Legea nr. 189/2003
privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială
prezumat în vigoare republicat 3 acte modificatoare
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 162 din 3 martie 2026).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 3
- Legea nr. 44/2007 6 martie 2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internați…
- Legea nr. 61/2015 31 martie 2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internați…
- Legea nr. 221/2024 15 iulie 2024 pentru modificarea Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materi…
Pus în aplicare prin 1
- Metodologia din 7 octombrie 2003 7 octombrie 2003 de aplicare a prevederilor Legii nr. 189/2003 privind asistența judiciară internationala î…
_________
pentru modificarea și completarea
privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2007, dându-se textelor o nouă numerotare.
privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 19 mai 2003.
*) Republicată în temeiul
art. II din Legea nr. 44/2007
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Obiectul reglementării
Asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială se referă la ansamblul procedurilor de cooperare între autoritățile judiciare române și străine în vederea soluționării unui litigiu, pe tot parcursul desfășurării acestuia.
Autoritățile judiciare române abilitate cu aplicarea prezentei legi sunt Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești și instanțele judecătorești.
Dispozițiile prezentei legi reglementează condițiile în care se efectuează:
a) comunicarea de acte judiciare și extrajudiciare în și din străinătate;
b) obținerea de probe prin comisii rogatorii internaționale;
c) transmiterea/obținerea de informații asupra dreptului străin;
d) accesul la justiție al străinului.
Articolul 2
Domeniul aplicării
Cererile de asistență judiciară internațională în materie civilă și comercială se efectuează potrivit dispozițiilor prezentei legi și ale dreptului intern român.
Dispozițiile prezentei legi nu aduc atingere prevederilor convențiilor bilaterale sau multilaterale la care România este sau va deveni parte, completând situațiile nereglementate de acestea.
Pentru statele cu care România nu are legături convenționale asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială poate fi acordată în baza curtoaziei internaționale, sub rezerva principiului reciprocității; dovada acestuia se solicită Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, care o va stabili prin consultare cu Ministerul Afacerilor Externe.
Capitolul II Comunicarea de acte judiciare și extrajudiciare în și din străinătate
Secțiunea 1 Dispoziții comune
Articolul 3
Definiții
Comunicarea de acte judiciare și extrajudiciare în și din străinătate este formalitatea care are drept scop aducerea acestora la cunoștință destinatarilor: părți, martori sau participanți într-un proces civil ori comercial în statul solicitant.
Actele judiciare sunt cele care se emit pe parcursul soluționării unui proces civil sau comercial: cereri de chemare în judecată, citații, hotărâri, cereri privind căi de atac și alte asemenea comunicări.
Actele extrajudiciare sunt cele care nu emană de la instanțele judecătorești, însă pot fi folosite în cadrul unui proces civil sau comercial.
Articolul 4
Comunicarea actelor de stare civilă
Autoritățile competente române vor da curs cererilor autorităților străine, primite prin intermediul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, de a comunică acte de stare civilă române, precum și copii certificate de pe hotărârile pronunțate în materie de stare civilă, dacă aceste documente se referă la cetățeni ai statului solicitant.
Secțiunea 2 Comunicarea de acte în străinătate
Articolul 5
Rolul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este autoritatea centrală prin intermediul căreia autoritățile judiciare române efectuează comunicarea de acte în străinătate.
La primirea actelor de la autoritatea judiciară română, după controlul de regularitate internațională, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești le va putea trimite, după caz, în funcție de existența și prevederile unei convenții internaționale:
a) prin poștă, direct destinatarului actului;
b) autorității centrale competente din statul solicitat; sau
c) misiunii diplomatice sau consulare a României din statul solicitat, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
Articolul 6
Conținutul și forma cererii
Cererea de asistență judiciară internațională referitoare la comunicarea de acte va cuprinde:
a) denumirea autorității judiciare de la care emană actul ce urmează a fi transmis;
b) numele și calitatea părților;
c) natura actului de transmis;
d) adresa destinatarului;
e) indicarea tuturor documentelor-anexă la actul ce se transmite;
f) indicarea termenului fixat de autoritatea judiciară.
Cererea va fi însoțită de actul care urmează a fi comunicat, în dublu exemplar.
