liber la instanță și dreptul de petiționare.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate invocată în Dosarele nr. 496D/2009, nr. 498D/2009 și nr. 576D/2009, referitoare la dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, că aceasta este neîntemeiată, pentru aceleași considerente reținute de Curtea Constituțională în

Deciziile nr. 96/2009

și

nr. 264/2009 . Referitor la prevederile art. 6 din aceeași ordonanță de urgență, criticate în Dosarul nr. 959D/2009, reprezentantul Ministerului Public menționează că autorii excepției au relevat aspecte noi de neconstituționalitate, neexaminate în precedent de Curtea Constituțională, și anume încălcarea accesului liber la justiție prin excluderea, dintre formele ajutorului public judiciar, a cauțiunii, în sensul că, în prezent, nu mai este reglementată posibilitatea acordării de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata cauțiunii. Având în vedere că prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

au fost abrogate prevederile

art. 75 din Codul de procedură civilă , care includeau, printre formele de asistență judiciară, și cauțiunea, alături de taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, se susține că noul cadru legislativ în materie nu justifică, pe de o parte, excluderea cauțiunii, iar, pe de altă parte, nici regimul diferit al acesteia față de cel al taxelor judiciare de timbru. Ca atare, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , în măsura în care dintre formele de ajutor public judiciar este exclusă posibilitatea acordării de reduceri, scutiri, eșalonări sau amânări de la plata cauțiunii.

În timpul ședinței publice de judecată s-a prezentat domnul Iulian Anastasiu, autor al excepției de neconstituționalitate ce constituie obiectul Dosarului nr. 959D/2009. Luând cunoștință despre faptul că respectiva cauză a rămas în pronunțare, formulează scurte argumente pentru admiterea excepției, arătând, în esență, că se află în imposibilitate de a-și apăra în justiție dreptul legitim, deoarece cuantumul cauțiunii aferente cererii sale este disproporționat față de nivelul propriilor venituri.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 noiembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.601/281/2008, Judecătoria Ploiești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gigel Dăscălescu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

Prin Încheierea din 19 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 14.990/3/2008, respectiv prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.630/300/2008, Tribunalul București - Secția a V-a civilă și, respectiv, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Excepțiile au fost ridicate de Dragoș Ciupercescu în cauze civile având ca obiect pretenții.

Prin Încheierea din 25 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 32.472/3/2008, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

Excepția a fost ridicată de Iulian Anastasiu și Constanța Ștefan în cadrul soluționării unei cereri de reexaminare a unei încheieri prin care a fost respinsă cererea acestora de acordare a ajutorului public judiciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, se susține, în esență, că dispozițiile actului normativ limitează în mod abuziv și discriminatoriu dreptul la instanță și dreptul la petiționare, deoarece fixează o anumită sumă de bani acordată solicitantului sub forma ajutorului public judiciar, condiționând, așadar, accesul efectiv al respectivei persoane la exercitarea acestor drepturi. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , autorii acesteia arată că textul criticat, spre deosebire de soluția legislativă conținută de art. 75 din Codul de procedură civilă - în prezent, abrogat -, nu enumeră și cauțiunea printre formele ajutorului public judiciar, astfel că, în situația fixării unei sume mari de bani cu acest titlu, accesul liber la justiție al persoanelor cu mijloace financiare reduse este, practic, limitat până la negarea sa.

Judecătoria Ploiești - Secția civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 496D/2009, apreciază că excepția de neconstituționalitate a " art. 6-10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 " este neîntemeiată, arătând că pentru acordarea ajutorului prevăzut de acest act normativ persoanele aflate în nevoie "trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a se evita eventuale abuzuri."

Tribunalul București - Secția a V-a civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 498D/2009, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 576D/2009, consideră că dispozițiile actului normativ criticat nu contravin principiului accesului liber la justiție și nici dreptului la petiționare.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 959D/2009, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

este întemeiată, acestea fiind contrare prevederilor art. 21 din Constituție. Astfel, prin stabilirea unei cauțiuni care poate să ajungă până la 20% din valoarea bunului urmărit, pentru discutarea cererii de suspendare a executării silite, se poate ajunge la încălcarea principiului accesului liber la justiție și al dreptului la un proces echitabil al persoanelor ale căror posibilități materiale precare nu le permit achitarea cauțiunii, decât cu riscul de a pune în pericol întreținerea lor sau a familiei lor.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale

Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, pe de o parte, dispozițiile

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 193/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, precum și ale ordonanței de urgență, în ansamblul său, pe de altă parte. Dispozițiile art. 6 din aceasta prevăd următoarele:

"Art. 6: Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiție sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistență prin avocat;

b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviințarea instanței sau a autorității cu atribuții jurisdicționale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită."

În opinia autorilor excepției, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă încalcă principiul egalității în drepturi, statuat de

art. 16 din Constituție , accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, consacrate de

art. 21

din aceasta, precum și dreptul la petiționare, stabilit de

art. 51 din Legea fundamentală . Sunt invocate, de asemenea, și prevederile

art. 6

și ale

art. 13 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și, respectiv, la dreptul la un recurs efectiv.

Analizând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată următoarele:

I. În legătură cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 din aceeași ordonanță, Curtea constată că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, având în vedere natura criticilor de neconstituționalitate formulate de autorii săi. Astfel, aceștia argumentează pretinsa neconcordanță a textului atacat față de prevederile

art. 21 din Constituție , vizând, în realitate, o omisiune legislativă, și anume absența reglementării cauțiunii dintre formele de ajutor public judiciar, în special în contextul în care aceasta era prezentă în legislația anterioară în materie, fiind prevăzută de

art. 75 alin. 1 din Codul de procedură civilă , în prezent abrogat prin dispozițiile

art. 53

din actul normativ atacat. Or, Curtea Constituțională nu poate analiza un text de lege din perspectiva a ceea ce el nu prevede in terminis, adică a unei lipse de reglementare, și nici printr-un examen comparativ al legislației într-o anumită materie, raportată la momente diferite în timp. Astfel concepute, susținerile de neconstituționalitate, care tind la completarea textului legal criticat, nu au natura unor veritabile critici de neconstituționalitate asupra cărora Curtea Constituțională să fie competentă a le examina. Curtea s-a pronunțat constant, de exemplu prin

Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999, în sensul că nu este competentă a soluționa excepții de neconstituționalitate privind lacune legislative ori în cazul unor reglementări legale despre care se pretinde că ar fi incomplete ori nesatisfăcător redactate, deoarece ar presupune o intervenție nemijlocită din partea sa în activitatea de legiferare.

II. În ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, aceasta urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. Astfel, Curtea constată că prin

Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, instanța de contencios constituțional a mai examinat susțineri de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, reținând, pentru argumentele acolo expuse, că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

nu conține reglementări contrare principiului egalității în drepturi, accesului liber la justiție, dreptului părților la un proces echitabil și nici dreptului la petiționare. În lipsa unor elemente noi invocate de autorii excepției de față și pentru identitate de rațiune și tratament, considerentele și soluția pronunțată cu acel prilej se mențin și în această cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție invocată de Iulian Anastasiu și Constanța Ștefan în Dosarul nr. 32.472/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008

privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblu său, excepție ridicată de Gigel Dăscălescu în Dosarul nr. 9.601/281/2008 al Judecătoriei Ploiești - Secția civilă și de Dragoș Ciupercescu în Dosarul nr. 14.990/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și în Dosarul nr. 7.630/300/2008 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2009.