Decizia nr. 952/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 1
- Decizia nr. 530/2013 12 decembrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Lege…
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali și ale
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , excepție ridicată de Radu Coșca în Dosarul nr. 6.240/121/2008 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 511D/2009 al Curții Constituționale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 623D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , ridicată de Olga Anasia în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, văzând identitatea parțială de obiect a acestor cauze, pune în discuție problema conexării lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul
art. 14
și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 623D/2009 la Dosarul nr. 511D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin Încheierea din 8 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 6.240/121/2008, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali și ale
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 .
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Radu Coșca într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni privind anularea unei hotărâri prin care Consiliul Local al Municipiului Galați a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului său de consilier local.
Prin Încheierea din 2 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.903/110/2008, Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 .
Excepția a fost ridicată de Olga Anasia într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect alte cereri.
În motivarea excepției de neconstituționalitate ce privește dispozițiile
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, autorul acesteia susține încălcarea principiului egalității în drepturi, a libertății de exprimare și a dreptului de asociere, reglementate de Constituție. În acest sens, arată că modalitatea de încetare de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local, intervenită ca urmare a pierderii calității acestuia de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, operează în mod discriminatoriu, în sensul că aceeași sancțiune nu este reglementată și în privința parlamentarilor, deși ambele categorii de persoane ocupă funcții publice în urma alegerii lor prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Măsura prevăzută de textul criticat deschide totodată calea unor abuzuri fără precedent, la care aleșii locali pot fi supuși de către autoritățile de partid de la nivel central, deoarece orice opinie a acestora, distinctă de cea a formațiunii politice, poate fi sancționată prin excludere, ceea ce îngrădește libertatea de exprimare. Or, dreptul invocat trebuie apreciat și în considerarea prevederilor
art. 3 din Legea nr. 393/2004 , potrivit cărora alesul local exercită un mandat pentru colectivitatea care l-a ales, și nu pentru partidul politic pe listele căruia a candidat și a fost ales. Nu în ultimul rând, autorul excepției susține încălcarea dreptului de asociere, în sensul instituirii pentru alesul local a obligației menținerii asocierii într-un singur partid politic pe toată durata mandatului său, cu riscul de a pierde această calitate în cazul părăsirii respectivului partid. Mai precizează autorul excepției că toate restricțiile invocate nu au nicio justificare din prisma condițiilor prevăzute de
art. 53 din Constituție , în sensul că scopul "limitării migrației politice" nu se subsumează motivelor ce țin de securitatea națională, ordinea, sănătatea ori morala publică, iar măsura încetării de drept a mandatului potrivit
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
nu respectă principiul proporționalității, se aplică discriminatoriu și anulează însăși existența dreptului câștigat în urma participării la scrutin.
Dispozițiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice sunt analizate și criticate din prisma legăturii cauză-efect cu cele ale
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 . Astfel, o cauză de încetare a calității alesului local de membru al partidului politic pe listele căruia a candidat este, de cele mai multe ori, excluderea sa din partid. Deși este cea mai gravă dintre sancțiunile stabilite prin statutul unui partid politic, aceasta este sustrasă, însă, controlului judecătoresc, deoarece
art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003
prevede că "pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Așadar, o măsură luată de un partid politic, cu efecte atât de importante în planul funcționării unei autorități publice cum este consiliul local sau județean - persoană juridică de drept public - este supusă doar "jurisdicției interne" a respectivului partid politic, autoritatea publică în cauză fiind obligată doar să constate pasiv că un membru al său, pentru motive care nu țin de activitatea sa în cadrul instituției sau de încălcarea obligațiilor stabilite în sarcina sa de funcția publică pe care o ocupă, își pierde automat calitatea de membru. Se poate conchide că prin coroborarea
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
și a
art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003
este reglementată o formă de control exercitată de persoane private, membre ale formațiunilor politice, asupra unei instituții publice, control ce exclude, de plano, orice procedură judiciară împotriva deciziei partidului politic care, prin efectul legii, determină încetarea de drept a mandatului alesului local. În lipsa exercitării liberului acces la justiție, care trebuie să fie asigurat în mod efectiv și eficace, consilierul local rămâne neprotejat, justiția neputându-i asigura o minimă garanție ori protecție a dreptului său.
Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 511D/2009, apreciază că dispozițiile
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali contravin prevederilor
art. 53 din Constituție , referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, iar dispozițiile
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
încalcă art. 21 din Legea fundamentală, în sensul că orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, nicio lege neputând să îngrădească exercitarea acestui drept.
