Decizia nr. 273/2009

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta

Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Daniel Cadariu în Dosarul nr. 4.582/86/2007 al Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.802D/2008 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 112D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

prin care a fost modificat

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali prin introducerea unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local prevăzut la lit. h^1)", excepție ridicată de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel în Dosarul nr. 2.124/122/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.

La apelul nominal răspund autorii excepției Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, văzând identitatea parțială de obiect a acestor cauze, din oficiu, pune în discuție problema conexării lor.

Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 112D/2009 la Dosarul nr. 2.802D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorilor prezenți ai excepției. Aceștia formulează susțineri asemănătoare prin care arată, în esență, că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale, deoarece prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local, pe motivul că acesta nu mai este membru al partidului politic pe a cărui listă a candidat inițial, fără a determina însă natura cauzei pentru care consilierul local a fost exclus din respectivul partid. Prin urmare, se poate ajunge la situația în care, fără să poarte vreo vină, consilierul local să-și piardă mandatul, exercitarea efectivă a acestuia depinzând, așadar, de voința discreționară a partidului politic pe a cărui listă a fost ales.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că aspectele de neconstituționalitate invocate de autorii excepției au fost analizate de Curtea Constituțională, aceasta pronunțându-se în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate.

În replică, părțile susțin că aceleași probleme de neconstituționalitate au fost sesizate și prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, formulată de Președintele României înainte de promulgarea acesteia. În plus, mai adaugă că, pentru identitate de rațiune, tratamentul juridic aplicabil aleșilor locali ar trebui să fie identic cu cel al "celorlalți aleși".

Reprezentantul Ministerului Public completează concluziile formulate anterior, menționând că autorii excepției supun atenției Curții probleme ce vizează completarea textului de lege criticat. Această atribuție nu intră însă în sfera competenței Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate fiind, sub acest aspect, inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4.582/86/2007, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constantin Daniel Cadariu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ prin care Consiliul Județean Suceava a constatat încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a unui mandat de consilier local.

Prin Încheierea din 18 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.124/122/2008, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

prin care a fost modificat

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali prin introducerea unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local prevăzut la lit. h^1)".

Excepția a fost ridicată de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel într-o cauză având ca obiect o acțiune vizând refuzul Consiliului Local al Comunei Iepurești de a soluționa o cerere de validare a unui mandat de consilier local.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, care prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de consilier local sau județean, dacă acesta și-a pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2), art. 16, art. 29, art. 30, art. 37, art. 40, art. 53, art. 69 alin. (2) și ale art. 121 alin. (2) din Constituție. Principiul egalității este înfrânt prin aceea că legea creează regimuri diferențiate pentru consilier față de cel aplicabil primarului, deoarece ultimul pierde mandatul de ales local doar dacă demisionează din partid, deci printr-un act de voință unilateral, nu și atunci când este exclus din partid, așa cum se întâmplă în cazul consilierului local sau județean. Or, atât primarul, cât și consilierul fac parte din categoria aleșilor locali, sunt aleși în același mod, statutul lor fiind reglementat în mod unitar. Acest aspect a fost sesizat și prin cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, formulată de Președintele României în data de 21 martie 2006. Pierderea calității de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales consilierul local sau județean, indiferent dacă acesta este sau nu vinovat de săvârșirea unei anumite abateri, împiedică exercitarea dreptului său de a fi ales și de a-și îndeplini mandatul, care, în opinia autorilor excepției, are caracter reprezentativ, la fel ca și mandatul parlamentar. Poziția de consilier local are la bază un mandat individual, fiind rezultatul unor alegeri democratice, și nu al nominalizării din partea unui partid politic, fiind firesc ca, în exercitarea mandatului de consilier, acesta să fie în serviciul colectivității, și nu al partidului politic. Pierderea mandatului pe motive ce țin de viața internă și disciplina unui partid politic nu are nicio justificare sub aspectul condițiilor de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, reglementate de art. 53 din Constituție, nu are "nicio finalitate democratică" și nu reprezintă decât "un șantaj politic" pentru ca, împotriva voinței lor, aleșii locali să rămână membri ai aceluiași partid politic. Aceasta este și rațiunea art. 69 alin. (2) din Constituție, care prevede nulitatea mandatului imperativ, implicit în privința aleșilor locali. De altfel, pentru motivul încălcării acestor norme fundamentale,

Legea nr. 249/2006

a primit, la momentul dezbaterii sale în Parlament, avizul negativ al Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Se mai susține, de asemenea, că libertatea de opinie și de acțiune, garantate de lege în exercitarea mandatului alesului local, sunt îngrădite prin simpla amenințare din partea partidului politic cu pierderea calității de ales local, ceea ce afectează însăși funcționarea ca autorități administrative autonome a consiliilor.

