Decizia nr. 1475/2009

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Paraschiv Blaj, Ilie Cornea, Ioan Marinescu și Alexandru Onu în dosarele nr. 43.859/3/2008, nr. 43.586/3/2008, nr. 41.354/3/2008 și nr. 18.686/3/2008 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihai Alexandru Ionescu (cu delegație depusă la dosar), pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Lipsesc autorii excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent-șef, referind asupra cauzei, arată că autorii excepției Ilie Cornea și Alexandru Onu au depus la dosare concluzii scrise prin care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate și soluționarea cauzelor în temeiul art. 242 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Curtea, având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 3.071D/2009, nr. 5.253D/2009, nr. 5.254D/2009 și nr. 5.355D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu se opune conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , conexarea dosarelor nr. 5.253D/2009, nr. 5.254D/2009 și nr. 5.355D/2009 la Dosarul nr. 3.071D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității care, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 43.859/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Excepția a fost ridicată de pârâtul Paraschiv Blaj într-o cauză de contencios administrativ în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Prin încheierile din 24 aprilie 2009, pronunțate în dosarele nr. 43.586/3/2008 și nr. 41.354/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Excepția a fost ridicată de pârâții Ilie Cornea și Ioan Marinescu în cauze de contencios administrativ în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Prin Încheierea din 5 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 18.686/3/2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Excepția a fost ridicată de pârâtul Alexandru Onu într-o cauză de contencios administrativ în contradictoriu cu reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16, art. 21 alin. (3) și (4), art. 22, art. 23, art. 24 alin. (2), art. 30, art. 53, art. 55, art. 57, art. 124 alin. (2) și art. 126 alin. (5), precum și art. 6, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 14 și art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece "nu respectă

Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 31 ianuarie 2008

privind neconstituționalitatea

Legii nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste și menține caracterul represiv-abuziv al acestei proceduri neconstituționale care încalcă drepturile fundamentale ale omului prevăzute în Constituția României și legislația internațională."

Instanța de judecată apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) - Statul român, art. 15 - Universalitatea, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) și (4) - Accesul liber la justiție, art. 22 - Dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 23 - Libertatea individuală, art. 24 alin. (2) Dreptul la apărare, art. 30 - Libertatea de exprimare, art. 53 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 54 - Fidelitatea față de țară, art. 55 - Apărarea țării, art. 57 - Exercitarea drepturilor și a libertăților, art. 124 alin. (2) Înfăptuirea justiției și art. 126 - Instanțele judecătorești.

De asemenea, invocă prevederile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 - Nicio pedeapsă fără lege, art. 8 Dreptul la respectarea vieții private și de familie, art. 9 Libertatea de gândire, de conștiință și de religie, art. 10 Libertatea de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminării și art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Analizând critica de neconstituționalitate, Curtea reține că preambulul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

definește scopul reglementării ca fiind "o continuare, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităților exercitate de regimul comunist", care a exercitat, în special prin intermediul Securității, "o permanentă teroare împotriva cetățenilor țării, a drepturilor și a libertăților lor fundamentale".

Aceasta îndreptățește accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, prin consemnarea publică a abuzurilor, și contribuie la o mai bună înțelegere a prezentului și la o proiectare adecvată a viitorului societății românești.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

operează, pe de o parte, o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor constatate ca fiind "lucrătoare ale Securității" față de

Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, declarată neconstituțională prin

Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, iar pe de altă parte, o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității să fie supuse controlului instanțelor de judecată.

Astfel, reglementarea anterioară nu a urmărit doar deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, ci a promovat răspunderea juridică și politică a acestora, cu scopul îndepărtării lor din anumite funcții și împiedicării lor de a candida pentru alegerea sau numirea în acele funcții. Mai mult, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin decizia menționată, legea crea premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, fără vinovăție și fără existența unei fapte de încălcare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, precum și celelalte drepturi și libertăți fundamentale invocate, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

Mai mult, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 1169 din Codul civil, "Cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", este asigurat echilibrul procesual al părților în litigiu, dându-se totodată expresie principiului aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra unor critici similare prin numeroase decizii, precum

Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2, art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Paraschiv Blaj, Ilie Cornea, Ioan Marinescu și Alexandru Onu în dosarele nr. 43.859/3/2008, nr. 43.586/3/2008, nr. 41.354/3/2008 și nr. 18.686/3/2008 ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 noiembrie 2009.