Tribunalul Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 623D/2009, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
este nefondată, întrucât dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului, potrivit statutului acestuia.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate privind dispozițiile
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
este neîntemeiată, deoarece acestea reglementează o situație care poate avea loc numai după alegerea în una din funcțiile care beneficiază de statutul de "ales local", funcție exercitată în baza unui mandat care, la rândul său, urmează să fie exercitat în condițiile legii. Prin urmare, nu pot fi reținute criticile autorului excepției referitoare la încălcarea
art. 16 alin. (1) ,
art. 30 alin. (1) ,
art. 40 alin. (1)
și
art. 53 din Constituție .
În ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 , consideră că este întemeiată în raport de dispozițiile
art. 21 din Constituție , în măsura în care se interpretează că acest text împiedică accesul la justiție atunci când acesta are în vedere verificarea modului în care, din punct de vedere formal, au fost respectate procedurile statutare ale partidului cu privire la dobândirea sau pierderea calității de membru al partidului politic.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, de exemplu
deciziile nr. 1.167/2007 ,
nr. 915/2007
sau
nr. 779/2008 . Cât privește critica de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003
față de dispozițiile
art. 21 alin. (3) din Constituție , apreciază că nu poate fi reținută, deoarece acestea nu conțin norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de un proces echitabil. Totodată, precizează că dispozițiile
art. 30 ,
40
și
53 din Constituție
nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate prin
art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006
pentru modificarea și completarea
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul legal criticat are următorul cuprins:
-
Articolul 9
alin. (2) : "Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...) h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales."
Obiectul excepției îl constituie și dispozițiile
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, având următorul conținut: "(3) Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului."
Autorii excepției apreciază că textele legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale
art. 16 alin. (1)
referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor,
art. 21 alin. (1) și (2)
cu privire la accesul liber la justiție,
art. 30 alin. (1)
care consacră inviolabilitatea libertății de exprimare, art. 40 alin. (1)
sub aspectul libertății de asociere și ale
art. 53
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile
art. 20 alin. (2)
potrivit cărora "Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociație" și ale
art. 21 alin. (2) , în temeiul cărora "Orice persoană are dreptul de acces, în condiții de egalitate, la funcțiile publice din țara sa", din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Analizând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată următoarele:
Dispozițiile
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, exercitat de Curte din prisma unor critici asemănătoare și față de aceleași temeiuri constituționale ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007,
Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008 sau
Decizia nr. 273 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 13 aprilie 2009, instanța de contencios constituțional a reținut, pentru argumentele acolo expuse, că textul de lege criticat nu contravine principiilor egalității și al nediscriminării și nici nu reglementează o restrângere a libertății de exprimare sau a dreptului de asociere, pretins încălcate. Având în vedere că, față de jurisprudența indicată, în dosarul de față nu au fost relevate elemente noi, care să determine schimbarea acesteia, soluția de respingere a excepției, precum și considerentele care au fundamentat-o se mențin, pentru identitate de rațiune, și în această cauză.
În ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003
față de
art. 21 din Constituție , Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece textul criticat nu conține norme contrare dreptului persoanei interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de un proces echitabil.
Potrivit
art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală , "Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației." Această prevedere de ordin constituțional a fost concretizată și dezvoltată în
Legea partidelor politice nr. 14/2003 , care, la
art. 9 , prevede că organizarea partidelor politice are la bază statutul și programul politic propriu al acestuia, iar printre elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă statutul partidului politic, enumerate la
art. 10 , sunt și cele de la lit. g) - "sancțiunile disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor". Dispozițiile
art. 16 alin. (3) din lege , criticate, stabilesc că "Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Așadar, textul se referă la existența unor jurisdicții interne ale partidului, care funcționează potrivit statutului propriu al acestuia, cu atribuții de soluționare a diferendelor interne privind dobândirea și pierderea calității de membru al partidului politic respectiv. În acest sens, în art. 15 al legii se prevede că "Pentru soluționarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale". Se poate observa că atât organizarea, cât și întreaga activitate a partidelor sunt guvernate de norme juridice proprii cuprinse în statute ale acestora, respectând ordinea de drept și principiile democrației. Un partid politic structurat și care funcționează potrivit unei discipline stricte poate cere tuturor membrilor săi să adopte o anumită atitudine politică față de anumite probleme la un moment dat. Așa cum arată și Avocatul Poporului, "instanțele de judecată nu sunt competente să exercite funcția de înfăptuire a justiției pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii statutului partidelor".
În concluzie, partidele se organizează și funcționează pe baza unor norme proprii, adoptate după o procedură proprie, cu o jurisdicție proprie recunoscută de lege, astfel că nu se poate admite teza încălcării liberului acces la justiție, susținută de autorul excepției.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali și ale
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , ridicată de Radu Coșca în Dosarul nr. 6.240/121/2008 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială și de contencios administrativ, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , ridicată de Olga Anasia în Dosarul nr. 5.903/110/2008 al Tribunalului Bacău - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.