În plus, în Dosarul nr. 2.802D/2008, autorul excepției susține că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

au caracter retroactiv raportat la momentul alegerilor din iunie 2004, deoarece "în momentul apariției acestor modificări anumiți aleși locali schimbaseră deja partidul politic pe listele căruia fuseseră aleși". În ceea ce privește dispozițiile art. 9 alin. (4) din aceeași lege, arată că acestea nu prevăd o cale de atac împotriva sentinței cu caracter definitiv și irevocabil pronunțate în primă instanță, ceea ce contravine dreptului consacrat de art. 129 din Constituție, referitor la folosirea căilor de atac.

Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal nu își exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată în Dosarul nr. 2.802D/2008, apreciind doar că aceasta este admisibilă sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute de

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , pentru a fi sesizată Curtea Constituțională.

Tribunalul Giurgiu - Secția civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 112D/2009, apreciază că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

nu încalcă prevederile constituționale invocate. Acestea au natura unei măsuri necesare într-o societate democratică, menite să asigure stabilitatea în cadrul administrației publice locale și care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. În plus, dispozițiile art. 29, 30, 40 și 53 din Constituție nu au incidență în cauză.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale. În argumentarea punctului de vedere arată că în jurisprudența sa, de exemplu

deciziile nr. 1.167/2007 , nr. 915/2007 și nr. 779/2008, Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile legale criticate au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, iar introducerea cazului de încetare de drept a mandatului de consilier, reglementat de art. 9 alin. (2) lit. h^1), este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe lista căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel că nu se mai justifică menținerea sa în funcția publică. Avocatul Poporului mai arată că dreptul de a fi ales, reglementat de art. 37 din Constituție și invocat de autorii excepției, se exercită în conformitate cu sistemul electoral ale cărui condiții și modalități de funcționare le stabilește în exclusivitate legiuitorul. Precizează, totodată, că mandatul reprezentativ caracterizează statutul senatorilor și al deputaților, în timp ce consilierii locali sau județeni sunt supuși unor reguli distincte. Textele de lege criticate nu aduc atingere nici principiului funcționării consiliilor locale și a primarilor ca autorități administrative autonome, consacrat de art. 121 alin. (2) din Constituție, iar prevederile art. 29, 30 și 40 din aceasta, invocate, nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, astfel cum au fost completate și modificate prin

art. I pct. 3, respectiv pct. 5 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textele legale criticate au următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...)

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales.";

- Art. 9 alin. (4): "În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) și h^1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanța se va pronunța în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă."

În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 29 - Libertatea conștiinței, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 37 - Dreptul de a fi ales, art. 40 - Dreptul de asociere, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 69 alin. (2) potrivit cărora "Orice mandat imperativ este nul", art. 121 alin. (2) care reglementează principiul funcționării consiliilor locale și a primarilor ca autorități administrative autonome și ale art. 129 - Folosirea căilor de atac.

Analizând excepția de neconstituționalitate invocată, Curtea Constituțională constată următoarele:

I. Dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, care prevăd un nou caz în care calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, constând în pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă consilierul a fost ales, au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Prin

deciziile nr. 915/2007 , nr. 1.167/2007, nr. 134/2008, nr. 485/2008, nr. 677/2008, nr. 779/2008, nr. 1.118/2008, nr. 1.190/2008 și nr. 68/2009, Curtea, respingând excepțiile, a răspuns unor critici de neconstituționalitate asemănătoare celor formulate și în prezenta cauză.

În jurisprudența sa în materie, Curtea Constituțională a statuat cu valoare de principiu că reglementările privind noul caz de încetare de drept a mandatului de consilier local sau de consilier județean își au suportul în dispozițiile art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Aceste dispoziții de ordin constituțional au fost dezvoltate în

Legea partidelor politice nr. 14/2003

care, printre principalele funcții ale partidelor politice prevăzute la art. 2, menționează și pe acelea referitoare la desemnarea de candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice, precum și la stimularea participării cetățenilor la scrutinurile electorale, potrivit legii.

