Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1046/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

prezumat în vigoare

Data actului
14 iulie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 577 din 19 august 2009
Citat de
4 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 9.717 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Societatea Comercială Horticolă Dunărea - S.A. din comuna Vădeni, județul Brăila, în Dosarul nr. 5.066/196/2007 al Tribunalului Brăila - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, partea Cristian Dănuț Mihai a depusă note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Totodată, arată că apărătorul autorului excepției a depus cerere de acordare a unui nou termen de judecată, întrucât se află în imposibilitate de prezentare.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată, întrucât avocatul nu a făcut dovada imposibilității de prezentare.

Curtea, deliberând, respinge cererea formulată de apărătorul autorului excepției.

Cauza este în stare de judecată.

Doamna Stela Tomescu, delegat al apărătorului autorului excepției, depune la dosar concluzii scrise prin care se solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.066/196/2007, Tribunalul Brăila - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială Horticolă Dunărea - S.A. din comuna Vădeni, județul Brăila, în cadrul recursului formulat de aceasta împotriva Sentinței civile nr. 4.556 din 15 iulie 2008, pronunțată de Judecătoria Brăila într-o cauză de fond funciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că înlăturarea căii de atac a apelului în procesele funciare contravine

art. 16 alin. (1) din Constituție , deși acest din urmă text garantează egalitatea de tratament a cetățenilor în fața legii. Totodată, consideră că textul de lege criticat este contrar dispozițiilor

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care părțile sunt lipsite de un grad de jurisdicție, cel al apelului. De asemenea, susține că se încalcă și dispozițiile constituționale în materia proprietății, deoarece măsura adoptată prin legea specială, de a înlătura calea de atac a apelului, nu este proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere existenței acestui dreptului.

Tribunalul Brăila - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă dispozițiile constituționale ale

art. 126 alin. (2)

și ale

art. 129 , arătând că legiuitorul are dreptul de a institui reguli speciale de procedură în considerarea unor situații deosebite.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente sunt constituționale. În acest sens, face referire la

deciziile Curții Constituționale nr. 139/2006

și

nr. 416/2008 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Prin încheiere, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Astfel cum rezultă din motivarea excepției, autorul critică doar

art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

În consecință, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care au următorul conținut: "Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului."

Autorul excepției invocă încălcarea atât a dispozițiilor constituționale cuprinse în

art. 16

referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, și

art. 44

privind dreptul de proprietate privată, cât și a dispozițiilor

art. 6

relative la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și

art. 1 din primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Textul de lege criticat a mai fost suspus controlului de constituționalitate, prin

Decizia nr. 1.342 din 9 decembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 29 decembrie 2008, Curtea Constituțională statuând că acesta este constituțional. În acest sens, Curtea a reținut că prevederile criticate sunt norme de procedură potrivit cărora hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești, în procesele funciare, în primă instanță, sunt supuse numai recursului.

Curtea a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci prevede principial în

art. 129

că, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii",

art. 126 alin. (2) din Constituție

statuând că procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești sunt prevăzute prin lege, iar, potrivit jurisprudenței sale constante, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Așa fiind, Curtea a reținut că prevederile

art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

nu încalcă dispozițiile

art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, așa încât nu a reținut nici încălcarea dispozițiilor

art. 16 din Constituție . Cât privește invocarea dispozițiilor

art. 44 din Constituție

și ale

art. 1 din primul Protocol adițional

la

Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a constatat că acestea nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Societatea Comercială Horticolă Dunărea - S.A. din comuna Vădeni, județul Brăila, în Dosarul nr. 5.066/196/2007 al Tribunalului Brăila - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.