Decizia nr. 1427/2009

Tudorel Toader - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Nicolae Deaconu în Dosarul nr. 10.488/95/2008 al Tribunalului Gorj - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.488/95/2008, Tribunalul Gorj - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Nicolae Deaconu în dosarul menționat mai sus, având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

încalcă dispozițiile constituționale referitoare la contribuțiile financiare, întrucât obligă avocații pensionari, care continuă exercitarea profesiei, la plata unei duble contribuții pentru asigurările de sănătate, atât din pensie, cât și din veniturile realizate din avocatură. Consideră că o asemenea prestație poate fi stabilită de lege numai în situații excepționale, ceea ce nu este cazul de față.

Tribunalul Gorj - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale referitoare la suportarea sarcinilor fiscale în cadrul sistemului legal de impunere.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia propune, de fapt, o altă interpretare a textului de lege criticat. Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , o asemenea solicitare excedează competenței instanței de contencios constituțional.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

sunt constituționale, întrucât nu încalcă prevederile art. 56 din Legea fundamentală invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, modificate prin

art. I pct. 54 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2008. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(3) În cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a)-e), alin. (2^1) și la art. 213 alin. (2) lit. h), contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri."

În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 56 privind contribuțiile financiare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și cu motivări similare. Astfel, prin

Decizia nr. 1.175 din 17 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 22 octombrie 2009, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

pentru motivele acolo arătate.

Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Nicolae Deaconu în Dosarul nr. 10.488/95/2008 al Tribunalului Gorj - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 noiembrie 2009.