Textele criticate au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid la altul, curmarea traseismului politic la care se recurge în funcție de oportunitățile pe care le oferă un partid sau altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanța de contencios constituțional, examinând critici de neconstituționalitate raportate la încălcarea art. 37 privind dreptul de a fi ales și a art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, din Legea fundamentală, a statuat că introducerea, prin

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , a unui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Electoratul acordă votul său candidaților înscriși pe liste ale partidelor, pentru a îndeplini funcții publice la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia fac parte la momentul alegerii și pe care urmează să îl promoveze pe perioada mandatului lor de consilier local sau de consilier județean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică. Altfel spus, pierderea calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a candidat și a fost votat de corpul electoral are drept consecință și pierderea calității de consilier local sau de consilier județean. Din această perspectivă nu are, așadar, importanță dacă pierderea calității de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii.

Referitor la susținerile autorilor excepției privind aplicarea regulilor mandatului reprezentativ și implicit a dispozițiilor art. 69 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Orice mandat imperativ este nul", și aleșilor locali, nu numai parlamentarilor, Curtea Constituțională a constatat, prin

Decizia nr. 779 din 1 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, că dispozițiile de lege criticate nu contravin normei fundamentale invocate, "mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor și al deputaților, consilierii locali sau județeni și parlamentarii fiind supuși unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste două categorii". Prin aceeași decizie, Curtea a respins și critica privind pretinsul caracter retroactiv al textului de lege examinat, reținând că acesta "se aplică pentru viitor de la data edictării sale, fără să afecteze pentru trecut statutul consilierului local sau județean".

Totodată, cu prilejul pronunțării

deciziilor nr. 677/2008

și nr. 1.118/2008, Curtea a constatat că dispozițiile art. 120 referitoare la principiile de bază ale administrației publice locale, art. 121 alin. (2) care consacră principiul funcționării consiliilor locale și a primarilor ca autorități administrative autonome și ale art. 122 alin. (2) din Constituție, invocate, privind consiliul județean, nu au incidență în cauză.

Prin

Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a analizat critici de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului nediscriminării, în sensul inegalității de tratament juridic dintre consilierii locali și județeni, pe de o parte, și primar, pe de altă parte, precum și critici privind restrângerea exercițiului dreptului constituțional la asociere, a libertății de exprimare și a libertății conștiinței persoanei care, având calitatea de consilier local ales pe listele unui anumit partid politic, nu mai poate opta, sub sancțiunea încetării de drept a mandatului, pentru un alt partid politic care să îi reflecte mai bine opțiunile politice. Curtea, respingând excepția, a reținut cu acel prilej că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali "au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului", fără a contraveni astfel exigențelor normelor fundamentale. Cât privește pretinsa discriminare între consilierii locali sau județeni, pe de o parte, și primari, pe de altă parte, Curtea a arătat că "distincția pe care o face textul asupra modalității de încetare a mandatului vizează două categorii diferite de aleși locali, supuși unui statut distinct atât prin

Legea nr. 393/2004 , cât și prin

Legea administrației publice locale nr. 215/2001 ".

Prin

Decizia nr. 485 din 6 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 9 iunie 2008, Curtea a constatat că "încetarea calității de consilier local sau de consilier județean, prin modalitatea prevăzută de textul de lege criticat, nu îngrădește libertatea conștiinței persoanei fizice care a deținut o asemenea funcție, libertate care se concretizează prin posibilitatea exprimării propriilor idei și concepții despre lumea înconjurătoare, a opiniilor și a opțiunilor, inclusiv a celor politice, fără niciun fel de constrângeri sau limitări. Libertatea conștiinței implică, inevitabil, și libertatea de exprimare, care face posibilă exteriorizarea, prin orice mijloace, a gândurilor, a opiniilor, a credințelor religioase sau a creațiilor spirituale de orice fel. În strânsă legătură cu cele două libertăți se află libertatea de asociere, care reprezintă forma de manifestare colectivă a acestora. (...) Or, prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (3) din Legea nr. 393/2004

nu conțin norme care să zădărnicească exercitarea vreuneia dintre libertățile fundamentale amintite".

Curtea constată că, față de natura criticilor de neconstituționalitate examinate cu prilejul soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali prin deciziile sale anterioare, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenței la care s-a făcut referire, astfel că atât soluția, cât și considerentele ce au stat la baza acesteia se impun a fi menținute și în această cauză.

