Decizia nr. 1343/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Nicolae Cochinescu - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002
privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vaidacom" - S.R.L. din Sângiorgiu de Mureș în Dosarul nr. 11.018/55/2008 al Tribunalului Arad - Secția contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 15 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 11.018/55/2008, Tribunalul Arad - Secția contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002
privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vaidacom" - S.R.L. din Sângiorgiu de Mureș într-o cauză civilă privind plângerea împotriva unui proces-verbal de contravenție.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie răspunderea contravențională a unei persoane juridice pentru fapte comise de salariații acesteia, fără a se putea reține vinovăția persoanei juridice în săvârșirea faptei contravenționale. Prin consecințele sale, reglementarea atacată aduce atingere atât desfășurării activității normale a persoanei juridice, cât și patrimoniului acesteia.
Tribunalul Arad - Secția contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002
privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 424/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:
- Art.1 alin. (1) lit. b) și alin. (2): "(1) În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: [...] b) utilizatori - persoanele fizice sau juridice române care dețin vehicule înmatriculate în România sau în alte state, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice străine care dețin vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.[...]
(2) Începând cu data de 1 iulie 2002 se introduce tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, denumit în continuare tarif de utilizare, aplicat tuturor utilizatorilor români și străini pentru toate vehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz."
- Art. 8 alin. (1): "Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, asupra dispozițiilor criticate din
Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 , raportate la prevederile
art. 44 din Constituție, s-a pronunțat prin Decizia nr. 836/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 8 ianuarie 2007. Cu acel prilej, Curtea a reținut că dreptul de proprietate privată nu este un drept absolut, așa încât, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conținutul și limitele acestuia sunt stabilite de lege. Așa fiind, nu se poate susține că prin instituirea unei sancțiuni contravenționale în sarcina persoanelor fizice ori juridice se aduce atingere dreptului de proprietate, chiar dacă în mod automat executarea contravenției înseamnă diminuarea patrimoniului. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu conțin niciun fel de prevederi de natură a afecta în vreun fel libertatea comerțului.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. b) și alin. (2) și
art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002
privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Comercială "Vaidacom" - S.R.L. din Sângiorgiu de Mureș în Dosarul nr. 11.018/55/2008 al Tribunalului Arad - Secția contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, NICOLAE COCHINESCU Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.