Decizia nr. 779/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Emilian Brustan în Dosarul nr. 2.973/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 576D/2008, nr. 820D/2008, nr. 899D/2008 și nr. 1.055D/2008, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de Ilie Romilă și Milica Fediuc în dosarele nr. 5.079/86/2007 și, respectiv, nr. 5.078/86/2007 ale Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, de Giana Maria Pătrașcu în Dosarul nr. 3.916/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ și de Adrian Catalan în Dosarul nr. 217/120/2008 al Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde doamna Felicia Mezdrea, consilier juridic al Primăriei Municipiului Vatra Dornei, parte în dosarele nr. 576D/2008 și nr. 820D/2008. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul părții prezente și procurorul sunt de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 576D/2008, nr. 820D/2008, nr. 899D/2008 și nr. 1.055D/2008 la Dosarul nr. 550D/2008, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul consilierului juridic al Primăriei Municipiului Vatra Dornei. Acesta solicită respingerea excepției, arătând că, în opinia sa, textul de lege criticat este în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate de autorii excepției.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierile din 14 septembrie 2007, 12 februarie 2008 și 15 februarie 2008, pronunțate de Tribunalul Sălaj - Secția civilă în Dosarul nr. 2.973/84/2007, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 5.079/86/2007 și, respectiv, nr. 5.078/86/2007, Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 3.916/113/2007 și Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 217/120/2008, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Emilian Brustan, Ilie Romilă, Milica Fediuc, Giana Maria Pătrașcu și, respectiv, Adrian Catalan în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererilor de anulare a hotărârilor Consiliilor locale ale municipiilor Zalău, Vatra Dornei, Brăila și al orașului Titu, prin care s-a luat act de încetarea de drept a mandatelor de consilieri locali ale acestora.

În motivările excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate au caracter retroactiv, întrucât introduc o cauză de încetare de drept a mandatului de consilier care nu exista la data atribuirii acestui mandat. Se arată că se restrânge în mod nejustificat exercițiul dreptului constituțional de a fi ales, prin aceea că mandatul consilierului local nu poate fi exercitat pe toată durata sa. Se precizează că "dreptul de a fi ales presupune și posibilitatea exercitării atribuțiilor corespunzătoare demnității publice în care candidatul a fost ales, o interpretare contrară lipsind de conținut prevederile art. 37 din Constituție". Se mai apreciază că principiul constituțional al mandatului reprezentativ este aplicabil și aleșilor locali, interzicerea trecerii acestora de la un partid la altul constituind o îngrădire a mandatului lor reprezentativ. Se arată în plus că "aceeași rațiune care a sprijinit interzicerea mandatului imperativ pentru parlamentari subzistă și în privința consilierilor județeni și locali", însăși

Legea nr. 393/2004 , prin art. 3 alin. (2), recunoscând că, "în exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia". Se precizează că textul de lege criticat nu îndeplinește condițiile de claritate, accesibilitate și predictibilitate stabilite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens, se arată că, "în condițiile în care mandatul public al consilierului a fost limitat retroactiv printr-o altă normă legală neprevizibilă la momentul anului 2004, s-a intervenit în mod injust atât asupra voinței colectivității locale (exprimată prin vot direct), cât și asupra angajamentului politic al consilierului față de aceasta".

Tribunalul Sălaj - Secția civilă și Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ nu și-au exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale, neputând fi reținute criticile formulate de autorii excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente și concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificată și completată prin

Legea nr. 249/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006. Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...]

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;".

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 1 alin. (5), care instituie obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (2), care statuează principiul neretroactivității legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 37, care consacră dreptul de a fi ales, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 69 privind mandatul reprezentativ.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prin mai multe decizii s-a pronunțat asupra constituționalității textului de lege ce formează obiectul prezentei excepții, constatând că acesta este în deplină concordanță cu dispozițiile Legii fundamentale. Astfel, prin

Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, Curtea a reținut că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, care instituie, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, un nou caz constând în pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales, au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. De asemenea, Curtea a constatat, cu același prilej, că textul criticat nu conține prevederi contrare dispozițiilor art. 16 din Constituție, acesta aplicându-se deopotrivă tuturor consilierilor locali sau județeni care și-au pierdut calitatea de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale, fără niciun fel de privilegii sau discriminări.

De asemenea, prin

Decizia nr. 1.167 din 11 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008, instanța de contencios constituțional a statuat că introducerea acestui nou caz de încetare a mandatului de consilier local este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Aceasta deoarece electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică.

Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine nici dispozițiilor art. 69 din Constituție, mandatul reprezentativ caracterizând statutul senatorilor și al deputaților, consilierii locali sau județeni și parlamentarii fiind supuși unor reguli distincte, specifice fiecăreia dintre aceste două categorii.

Nici critica referitoare la pretinsul caracter retroactiv al dispozițiilor de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate nu poate fi reținută. Aceasta deoarece textul se aplică de la data edictării sale, fără să afecteze pentru trecut statutul consilierului local sau județean.

În fine, Curtea observă că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

sunt suficient de clare și de precise, având un grad de predictibilitate care permite destinatarului reglementării să își normeze comportamentul astfel încât acesta să corespundă exigențelor impuse de prevederea de lege criticată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Emilian Brustan în Dosarul nr. 2.973/84/2007 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă, de Ilie Romilă și Milica Fediuc în dosarele nr. 5.079/86/2007 și, respectiv, nr. 5.078/86/2007 ale Tribunalului Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, de Giana Maria Pătrașcu în Dosarul nr. 3.916/113/2007 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ și de Adrian Catalan în Dosarul nr. 217/120/2008 al Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 1 iulie 2008.