În plus, față de cele reținute în jurisprudența sa în materie, Curtea observă că art. 37 din Legea fundamentală, invocat de autori în motivarea excepției, recunoaște la alin. (1) dreptul de a fi ales cetățenilor cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 16 alin. (3) - adică au cetățenia română și domiciliul în țară -, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3). Alin. (2) al aceluiași text stabilește condițiile de vârstă minimă pe care candidații la alegerile prezidențiale, parlamentare sau locale trebuie să le îndeplinească, până în ziua alegerilor inclusiv. Or, dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

nu conțin norme care să împiedice exercitarea dreptului de a fi ales, în condițiile stabilite de art. 37. Mai mult, nu se poate pretinde încălcarea acestui drept ori restrângerea exercițiului său, de vreme ce destinatarii textului de lege criticat, respectiv consilierii locali sau județeni, au ajuns în această funcție tocmai prin exercitarea dreptului de a fi ales. Dacă, ulterior acestui moment, consilierii locali sau județeni se află în situația de a nu putea continua mandatul obținut în urma alegerilor locale, din diferite motive prevăzute de lege, printre care și pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, aceasta nu echivalează cu îngrădirea sau restrângerea dreptului de a fi ales. Drepturile electorale fundamentale sunt garantate de art. 36 și art. 37 din Constituție, însă condițiile și modalitățile de exercitare sunt reglementate, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, prin lege organică, cu respectarea, desigur, a cadrului general stabilit de normele fundamentale amintite. Astfel, exercitarea mandatului de consilier local ori județean nu poate avea loc decât în condițiile legilor care reglementează statutul aleșilor locali -

Legea nr. 393/2004

și administrația publică locală -

Legea nr. 215/2001 .

Curtea reține că textul de lege criticat ce face obiectul excepției de neconstituționalitate nu conține nicio dispoziție referitoare la dreptul de a alege sau la dreptul de a fi ales și nici la exercitarea acestor drepturi.

Dispozițiile art. 37 din Constituție trebuie coroborate cu cele ale art. 121 din Constituție, care prevăd că autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală, sunt consiliile locale și primarii care sunt aleși în condițiile legii. Or, prin dispozițiile criticate este reglementat un anume aspect, situația acelui ales local a cărui calitate a încetat de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, ca urmare a pierderii calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales.

În sfârșit, Curtea constată că, în condițiile actualului sistem electoral, reglementat de

Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, și anume a consiliului local și a consiliului județean, este diferit de cel al alegerilor parlamentare, în sensul că numai acesta din urmă se caracterizează prin scrutin uninominal, în timp ce consiliile locale și consiliile județene se aleg pe baza scrutinului de listă.

În conformitate cu legislația în vigoare, și anume

Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, partidelor politice le revine sarcina selectării, pregătirii și propulsării candidaților în vederea alegerilor, alcătuind liste de candidați, în considerarea unor calități ale acestora, și sprijinindu-i pe tot parcursul campaniei electorale, precum și ulterior, pe întreaga durată a exercitării mandatului dobândit. Propunerile de candidați se fac în scris de către partidele politice, iar listele de candidați trebuie să fie însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați. Cetățenii, prin votul lor, exprimă opțiuni între diversele programe politice ale partidelor care participă la scrutinul electoral și mai puțin cu privire la candidați, în considerarea calităților și a meritelor acestora, sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve să le facă în perioada campaniilor electorale. Așadar, votul alegătorului exprimă opțiunea pentru programul unui partid și nu pentru un anumit candidat. Este moral ca interesele unei persoane care a candidat și a fost aleasă pe listele unui partid să se identifice cu cele ale partidului pe a cărui listă a candidat, în caz contrar având posibilitatea de a candida ca independent, în condițiile legii. Candidatul reprezintă exponentul partidului politic pe a cărui listă a fost ales și, implicit, a programului său electoral. În considerarea acestei idei,

art. 8 alin. (2) din Legea partidelor politice nr. 14/2003

prevede că "înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior". Totodată, a accepta ca un consilier local, care în timpul exercitării mandatului părăsește partidul pe a cărui listă a candidat și a fost ales, să-și păstreze pe mai departe statutul de ales local înseamnă a schimba, a modifica configurația politică a consiliului local, configurație stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetățeni.