La cerere se va anexa și formularul de dovadă a comunicării, care va cuprinde următoarele mențiuni:
a) denumirea autorității judiciare solicitante;
b) actele transmise în vederea comunicării;
c) numele și domiciliul destinatarului;
d) denumirea autorității judiciare solicitate;
e) numele și calitatea persoanei care a primit actele (destinatar, soț, rudă - pentru persoanele fizice, sau funcția - pentru persoanele juridice);
f) semnătura destinatarului (cu aplicarea ștampilei, pentru persoanele juridice);
g) data comunicării actelor;
h) motivele necomunicării (refuzul destinatarului, adresa schimbată etc.);
i) semnătura agentului de procedură și ștampila autorității judiciare solicitate.
Cererea și documentele-anexă sunt scutite de orice supralegalizare sau altă formalitate analoagă.
Articolul 7
Traducerea cererii și a documentelor-anexă
Dacă prin convenții internaționale nu se prevede altfel, cererea și documentele-anexă vor fi traduse în limba statului solicitat, astfel:
a) cererea de asistență judiciară internațională - prin grija Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești;
b) documentele-anexă - prin grija autorităților judiciare române și pe cheltuiala părților interesate, în afară de cazurile în care părțile sunt scutite de plată cheltuielilor judiciare;
c) formularul de dovadă a comunicării va avea titlul și mențiunile tipărite în limbile franceză, engleză și germană, prin grija Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Articolul 8
Dovada comunicării
Dovada comunicării de acte în străinătate se face astfel:
a) la comunicarea prin poștă, direct destinatarului actului - cu dovada de primire a scrisorii recomandate ce conține citația și documentele-anexă;
b) la comunicarea prin intermediul autorității centrale competente a statului solicitat ori al misiunii diplomatice sau consulare a României din statul solicitat - cu formularul prevăzut la art. 6 alin. (3).
În cazul în care destinatarul refuză primirea actelor sau nu locuiește la adresa indicată de reclamant, autoritatea judiciară română va proceda conform normelor relevante din dreptul comun. Citarea prin publicitate se face cu cel puțin 40 de zile înaintea termenului de judecată; în cazuri urgente, acest termen poate fi redus la 20 de zile.
Secțiunea 3 Comunicarea de acte din străinătate
Articolul 9
Rolul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este autoritatea centrală desemnată să primească cererile pentru comunicări de acte judiciare sau extrajudiciare formulate de autorități competente și destinate unor persoane fizice sau juridice române.
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești va trimite cererea și documentele-anexă judecătoriei în a cărei rază teritorială locuiește sau își are sediul destinatarul.
În funcție de calea pe care au fost primite cererile - direct de la autorități judiciare străine ori prin intermediul misiunilor diplomatice sau consulare -, actul probator al îndeplinirii comunicării va fi transmis de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești pe aceeași cale.
Articolul 10
Rolul judecătoriei
Judecătoria română solicitată va efectua comunicarea actelor conform normelor de procedură din dreptul intern român, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel.
Dovada comunicării se va face prin completarea formularului trimis de autoritatea judiciară solicitantă sau, în lipsa acestuia, prin completarea formularului prevăzut la art. 6 alin. (3).
Articolul 11
Refuzul executării cererii
Cererea de comunicare de acte poate fi refuzată de către autoritățile judiciare române numai în cazul în care se apreciază că executarea acesteia ar aduce atingere suveranității sau siguranței naționale.
În caz de refuz, autoritatea judiciară solicitantă va fi informată fără întârziere, în scris, cu prezentarea motivelor refuzului.
Articolul 12
Forma actelor de comunicat
Documentele ce se cer a fi comunicate unei persoane fizice sau juridice române sunt însoțite de o traducere în limba română.
În cazul în care documentele nu sunt traduse, destinatarul poate refuza primirea acestora, cerând ca traducerea să fie efectuată pe cheltuiala autorității judiciare solicitante.
Articolul 13
Cheltuieli
Îndeplinirea procedurii de comunicare de acte din străinătate nu va da loc la rambursarea cheltuielilor efectuate în acest scop, în condiții de reciprocitate.
În cazul în care autoritățile judiciare străine au cerut comunicarea într-o formă specială, care nu contravine legislației române, se va putea cere rambursarea cheltuielilor ocazionate de procedura respectivă.
Capitolul III Comisii rogatorii internaționale
Secțiunea 1 Dispoziții comune
Articolul 14
Definiție
Comisia rogatorie internațională în materie civilă sau comercială este actul prin care o autoritate judiciară dintr-un stat mandatează o autoritate judiciară din alt stat să îndeplinească, în locul și în numele său, un act judiciar într-un caz determinat.
Misiunile diplomatice sau consulare pot efectua comisii rogatorii conform cerințelor statului unde acestea urmează a fi realizate.
