Decizia nr. 898/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2^1) și alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Libertatea" - S.A. din Sibiu, de Nicolae Boța și de Eliza Milena Boța în Dosarul nr. 576/85/2008 al Tribunalului Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.266D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată, din oficiu, de către Tribunalul București - Secția a VII-a comercială în Dosarul nr. 26.438/3/2006.

La apelul nominal răspunde avocatul Cornelia Pîrvu, cu împuternicire avocațială la dosar, pentru Societatea Comercială Retom Holland BV, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.681D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, ridicată de ISD Insolvency S.P.R.L. în Dosarul nr. 38.714/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.266D/2009 și nr. 1.681D/2009 la Dosarul nr. 1.159D/2009, având în vedere că acestea au un obiect parțial identic.

Avocatul Societății Comerciale Retom Holland BV arată că este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public solicită conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.266D/2009 și nr. 1.681D/2009 la Dosarul nr. 1.159D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul Societății Comerciale Retom Holland BV solicită respingerea excepției de neconstituționalitate pentru motivele reținute în

Decizia Curții Constituționale nr. 619/2008 .

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 576/85/2008, Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2^1) și alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Libertatea" - S.A. din Sibiu, de Nicolae Boța și de Eliza Milena Boța în cadrul unei cauze comerciale bazate pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006 .

Prin Încheierea din 11 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 26.438/3/2006, Tribunalul București - Secția a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată, din oficiu, într-o cauză comercială bazată pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006 .

Prin Încheierea din 24 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 38.714/3/2008, Tribunalul București - Secția a VII-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de ISD Insolvency S.P.R.L. într-o cauză comercială bazată pe dispozițiile

Legii nr. 85/2006 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că textele de lege criticate contravin prevederilor art. 4 alin. (2), art. 16, 21 și 124 din Constituția României și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece stabilesc dreptul creditorului care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor de a decide, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu și instituie, în felul acesta, discriminarea nejustificată a celorlalți creditori, care se văd obligați să urmeze o procedură dezavantajoasă, în raport cu procedura urmată de creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor. Pe de altă parte, susțin că stabilirea unui termen pentru atacarea deciziei de numai 3 zile de la data publicării deciziei de schimbare în Buletinul procedurilor de insolvență nu asigură o publicitate integrală și, în consecință, nici exercitarea căii de atac de către cei interesați.

Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că dispozițiile

art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006

nu contravin prevederilor constituționale invocate, însă dispozițiile alin. (3) ale aceluiași articol încalcă prevederile art. 24 și 53 din Constituție, deoarece decizia creditorului majoritar luată extrajudiciar ar trebui depusă la dosarul cauzei și comunicată tuturor participanților la procedura concursuală a insolvenței, conform Codului de procedură civilă.

Tribunalul București - Secția a VII-a comercială consideră că dispozițiile

art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006

sunt neconstituționale, pentru că se încalcă principiul colectivității, al unicității și caracterului consensual al procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, prevăzut în

art. 2 din Legea nr. 85/2006 .

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 19 alin. (2^1) și alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.

Dispozițiile alin. (2^1) al art. 19 au fost introduse prin

art. I pct. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, ordonanță ce a modificat și dispozițiile alin. (3) al art. 19.

În prezent, dispozițiile

art. 19 alin. (2^1) și alin. (3) din Legea nr. 85/2006

au următorul cuprins: "(2^1) Creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu și să îi stabilească remunerația.

(3) Creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevăzută la alin. (2) și (2^1), în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvență. Judecătorul va soluționa, de urgență și deodată, toate contestațiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator."

Excepția de neconstituționalitate este raportată la dispozițiile art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetățeni, ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției din Constituție, precum și la dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile art. 19 alin. (2^1) au fost introduse prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008 , pentru asigurarea respectării principiului celerității procedurii, protecției creditorilor și desfășurării adecvate a activității practicienilor în insolvență, așa cum reiese din nota de fundamentare a acestei ordonanțe a Guvernului. Astfel, s-a dat posibilitatea creditorului care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor să desemneze, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu sau, după caz, lichidatorul provizoriu și să-i stabilească remunerația.

