Legea nr. 340/2009
privind formularea de către România a unei declarații în baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Decizii de neconstituționalitate 4
- Decizia nr. 548/2016 12 iulie 2016 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (5) din Lege…
- Decizia nr. 428/2020 23 iunie 2020 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 340/…
- Decizia nr. 219/2024 10 aprilie 2024 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (5) din Lege…
- Decizia nr. 130/2025 27 martie 2025 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 340/…
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul 1
În baza prevederilor
art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană , ratificat de România prin
pentru ratificarea
Tratatului
dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, precum și în temeiul Declarației nr. 10 privind art. K.7 din
Tratatul privind Uniunea Europeană , anexată la
Tratatul de la Amsterdam
de modificare a
Tratatului privind Uniunea Europeană , a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a anumitor acte conexe, România formulează următoarea declarație:
România declară că acceptă competența Curții de Justiție a Comunităților Europene în conformitate cu prevederile
art. 35 paragraful (3) lit. b) din Tratatul privind Uniunea Europeană .
România își rezervă dreptul de a prevedea dispoziții în dreptul intern pentru ca, în cazul în care se invocă o chestiune privind validitatea sau interpretarea unui act prevăzut la
art. 35 paragraful (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană
într-o cauză pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești naționale a cărei hotărâre nu mai poate fi atacată prin intermediul căilor ordinare de atac, instanța judecătorească să fie obligată să înainteze Curții de Justiție a Comunităților Europene o cerere pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare, dacă aceasta este necesară pentru pronunțarea unei hotărâri în cauză.
Articolul 2
Instanța de judecată, din oficiu sau la cerere, poate solicita Curții de Justiție a Comunităților Europene să se pronunțe cu titlu preliminar asupra unei întrebări ridicate într-o cauză de orice natură și care se referă la validitatea sau la interpretarea unuia dintre actele prevăzute la
art. 35 paragraful (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană , în cazul în care apreciază că o decizie în această privință este necesară pentru pronunțarea unei hotărâri în cauză.
Dacă cererea este formulată în fața unei instanțe a cărei hotărâre nu mai poate fi atacată prin intermediul căilor ordinare de atac, solicitarea Curții de Justiție a Comunităților Europene de a se pronunța cu titlu preliminar este obligatorie, dacă aceasta este necesară pentru pronunțarea unei hotărâri în cauză.
În cazurile prevăzute la
alin. (1) , judecata poate fi suspendată, iar în cazurile prevăzute la
alin. (2) , suspendarea judecății este obligatorie.
În aplicarea art. 104b din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție a Comunităților Europene, instanța poate cere, odată cu solicitarea Curții de Justiție a Comunităților Europene, conform prevederilor
alin. (1)
și
(2) , în cazurile urgente, aplicarea procedurii de urgență în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Încheierea prin care instanța se pronunță asupra suspendării judecății poate fi atacată cu recurs la instanța superioară, în termen de 72 de ore de la pronunțare, pentru cei prezenți, sau de la comunicare, pentru cei lipsă. Calea de atac se soluționează prin încheiere, în camera de consiliu, fără citarea părților; hotărârea este definitivă.
În cauzele penale în care instanța a dispus suspendarea cauzei,
art. 303 alin. (6) din Codul de procedură penală
se aplică în mod corespunzător.
Judecarea cauzei suspendate se reia după comunicarea hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.
În cazul în care cauza nu a fost suspendată, instanța poate continua judecata pe alte aspecte decât cele semnalate Curții de Justiție a Comunităților Europene. Instanța nu poate încheia dezbaterile înainte de pronunțarea Curții de Justiție a Comunităților Europene.
În cauza în care s-a solicitat Curții de Justiție a Comunităților Europene să se pronunțe cu titlu preliminar, hotărârea acesteia în ceea ce privește stabilirea validității sau interpretarea dată unuia dintre actele prevăzute la
art. 35 paragraful (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană
este obligatorie.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor
art. 75
și ale
art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ROBERTA ALMA ANASTASE p. PREȘEDINTELE SENATULUI, TEODOR VIOREL MELEȘCANU București, 11 noiembrie 2009. Nr. 340.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.