Decizia nr. 672/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal, excepție ridicată de Marioara Glitia în Dosarul nr. 17.242/2004 al Judecătoriei Timișoara.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 17.242/2004, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215^1 din Codul penal, excepție ridicată de Marioara Glitia în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, deoarece, în raport cu subiecții activi ai altor infracțiuni, cum ar fi abuz de încredere sau gestiune frauduloasă, persoana cercetată este discriminată, deoarece suportă rigorile legii ca urmare a menținerii principiului oficialității. În opinia autorului, deși se protejează tot proprietatea privată ca și la alte infracțiuni, menținerea acestui principiu este o reminiscență a codurilor penale anterioare.

Judecătoria Timișoara opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege, astfel încât legiuitorul a optat pentru regula generală de urmărire și judecare din oficiu a infracțiunilor, fiind dreptul constituțional al acestuia de a stabili și anumite excepții. Cât privește infracțiunea de delapidare, Avocatul Poporului arată că sunt temeiuri serioase de politică penală care fac să fie păstrat principiul oficialității, având în vedere calitatea de funcționar a făptuitorului și relațiile de serviciu existente între el și persoana vătămată, sens în care nu poate fi pus semnul egalității între situația juridică protejată de art. 215^1 din Codul penal și alte infracțiuni.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215^1 din Codul penal referitoare la infracțiunea de Delapidare, care au următorul conținut: "Însușirea, folosirea sau traficarea, de către un funcționar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.

În cazul în care delapidarea a avut consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional. Astfel, prin

Decizia nr. 451 din 25 noiembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 15 decembrie 2003, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal, deoarece faptul că legea prevede că acțiunea penală pentru infracțiunea de delapidare se pune în mișcare din oficiu, iar nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, așa cum s-a prevăzut pentru infracțiunile de abuz de încredere și gestiune frauduloasă, nu este de natură a afecta principiul egalității în drepturi, situația juridică avută în vedere de legiuitor în momentul incriminării nefiind identică în cele două situații.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215^1 din Codul penal, excepție ridicată de Marioara Glitia în Dosarul nr. 17.242/2004 al Judecătoriei Timișoara.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.