Decizia nr. 907/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal, excepție ridicată de Otilia Rus în Dosarul nr. 1.244/84/2005 (număr în format vechi 2.016/2005) al Tribunalului Sălaj - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 3 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.244/84/2005 (număr în format vechi 2.016/2005), Tribunalul Sălaj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Otilia Rus cu ocazia soluționării unei cauze penale privind săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 215^1 din Codul penal.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 215^1 din Codul penal încalcă egalitatea în drepturi, având în vedere că, în situația în care bunul este proprietate privată, persoana cercetată este discriminată în raport cu subiecții activi ai infracțiunilor de abuz de încredere sau gestiune frauduloasă, întrucât se supune rigorilor principiului oficialității și nu beneficiază de punerea în mișcare a acțiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și nici de înlăturarea răspunderii penale prin împăcarea părților.
Tribunalul Sălaj - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât art. 215^1 din Codul penal nu aduce atingere dispozițiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepției.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate. Face trimitere în acest sens la
deciziile Curții Constituționale nr. 707/2006 , nr. 750/2007 și nr. 649/2008.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215^1 din Codul penal, având următorul cuprins: "Însușirea, folosirea sau traficarea, de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.
În cazul în care delapidarea a avut consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 215^1 din Codul penal au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la principiul constituțional al egalității în drepturi, invocat și în prezenta cauză, și cu o motivare similară. Astfel, prin
Decizia nr. 672 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, Curtea a respins ca neîntemeiată critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal, pentru considerentele acolo arătate.
Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și motivarea deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 215^1 din Codul penal , excepție ridicată de Otilia Rus în Dosarul nr. 1.244/84/2005 (număr în format vechi 2.016/2005) al Tribunalului Sălaj - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.