Curtea observă că, potrivit

art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 , text nemodificat de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008 , în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remunerația. Cu privire la aceste dispoziții de lege, Curtea Constituțională, prin

Decizia nr. 619/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, a statuat că adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege, iar pentru facilitatea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial sunt prevăzute două modalități de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanțelor. Regula în această materie este stabilită de dispozițiile

art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 , potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorități, prin valoare, a creanțelor prezente. Există situații speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanța sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, și anume votul creditorilor care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor. Opțiunea legiuitorului pentru criteriul valorii, și nu cel al numărului creditorilor este justificată de principalul obiectiv al procedurii insolvenței, respectiv recuperarea creanțelor asupra averii debitorului. Or, în măsura în care repartizarea sumelor ce rezultă din lichidarea bunurilor debitorului se face, în cadrul aceleiași clase de creditori, proporțional cu valoarea creanțelor, este firesc ca deciziile privitoare la aspectele importante ale procedurii să fie luate prin raportare la valoarea creanțelor, iar nu la numărul creditorilor.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că soluția legislativă criticată, și anume posibilitatea creditorului ce deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator ori de a-l confirma pe cel provizoriu, este pe deplin justificată, întrucât legiuitorul a optat pentru criteriul valorii, iar nu cel al numărului creditorilor și nu contravine principiului egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. În ipoteza normei legale criticate, un singur creditor deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, ceea ce face inutilă consultarea adunării creditorilor pentru desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator ori pentru confirmarea celui provizoriu, din moment ce hotărârea s-ar putea lua în adunarea creditorilor numai cu majoritatea specială prevăzută de lege, și anume numai cu votul acestui creditor ce deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor.

Totodată, Curtea reține că, potrivit

art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006 , judecătorul-sindic confirmă, prin încheiere, administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat de creditorul ce deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, iar, în conformitate cu prevederile alin. (3) al art. 19 din aceeași lege, ceilalți creditori pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia creditorului care deține cel puțin 50%, prevăzută la alin. (2^1), în termen de 3 zile de la data publicării acesteia în Buletinul procedurilor de insolvență. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile

art. 19 alin. (2^1) din Legea nr. 85/2006

nu contravin prevederilor art. 21 din Legea fundamentală.

Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

raportată la prevederile art. 21 din Constituție și la cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că din prevederile Legii privind procedura insolvenței reiese regula citării părților prin Buletinul procedurilor de insolvență, publicație editată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, care are drept scop publicarea citațiilor, convocărilor, notificărilor și comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanțele judecătorești, administratorul judiciar/lichidator după deschiderea procedurii prevăzute de legea insolvenței. Totodată, excepțiile de la această regulă au fost instituite în cazurile strict și limitativ prevăzute, și anume în art. 7 și 8 din lege.

Curtea constată că liberul acces la justiție, consacrat prin prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu este un drept absolut, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, având, evident, o justificare rezonabilă și proporțională cu obiectivul propus.

Astfel, faptul că împotriva deciziei creditorului care deține cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor de a desemna, fără consultarea adunării creditorilor, un administrator judiciar sau lichidator în locul celui provizoriu ori de a confirma administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu, creditorii interesați pot face contestație la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, în termen de 3 zile de la data publicării acestei decizii în Buletinul procedurilor de insolvență, își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri și are drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Obligația ce decurge pentru părți în acest caz, și anume aceea de a se abona la Buletinul procedurilor de insolvență, precum și termenul scurt, de 3 zile, prevăzut de dispozițiile de lege criticate nu pot fi privite ca aducând o restrângere accesului liber la justiție, din moment ce chiar prevederile art. 19 alin. (3) dau posibilitatea creditorilor interesați de a promova o contestație pentru motive de nelegalitate.

Având în vedere acestea, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor art. 124 din Constituție, referitoare la înfăptuirea justiției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 19 alin. (2^1) și alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Libertatea" - S.A. din Sibiu, de Nicolae Boța și de Eliza Milena Boța în Dosarul nr. 576/85/2008 al Tribunalului Sibiu - Secția comercială și de contencios administrativ, de Tribunalul București - Secția a VII-a comercială, din oficiu, în Dosarul nr. 26.438/3/2006 și de ISD Insolvency S.P.R.L. în Dosarul nr. 38.714/3/2008 al Tribunalului București - Secția a VII-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 iunie 2009.