Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1330/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală

prezumat în vigoare

Data actului
22 octombrie 2009
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 803 din 25 noiembrie 2009
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 6.854 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 302/2004 26 iunie 2004 (prevederi anume) privind cooperarea judiciară internațională în materie penală

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Nicolae Cochinescu - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Gregorian Bivolaru în Dosarul nr. 3.028/2/2008 (1.137/2008) al Curții de Apel București - Secția I penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 293 din 25 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.028/2/2008 (1.137/2008), Curtea de Apel București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Gregorian Bivolaru în dosarul de mai sus.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (2) și (3), precum și ale art. 5 paragraful 4 și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece judecătorul emite un mandat european de arestare în camera de consiliu doar în prezența procurorului și fără ca inculpatul să fie apărat de un avocat ales ori numit din oficiu. De asemenea, textul legal criticat nu prevede o cale de atac împotriva actului de lipsire de libertate prin arestare sau deținere.

Curtea de Apel București - Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstitu ționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 1 iulie 2004, așa cum au fost modificate prin

art. I pct. 31 din Legea nr. 222/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 10 noiembrie 2008, care au următorul conținut:

- Art. 81 - Procedura de emitere a mandatului european de arestare:

"(1) În situația prevăzută la art. 661 alin. (1), se emite un mandat european de arestare ori de câte ori nu a intervenit, potrivit legii române, prescripția răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia sau grațierea, și este îndeplinită, după caz, una dintre următoarele condiții:

a) pedeapsa prevăzută de lege este de cel puțin un an, dacă arestarea și predarea se solicită în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecății;

b) pedeapsa sau măsura de siguranță privativă de libertate aplicată este de cel puțin 4 luni, dacă arestarea și predarea se solicită în vederea executării pedepsei sau a măsurii de siguranță privative de libertate."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit de ceea ce nu conține reglementarea criticată. În acest sens, în opinia sa, art. 81 din lege ar fi trebuit să stipuleze in terminis că judecătorul român emite mandatul european de arestare în prezența unui apărător ales sau numit din oficiu și că ar fi trebuit să se instituie o cale specială de atac împotriva acestei proceduri.

Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță "asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

De altfel, aspectele semnalate de autor au fost rezolvate pe calea recursului în interesul legii, sens în care Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a statuat, prin

Decizia nr. 39 din 22 septembrie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 16 martie 2009, că mandatul european de arestare are drept scop asigurarea aducerii cât mai curând în țară a persoanei suspectate de a fi comis o infracțiune sau care a fost condamnată definitiv în România. Iată de ce, nefiind o procedură jurisdicțională, nu presupune întocmirea unei încheieri.

De altfel, ar fi fost inutilă și inoportună parcurgerea unei alte proceduri jurisdicționale în acest sens, câtă vreme însăși dispoziția de arestare a parcurs etapele în care au fost asigurate garanțiile privind dreptul la apărare și căile de atac.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (1) din Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, excepție ridicată de Gregorian Bivolaru în Dosarul nr. 3.028/2/2008 (1.137/2008) al Curții de Apel București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 octombrie 2009.

PREȘEDINTE,
NICOLAE COCHINESCU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.