Decizia nr. 1186/2009
privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Interpretează 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 Codul muncii
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Tudorel Toader - judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 2.921/111/2008 al Tribunalului Bihor Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.515D/2009, nr. 2.516D/2009, nr. 2.517D/2009, nr. 2.518D/2009, nr. 2.519D/2009, nr. 2.520D/2009, nr. 2.521D/2009, nr. 2.522D/2009, nr. 2.523D/2009, nr. 2.524D/2009, nr. 2.525D/2009D, nr. 2.528D/2009, nr. 2.529D/2009, nr. 2.530D/2009, nr. 2.531D/2009, nr. 2.532D/2009, nr. 2.533D/2009, nr. 2.534D/2009, nr. 2.535D/2009, nr. 2.536D/2009, nr. 2.537D/2009, nr. 2.538D/2009 și nr. 2.539D/2009.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 2.515D/2009-2.525D/2009 și nr. 2.528D/20092.539D/2009 la Dosarul nr. 2.514D/2009, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerințele conexării prevăzute de
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.
Curtea, având în vedere obiectul dosarelor menționate, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 2.515D/2009-2.525D/2009 și nr. 2.528D/2009-2.539D/2009 la Dosarul nr. 2.514D/2009, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 3 aprilie 2009 și din 8 aprilie 2009, pronunțate în dosarele nr. 2.921/111/2008, nr. 1.118/111/2008, nr. 6.421/111/2008, nr. 5.731/111/2008, nr. 5.341/111/2008, nr. 5.362/111/2008, nr. 4.723/111/2008, nr. 4.976/111/2008, nr. 6.461/111/2008, nr. 6.025/111/2008, nr. 1.843/111/2008, nr. 6.132/111/2008, nr. 5.010/107/2008, nr. 5.264/107/2008, nr. 5.232/107/2008, nr. 5.239/107/2008, nr. 5.228/107/2008, nr. 5.275/107/2008, nr. 5.272/107/2008, nr. 7.840/107/2008, nr. 7.736/107/2008, nr. 7.835/107/2008, nr. 7.868/107/2008 și nr. 5.271/107/2008, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. în cauze având ca obiect drepturi bănești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii a fost interpretat de către instanțele de judecată ca realizând o abrogare implicită a prevederilor
art. 72 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă. Or, după intrarea în vigoare a
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, nu mai există temei legal pentru a opera abrogarea implicită, pentru că dispozițiile
art. 62 și 63 din Legea nr. 24/2000
reglementează în mod imperativ abrogarea expresă directă, cu enumerarea datelor de identificare a tuturor actelor normative vizate. Prin urmare, prevederile art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Codul muncii trebuie interpretate prin prisma regulilor de tehnică legislativă reglementate de art. 1 alin. (2) și
art. 15 din Legea nr. 24/2000 . În opinia autoarei excepției, orice altă interpretare este contrară jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia legiuitorul are obligația elaborării unor dispoziții legale eficiente din punctul de vedere al aplicabilității acestora, în sensul că ele trebuie să fie coerente, să evite paralelismul legislativ și să aibă vocația de a respecta drepturile și libertățile fundamentale. Se susține că prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept este încălcat art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Mai mult, în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituție, Parlamentul este obligat să respecte Constituția și celelalte legi, respectiv el poate să modifice prevederile legale în vigoare prin abrogarea expresă, iar nu implicită, fiindcă procedând în acest mod ar contraveni principiului coerenței legislative.
Tribunalul Bihor - Secția civilă arată că excepția este neîntemeiată, deoarece critica vizează aspecte ce țin de aplicarea legii în timp.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003
Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, dispoziții care au următorul cuprins: "(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] - orice alte dispoziții contrare."
Autorul excepției consideră că textul de lege criticat este contrar următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 73 alin. (3) lit. p), prin care se stabilește că regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică, și art. 79 alin. (1) referitor la atribuțiile Consiliului Legislativ.
Din examinarea excepției de neconstituționalitate Curtea Constituțională constată că aceasta este nefondată, urmând să fie respinsă ca atare. Curtea reține că întreaga motivare a excepției se referă la modul de interpretare și de aplicare în timp a două legi organice, și anume Codul muncii și
privind soluționarea conflictelor de muncă. Se arată în acest sens că există o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată în privința constatării abrogării implicite a prevederilor
art. 72 din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, având drept consecință pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept. De asemenea, se susține că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă cu prilejul adoptării Codului muncii.
Curtea constată că toate aspectele invocate țin de modul de aplicare a legii și de stabilirea unei interpretări unitare a actelor normative, acestea nefiind de competența instanței de contencios constituțional, așa cum este reglementată de Legea fundamentală și de
Legea nr. 47/1992 , ci a instanțelor de judecată, așa cum prevăd dispozițiile art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție, potrivit cărora "(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. [...]
(3) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale".
De asemenea, Curtea mai reține că atribuțiile Curții Constituționale privind examinarea constituționalității unor texte de lege nu se pot extinde și asupra aspectelor ce țin de respectarea normelor de tehnică legislativă, atât timp cât aceste norme nu au relevanță în plan constituțional.
În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 1.005 din 7 iulie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în dosarele nr. 2.921/111/2008, nr. 1.118/111/2008, nr. 6.421/111/2008, nr. 5.731/111/2008, nr. 5.341/111/2008, nr. 5.362/111/2008, nr. 4.723/111/2008, nr. 4.976/111/2008, nr. 6.461/111/2008, nr. 6.025/111/2008, nr. 1.843/111/2008, nr. 6.132/111/2008, nr. 5.010/107/2008, nr. 5.264/107/2008, nr. 5.232/107/2008, nr. 5.239/107/2008, nr. 5.228/107/2008, nr. 5.275/107/2008, nr. 5.272/107/2008, nr. 7.840/107/2008, nr. 7.736/107/2008, nr. 7.835/107/2008, nr. 7.868/107/2008 și nr. 5.271/107/2008 ale Tribunalului Bihor - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 septembrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.