Așa fiind, susținerile autorului excepției ce constituie obiectul Dosarului nr. 2.802D/2008, potrivit cărora "persoanele sunt cele pe care electoratul le alege, și nu partidul în sine", datorită "încrederii pe care acestea o inspiră cetățenilor", nu pot fi primite, acestea fiind valabile doar pentru candidații independenți la funcția de consilier local sau de consilier județean.

II. Dispozițiile

art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, ce constituie, de asemenea, obiectul criticii de neconstituționalitate formulate în Dosarul nr. 2.802D/2008, contravin, în opinia autorului excepției, prevederilor art. 129 din Constituție referitoare la folosirea căilor de atac, deoarece hotărârea primei instanțe, prin care este soluționată acțiunea în contencios administrativ formulată de consilier împotriva hotărârilor pronunțate de consiliu în cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c)-e) și h^1), este definitivă și irevocabilă, nefiind permis dreptul de a supune respectiva hotărâre controlului unei instanțe superioare.

Curtea constată că dreptul reglementat de art. 129 din Constituție se exercită, potrivit aceleiași norme fundamentale invocate, în condițiile legii. Totodată, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, astfel cum stabilește art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Curtea Constituțională a statuat cu titlu de principiu, în

Decizia Plenului nr. 1/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, că legiuitorul poate adopta reguli de procedură diferite, în considerarea unor situații deosebite, având în vedere și faptul că accesul liber la justiție, garantat de art. 21 din Constituție, nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Așa fiind, Curtea constată că reglementarea unor reguli speciale de procedură în materie electorală este justificată pentru a asigura stabilitatea în funcționarea autorităților administrației publice locale și desfășurarea activității lor specifice într-un cadru de normalitate. Acestea sunt și rațiunile pentru care, de pildă, dispozițiile

art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004

instituie o excepție de la regula parcurgerii procedurii prealabile, specifică contenciosului administrativ. Prin urmare, caracterul definitiv și irevocabil al hotărârii pronunțate, în primă instanță, de instanța de contencios administrativ, prin care este soluționată acțiunea formulată de consilier împotriva hotărârilor consiliului privind cazurile de încetare de drept a mandatului, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c)-e) și h^1), nu este de natură să contravină normelor art. 129 din Constituție. De altfel, obligativitatea asigurării unui dublu grad de jurisdicție, astfel încât hotărârea primei instanțe să fie examinată de către o jurisdicție superioară, subzistă doar în materie penală, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar dreptul la un recurs efectiv, exercitat în fața unei instanțe naționale, garantat de art. 13 din Convenție oricărei persoane, este asigurat, de vreme ce

art. 9 alin. (4) din Legea nr. 393/2004

reglementează accesul consilierului la instanța de contencios administrativ pentru soluționarea acțiunii îndreptate împotriva unui act al unei autorități administrative prin care pretinde încălcarea unui drept sau interes legitim al său.

III. În final, Curtea constată că în cauză nu se pune problema neconstituționalității dispozițiilor legale criticate de către autorii excepției, ci este vorba mai degrabă de o problemă strict de interpretare și aplicare a acestora, în raport cu situația de fapt ce urmează a fi reținută de către instanța de judecată, situație în care data pierderii calității de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales are un rol esențial, indiferent dacă aceasta s-a produs prin demisie sau prin excludere. În raport cu cele menționate, interpretarea va fi făcută cu luarea în considerare, desigur, a

Deciziei Curții Constituționale nr. 61 din 18 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, prin care au fost declarate ca neconstituționale dispozițiile

art. II alin. (1) și (3) din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. În decizia menționată, Curtea a constatat că, "în lipsa oricărei mențiuni cu privire la momentul în care alesul local și-a pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, legea este susceptibilă a fi aplicată retroactiv, respectiv asupra celor care, anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 249/2006 , și-au pierdut această calitate. (...) Așadar, este neconstituțional, în sensul încălcării art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, ca printr-o normă legală să fie sancționat un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a acelei norme".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) și alin. (4) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Constantin Daniel Cadariu în Dosarul nr. 4.582/86/2007 al Tribunalului Suceava Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și de Viorel Stanciu, Dumitru Zlate, Gheorghița Macavei, Costin Ceaușu, Dumitru Crăciun și Andrei Cornel în Dosarul nr. 2.124/122/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 februarie 2009.