Comisia rogatorie poate fi cerută pentru a permite părților să obțină mijloace de probă care sunt destinate unei proceduri în curs sau viitoare.
Articolul 15
Obiectul
Comisia rogatorie permite: audieri de martori sau alte persoane implicate, obținerea de documente, efectuarea de expertize, realizarea unei anchete sau procurarea unor alte acte ori informații necesare pentru soluționarea unui caz determinat.
Secțiunea 2 Solicitarea de comisii rogatorii în străinătate
Articolul 16
Rolul instanței judecătorești
La cererea părților sau din oficiu, autoritățile judiciare române pot să solicite efectuarea unei comisii rogatorii în străinătate.
Autoritățile judiciare române trimit cererea de comisie rogatorie Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Articolul 17
Rolul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este autoritatea centrală competentă să transmită în străinătate cererile de comisii rogatorii.
După primirea cererii de comisie rogatorie, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești efectuează controlul de regularitate internațională și transmite cererea de comisie rogatorie direct autorității centrale competente din statul unde urmează a se efectua sau, în caz de urgență, misiunii diplomatice ori consulare a României din statul respectiv, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă legislația acestui stat o permite.
Nu se poate face o dublă transmitere în același timp. Alegerea modalității de transmitere a cererii de comisie rogatorie revine magistratului care o dispune. În lipsa oricărei precizări, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești va trimite cererea autorității centrale din statul solicitat, pentru învestirea autorității competente din acel stat.
Misiunile diplomatice sau consulare ale României în străinătate pot fi solicitate să efectueze comisii rogatorii pentru persoane care au cetățenia română; aceste persoane pot fi asistate, la cerere, de un apărător.
Articolul 18
Conținutul cererii
Cererea de comisie rogatorie conține următoarele mențiuni:
a) autoritatea solicitantă;
b) autoritatea solicitată;
c) identitatea și adresa părților;
d) obiectul cauzei, cu un scurt rezumat al faptelor;
e) obiectul comisiei rogatorii;
f) numele și adresa persoanelor care urmează a fi audiate prin comisie rogatorie;
g) întrebările care urmează a fi puse sau faptele în legătură cu care vor fi puse întrebări;
h) documentele de examinat;
i) precizarea împrejurării dacă depoziția se ia sub jurământ sau numai prin afirmații;
j) alte solicitări speciale.
Nu este necesară nicio supralegalizare sau altă formalitate analoagă.
Articolul 19
Traducerea cererii și a răspunsului
Cererea de comisie rogatorie este redactată în limba română de către autoritatea judiciară solicitantă.
Traducerea oficială a cererii în limba autorității statului solicitat se asigură de către Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, nefiind necesară atunci când comisia rogatorie se efectuează de misiunile diplomatice sau consulare ale României.
Traducerea răspunsului la cererea de comisie rogatorie se efectuează de către Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești.
Articolul 20
Data și locul
Cu ocazia transmiterii cererii de comisie rogatorie în străinătate, se va solicita comunicarea datei și a locului stabilite pentru efectuarea acesteia.
Cu acordul autorității judiciare solicitate și cu avizul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, judecătorii români pot asista la efectuarea comisiilor rogatorii.
Articolul 21
Valoarea comisiei rogatorii
Odată îndeplinită, comisia rogatorie este primită de Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, care o va transmite autorității judiciare române solicitante.
Comisia rogatorie devine probă la dosarul cauzei pentru care a fost solicitată, având aceeași valoare ca și când actul judiciar respectiv ar fi fost îndeplinit de către autoritatea judiciară română competentă.
Secțiunea 3 Comisii rogatorii primite din străinătate
Articolul 22
Rolul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este autoritatea centrală competentă să primească cererile de comisii rogatorii prezentate de autoritățile judiciare din străinătate.
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești transmite cererile de comisii rogatorii judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează a se efectua actul judiciar solicitat.
Documentele prin care se constată îndeplinirea comisiei rogatorii se transmit Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, care le va transmite, pe aceeași cale, autorității solicitante.
Articolul 23
Rolul instanței judecătorești
Autoritatea judiciară solicitată execută comisia rogatorie conform regulilor de procedură din legea română; totuși se va lua în considerare, la cererea autorității judiciare solicitante, folosirea unei proceduri speciale, cu condiția ca aceasta să nu contravină legislației române.
Dacă comisia rogatorie este transmisă unei autorități judiciare necompetente, aceasta o trimite, din oficiu, autorității competente, notificând Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești această împrejurare.
