Decizia nr. 1255/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Cosmin-Marius Stanciu în Dosarul nr. 853/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, indicând, în acest sens,

Decizia nr. 952/2009

a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 853/330/2009, Judecătoria Urziceni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 .

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Cosmin marius Stanciu într-o cauză civilă având ca obiect "anulare act."

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul legal criticat interzice dreptul unui membru al unui partid de a se adresa justiției pentru realizarea controlului de legalitate a unor hotărâri de admitere sau excludere din partidul respectiv. Instituirea unei jurisdicții exclusive interne a partidului afectează și exercitarea dreptului de a fi ales prin aceea că, potrivit dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, calitatea de ales local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, odată cu pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales. Prin urmare, un drept fundamental garantat de Constituție poate fi pierdut fără ca titularul său să se poată adresa justiției pentru a și-l apăra. În concluzie, se arată că dispozițiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice, care interzic unei instanțe să se pronunțe în legătură cu drepturile și interesele legitime ale unei persoane, contravin flagrant art. 21 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia "Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Judecătoria Urziceni apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece dispozițiile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

încalcă liberul acces la justiție, reglementat de art. 21 din Constituție, art. 6 și

art. 13 din Legea nr. 79/1995

privind ratificarea Protocolului nr. 11 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la restructurarea mecanismului de control stabilit prin convenție, încheiat la Strasbourg la 11 mai 1994, precum și art. 47 și art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Se mai menționează că textul de lege criticat "lasă loc arbitrariului și constituie o gravă încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de legislația internă și europeană."

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în măsura în care se interpretează că dispozițiile

art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003

îngrădesc accesul la justiție atunci când acesta are în vedere verificarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate procedurile prevăzute de statutul partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calității de membru al acestuia.

Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, apreciază că dispozițiile

art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003

sunt constituționale. Acestea nu conțin norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de un proces echitabil, fiind, totodată, în deplină concordanță cu prevederile art. 40 alin. (1) din Constituție privind dreptul de asociere. Se menționează, în acest sens, că statul, fiind o "organizație politică ale cărei atribuții se realizează prin exercitarea funcțiilor publice", nu exercită aceleași funcții și în domeniul activității interne a unui partid politic, constituit ca o asociație de drept public în temeiul dreptului constituțional de asociere. "Rezultă că instanțele de judecată nu sunt competente să exercite funcția de înfăptuire a justiției pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidului."

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, având următorul conținut:

"(3) Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."

Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, drept reglementat și de art. 6 paragraful 1 teza întâi din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și de art. 13 din aceasta, sub aspectul dreptului la un recurs efectiv. Sunt invocate, de asemenea, și prevederile art. 47 - Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil și ale art. 46 - Prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

au mai fost examinate în cadrul controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 952 din 25 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 17 august 2009, Curtea Constituțională a reținut, pentru motivele acolo arătate, că textul de lege criticat nu contravine dreptului persoanei interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de un proces echitabil, invocat și în prezenta cauză.

În lipsa unor elemente noi față de cele analizate prin decizia menționată și pentru identitate de rațiune, Curtea Constituțională constată că aceeași soluție de respingere a excepției se impune și în acest dosar.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Cosmin-Marius Stanciu în Dosarul nr. 853/330/2009 al Judecătoriei Urziceni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2009.