Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1163/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

prezumat în vigoare

Data actului
17 septembrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 703 din 20 octombrie 2009
Citează
6 acte
Structură
1 articol · 9.272 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
  • Decizia nr. 342/2009 17 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1), (2) și …

Are ca temei 2

  • Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , raportat la art. 4 alin. (1) al aceluiași act normativ", excepție ridicată de Bethlen Erzsebet Sara, Bethlen Farkas, Bethlen Bela, Bethlen Gabor, Bethlen Zsuzsanna (căsătorită Urban) și Bethlen Maria (căsătorită Kappeter) în Dosarul nr. 15/33/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii pentru respingerea excepției, arătând că în acest sens Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 342 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 aprilie 2009.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 15/33/2009, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor " art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , raportat la art. 4 alin. (1) al aceluiași act normativ".

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Bethlen Erzsebet Sara, Bethlen Farkas, Bethlen Bela, Bethlen Gabor, Bethlen Zsuzsanna (căsătorită Urban) și Bethlen Maria (căsătorită Kappeter) într-o cauză având ca obiect soluționarea unei excepții de nelegalitate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile

art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007

încalcă dreptul de acces liber la justiție, deoarece limitează sfera actelor administrative ce pot fi supuse controlului de legalitate pe calea excepției de nelegalitate numai la actele administrative cu caracter individual, excluzându-le pe cele "cu caracter general", cum sunt actele Guvernului, ministerelor sau ale altor autorități ale administrației publice centrale sau, după caz, locale. Neavând această cale de acces la justiție, această categorie de acte nu poate fi atacată "nici în fața unei instanțe comune, dar nici în fața Curții Constituționale", fiind astfel "exclusă în totalitate" de la orice formă de control.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și-a exprimat opinia conform căreia dispozițiile legale criticate sunt în concordanță cu prevederile din Constituția României.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, consideră că dispozițiile

art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007

sunt constituționale, acestea fiind în acord cu normele art. 21 și ale art. 126 alin. (6) din Legea fundamentală, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 404/2008 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile " art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007

pentru modificarea și completarea

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, dispoziții prin care au fost modificate alin. (1)-(3) ale

art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Din motivarea excepției reiese că prevederile de lege criticate sunt cele ale

art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , astfel că acesta este, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate asupra căreia Curtea Constituțională urmează să se pronunțe. Textul de lege criticat are următoarea redactare:

Articolul 4

: "(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 din Constituție, care garantează accesul liber la justiție.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că, prin

Decizia nr. 342 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 aprilie 2009, s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .

Examinând critici de neconstituționalitate care vizau așa-numita "excludere" a actului administrativ normativ din categoria actelor administrative supuse controlului judecătoresc pe calea excepției de nelegalitate, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate, a reținut, cu acel prilej, următoarele: «faptul că excepția de nelegalitate vizează, potrivit art. 4 alin. (1) din legea criticată, doar actele administrative unilaterale cu caracter individual, nu are semnificația excluderii actelor administrative unilaterale cu caracter normativ de la controlul de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, acest control realizându-se pe calea acțiunii directe, separate, și nu a incidentului procedural, adică, în speță, a excepției de nelegalitate. Dispozițiile

art. 8 din Legea nr. 554/2004

reglementează obiectul acțiunii judiciare în materia contenciosului administrativ, acesta fiind raportat la "actul administrativ unilateral" al unei autorități publice, fără nicio distincție cu privire la caracterul individual ori normativ al acestuia».

Având în vedere că cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate potrivit cărora dispozițiile

art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

contravin liberului acces la justiție, deoarece exclud "în totalitate" categoria actelor administrative cu caracter normativ de la "orice formă de control", și, în consecință, va respinge excepția de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Bethlen Erzsebet Sara, Bethlen Farkas, Bethlen Bela, Bethlen Gabor, Bethlen Zsuzsanna (căsătorită Urban) și Bethlen Maria (căsătorită Kappeter) în Dosarul nr. 15/33/2009 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 septembrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.