Instanța română va informa autoritatea judiciară solicitantă asupra datei și locului efectuării comisiei rogatorii, putând permite, la cerere, participarea magistraților străini.
Articolul 24
Refuzul cererii
Comisia rogatorie poate fi refuzată în cazul în care:
a) executarea acesteia nu intră în sfera de competență a puterii judecătorești;
b) executarea acesteia este de natură să aducă atingere suveranității sau siguranței naționale.
Comisia rogatorie nu va putea fi executată atunci când persoana care urmează a fi audiată nu poate depune mărturie datorită unor interdicții existente în legislația română sau când documentele ce urmează a fi transmise ori expertizate nu pot fi circulate.
În cazul în care comisia rogatorie nu poate fi executată, în tot sau în parte, autoritatea solicitantă va fi informată neîntârziat, prezentându-i-se și motivele neexecutării.
Articolul 25
Cheltuieli
Sub rezerva reciprocității, îndeplinirea comisiei rogatorii nu va da loc la rambursarea cheltuielilor efectuate, cu excepția celor determinate de:
a) traducerea cererii și a documentelor-anexă, atunci când nu au fost primite traduse în limba română sau în limba franceză ori engleză;
b) folosirea interpreților;
c) folosirea experților.
Articolul 26
Rolul misiunilor diplomatice sau consulare străine
Misiunile diplomatice sau consulare de pe teritoriul României pot efectua comisii rogatorii solicitate de autoritățile statului pe care îl reprezintă numai pentru cetățenii lor și numai cu autorizarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, care va solicita și avizul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești din România.
Când un agent diplomatic sau funcționar consular este autorizat să treacă la executarea unei comisii rogatorii, acesta va proceda conform regulilor de procedură ale autorității competente din statul solicitant, cu condiția ca acestea să nu fie interzise de legislația română.
Cetățenii străini care vor fi audiați la misiunile diplomatice sau consulare vor putea fi asistați de un apărător, la cererea părții interesate.
Capitolul IV Informații asupra dreptului străin
Articolul 27
Rolul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este autoritatea centrală care transmite ministerelor de justiție din alte state, la cererea acestora, informații privind dreptul intern în materie civilă și comercială, precum și în domeniul procedurii civile și comerciale și al organizării judiciare, pentru cazuri judiciare determinate.
Totodată Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este autoritatea centrală care solicită ministerelor de justiție din alte state informații de felul celor menționate la alin. (1), la cererea instanțelor judecătorești române, pentru cazuri judiciare determinate. Cererea de informații asupra dreptului străin
Articolul 28
Cererea de informații asupra dreptului străin emană numai de la o autoritate judiciară și cuprinde:
a) denumirea autorității judiciare de la care emană;
b) natura și stadiul procesului;
c) problemele cu privire la care se cer informații din dreptul unui alt stat, făcându-se o scurtă expunere a contextului în care acestea sunt necesare.
La cerere vor putea fi anexate și unele documente de natură a clarifica înțelesul cererii.
Când cererea nu este formulată de o autoritate judiciară, ci de părțile în litigiu, ea va fi însoțită de o încheiere de admitere a acesteia.
Cererea de informații juridice, precum și răspunsul primit din partea statului solicitat vor fi traduse de instanță sau de părți, după caz.
Articolul 29
Cererea de informații asupra dreptului român
Atunci când primește din străinătate o cerere de informații asupra dreptului român, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești formulează răspunsul sau o transmite unui alt organ competent să ofere răspunsurile adecvate.
Răspunsul, formulat în mod obiectiv și imparțial, va putea fi însoțit de documente complementare, cum ar fi extrase din texte de lege sau din lucrări de doctrină.
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești va putea refuza să dea curs cererii de informații asupra dreptului român atunci când apreciază că interesele statului român sunt afectate de litigiul care a ocazionat formularea cererii sau că răspunsul ar fi de natură să aducă atingere suveranității ori securității sale.
Răspunsul la o cerere de informații asupra dreptului român se va transmite cât mai curând posibil, ținându-se seama de termenul menționat de autoritatea străină solicitantă.
În cazul în care elaborarea răspunsului necesită un timp mai îndelungat, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești va informa autoritatea solicitantă.
Capitolul V Accesul la justiție al străinului
Articolul 30
Condiția străinului în justiție
Persoanele fizice sau juridice străine au dreptul să se adreseze liber și nestânjenit autorităților judiciare române, să formuleze cereri, să introducă acțiuni și să-și susțină interesele în aceleași condiții ca și persoanele fizice sau juridice române.
