Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1217/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal

prezumat în vigoare

Data actului
29 septembrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 727 din 27 octombrie 2009
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 7.647 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Are ca temei 1

  • Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal, excepție ridicată de Toader Ignat în Dosarul nr. 22/107/2005 (număr în format vechi 5.467/2005) al Tribunalului Alba - Secția penală.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Societatea Comercială "Jidvei" - S.R.L. Filiala Alba din comuna Jidvei, județul Alba, consilierul juridic Mircea Ungurean, cu delegație la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curții că partea Societatea Comercială "Oil Petrocom" - S.R.L. din Blaj a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul consilierului juridic Mircea Ungurean, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și depune note scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 22/107/2005 (număr în format vechi 5.467/2005), Tribunalul Alba - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Toader Ignat cu ocazia soluționării, după casare, a unei cauze penale privind trimiterea în judecată pentru săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor prevăzute de art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 215 alin. 2 din Codul penal aduce atingere dreptului la un proces echitabil, precum și dreptului de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, întrucât reglementează o dublă incriminare și, în consecință, o dublă sancționare a unei singure acțiuni materiale, parte componentă a laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune. Referitor la alin. 5 al art. 215 din Codul penal, susține că încalcă egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil, deoarece stabilește încadrarea juridică a faptei și răspunderea penală în funcție de întinderea prejudiciului cauzat persoanei vătămate prin infracțiune în condițiile în care repararea acestui prejudiciu se înfăptuiește pe baza regulilor de drept civil și constituie obiectul acțiunii civile care este alăturată acțiunii penale în cadrul procesului penal.

Tribunalul Alba - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal nu încalcă dispozițiile Legii fundamentale și ale Protocolului nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției. Arată că respectarea cerinței procesului echitabil se impune numai în legătură cu procedura de desfășurare a procesului, iar nu și în ceea ce privește cadrul juridic sancționator al faptelor, adică în materia dreptului substanțial.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal sunt constituționale, deoarece nu contravin prevederilor din Legea fundamentală și din actul internațional invocate de autorul excepției. Face trimitere, în acest sens, la

Decizia Curții Constituționale nr. 709/2006 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal, având următorul cuprins: "Înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. [...]

Înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și a prevederilor art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale acestui stat.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție și din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, prin

Decizia nr. 709 din 19 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 noiembrie 2006, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. 2 și 5 din Codul penal, excepție ridicată de Toader Ignat în Dosarul nr. 22/107/2005 (număr în format vechi 5.467/2005) al Tribunalului Alba - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2009.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puică

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.