Articolul 31
Cautio judicatum solvi
Persoanele fizice sau juridice străine sunt scutite de orice cauțiune motivată de calitatea de străin ori de lipsa domiciliului ori a sediului pe teritoriul statului român, sub rezerva dispozițiilor art. 30.
Aceeași regulă se aplică și în cazul cauțiunii cerute pentru garantarea cheltuielilor de judecată.
Articolul 32
Asistența juridică gratuită
Persoanele fizice străine vor beneficia în România de asistență juridică gratuită, în aceleași condiții ca și persoanele fizice române.
Articolul 33
Aplicarea legii
Dispozițiile art. 31 și 32 se aplică persoanelor fizice sau juridice străine aparținând statelor cu care România are sau va avea convenții bilaterale cu prevederi în acest sens ori față de care România este ținută de convenții multilaterale la care este sau va fi parte; pentru alte state aceste dispoziții se aplică numai sub condiția reciprocității.
Capitolul VI Dispoziții privind asistența judiciară dintre România și statele membre ale Uniunii Europene
Articolul 34
În aplicarea
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.348/2000
din 29 mai 2000 privind notificarea asupra documentelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială în statele membre*), procedura de comunicare a actelor judiciare și extrajudiciare se efectuează după cum urmează:
________
b) notarii, executorii judecătorești și alte autorități, în competența cărora intră comunicarea de acte în străinătate, efectuează transmiterea cererilor prin intermediul judecătoriilor în a căror circumscripție își au sediul profesional, dispozițiile lit. a) fiind aplicabile în mod corespunzător;
c) autoritatea română primitoare a cererii de comunicare de acte judiciare și extrajudiciare din statele membre ale Uniunii Europene este judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul destinatarul. La restituirea actelor, judecătoria informează în copie Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru evidență.
*) Publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 160 din 30 iunie 2000.
a) instanțele române comunică actele judiciare și extrajudiciare direct către autoritățile primitoare ale statelor membre ale Uniunii Europene, cu transmiterea unei copii a cererii de comunicare Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru evidență;
Articolul 35
În aplicarea
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.206/2001
din 28 mai 2001 privind cooperarea dintre organele jurisdicționale ale statelor membre în vederea obținerii de probe în materie civilă sau comercială**), cererile de obținere a probelor prin comisie rogatorie internațională se efectuează după cum urmează:
________
b) de către judecătoria în a cărei circumscripție urmează a se obține proba solicitată din statele membre ale Uniunii Europene. La restituirea actelor, judecătoria trimite o copie Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru evidență.
**) Publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 174 din 27 iunie 2001.
a) instanțele române transmit cererile direct către instanțele solicitate competente din statele membre ale Uniunii Europene, iar o copie a cererii de obținere de probe se transmite Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești, pentru evidență;
Articolul 36
În aplicarea dispozițiilor art. 34 lit. a) și b) și ale art. 35 lit. a), pentru a obține informații privind limba folosită pentru completarea formularelor, precum și limba folosită pentru traducerea actelor anexate acestora, acceptate și notificate Comisiei Europene de către statele membre ale Uniunii Europene, autoritățile române competente accesează pagina specializată de internet a Comisiei Europene și consultă punctele de contact ale Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială.
Articolul 37
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești este autoritate centrală română în temeiul
art. 3 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.348/2000
din 29 mai 2000 și al
art. 3 alin. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.206/2001
din 28 mai 2001.
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești efectuează comunicările în legătură cu informațiile care sunt necesare în temeiul
art. 23 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.348/2000
din 29 mai 2000, precum și al
art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.206/2001
din 28 mai 2001.
În temeiul
art. 3 alin. 3 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.206/2001
din 28 mai 2001, Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești îndeplinește atribuțiile referitoare la luarea unei decizii privind cererile formulate în baza art. 17 din același regulament.
Capitolul VII Dispoziții finale
Articolul 38
Intrarea în vigoare a legii
Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Actele de asistență judiciară internațională îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile.
Actele de procedură începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi vor fi finalizate conform dispozițiilor în vigoare la data respectivă
Articolul 39
Aplicarea legii
Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești va elabora, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, metodologia de aplicare a prevederilor acesteia***), cu excepția dispozițiilor referitoare la legislația comunitară.
________
privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, aprobată prin
Ordinul ministrului justiției nr. 2.888/C/2003 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 14 octombrie 2003.
***) În anul 2003, Ministerul Justiției a elaborat Metodologia de aplicare a prevederilor
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.