Decizia nr. 1233/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 și

art. 48 alin. (9) și (14) teza finală din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Marian Enache în Dosarul nr. 219/99/2009 al Tribunalului Iași - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului nr. 663D/2009 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 672D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Valerian Sălăvăstru în Dosarul nr. 218/99/2009 al Tribunalului Iași - Secția civilă.

Și în acest dosar, în urma apelului nominal, se constată lipsa autorului excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 672D/2009 la Dosarul nr. 663D/2009, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 februarie 2009, pronunțate în dosarele nr. 219/99/2009 și nr. 218/99/2009, Tribunalul Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 și

art. 48 alin. (9) și (14) teza finală din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali.

Excepțiile au fost ridicate de Marian Enache și Valerian Sălăvăstru în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații la legea electorală.

În motivările excepțiilor de neconstituționalitate având un conținut similar se arată că

Legea nr. 35/2008

stabilește un mecanism complicat de desemnare în Parlament a unora dintre candidați, prin atribuirea mandatelor. În acest mecanism juridic, redistribuirea mandatelor "nu mai are nicio legătură" cu numărul de voturi și cu coeficientul electoral de circumscripție al fiecărui candidat, fiind posibil ca un candidat cu un coeficient electoral de circumscripție inferior să fie plasat înaintea unuia cu un coeficient superior. În acest fel, "alegerea nu mai este previzibilă, ci este supusă hazardului", iar votul nu mai este egal, creându-se o inegalitate în fața legii, precum și o inegalitate în ceea ce privește accesul la funcțiile publice. Precizează că, "de vreme ce alegerea nu este pur uninominală și atribuirea în etapa a doua se face în cadrul partidului, iar reprezentativitatea în partid este dată de coeficientul electoral al candidaților din același partid, nu este reprezentativ nici pentru alegători, nici pentru partid un candidat clasat în circumscripția sa pe un loc inferior celui în care s-a clasat un alt candidat din același partid, într-un alt colegiu". Totodată, arată că "prin normele juridice supuse analizei Curții se derogă de la principiul reprezentativității exprimate de votul popular, stabilindu-se o regulă de redistribuire bazată pe principiul că, indiferent de numărul de voturi (de coeficientul electoral de circumscripție) la nivel de circumscripție electorală sau la nivel național, fiecărui colegiu trebuie să îi corespundă un mandat de deputat, respectiv de senator".

Tribunalul Iași - Secția civilă nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, precizează că, în legislația română, caracterul egal al votului este garantat prin neadmiterea votului multiplu și nici a altui tip de vot care ar putea conduce la o altă pondere a votului decât cea consacrată de Legea fundamentală. Invocă argumentele cuprinse în considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 1.177/2007 , potrivit cărora legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum și modalitățile concrete de organizare și desfășurare a scrutinului, iar Constituția prevede, la art. 73 alin. (3) lit. a) că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Așadar, legea poate stabili astfel de mecanisme de transformare a voturilor în mandate și modul de atribuire a acestora, fără a afecta caracterul egal al votului. Apreciază că "opțiunea legiuitorului cu privire la alegerea unui sistem electoral de vot și a modalității de împărțire a mandatelor în cadrul acestui sistem nu poate fi interpretată ca o încălcare sau restrângere a dispozițiilor constituționale referitoare la calificarea României ca stat de drept, democratic și social, în cadrul democrației constituționale, la îndeplinirea cu bună-credință a tratatelor la care este parte ori cu privire la dreptul de a fi ales sau reprezentativitatea mandatului parlamentar".

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Arată că textele de lege criticate explicitează semnificația termenului de "colegiu uninominal" și reglementează atribuirea mandatelor astfel încât fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaților și Senat să beneficieze numai de câte un mandat de deputat și senator. În opinia sa, dispozițiile legale criticate reprezintă o opțiune a legiuitorului, prin care nu se încalcă principiul egalității, care nu înseamnă uniformitate, astfel încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Precizează că "prevederile referitoare la atribuirea unui singur mandat de deputat și de senator în colegiile uninominale (prin trecerea la următorul candidat, în cazul epuizării numărului de mandate la care un competitor electoral are dreptul în circumscripția electorală sau dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat) nu încalcă dreptul de a fi ales, ci reglementează operațiuni tehnice specifice derulării procesului electoral".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 pct. 10 și

art. 48 alin. (9) și (14) teza finală din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 2 pct. 10: "În sensul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: (...)

10. colegiu uninominal - subunitate a unei circumscripții electorale, în care este atribuit un singur mandat"

- Art. 48 alin. (9) și alin. (14) teza finală: "(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaților, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator. (...)

(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numărul de mandate repartizat în acea circumscripție electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), se scade numărul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la nivelul circumscripției electorale în cea de a doua etapă de atribuire și alocare de mandate. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocă pentru candidații acestora în ordine descrescătoare în funcție de clasarea în lista prevăzută la alin. (12). În cazul în care următorul candidat căruia urmează să i se atribuie mandat din lista ordonată prevăzută la alin. (12) aparține unui competitor electoral care a epuizat numărul de mandate la care are dreptul în acea circumscripție electorală sau dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la următorul candidat din lista ordonată, până la atribuirea tuturor mandatelor."

În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 1 privind statul român, art. 62 alin. (1) potrivit căruia alegerea celor două Camere ale Parlamentului se face prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat și la art. 69 referitor la mandatul reprezentativ. De asemenea, se invocă și prevederile art. 21 alin. (2) și (3) din Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale țării sale, fie direct, fie prin reprezentanți liber aleși și orice persoană are dreptul de acces egal la funcțiile publice din țara sa.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, din criticile formulate de autorii excepției, transpare nemulțumirea acestora legată de introducerea, prin

Legea nr. 35/2008 , a votului uninominal ca procedură electorală aflată în strânsă dependență de configurația circumscripției electorale. Curtea reține că

Legea nr. 35/2008

consacră un tip de scrutin prin intermediul căruia alegerea parlamentarilor se desfășoară în colegii uninominale, iar repartizarea mandatelor se face potrivit regulii proporționalității, astfel cum rezultă din prevederile art. 5 alin. (1) din lege. Comparativ cu vechiul mecanism electoral, cel specific sistemului electoral de reprezentare proporțională cu liste de partid închise, se modifică procedura votului, dar nu și regula după care se repartizează mandatele parlamentare, care rămâne circumscrisă sistemului reprezentării proporționale.

Cu privire la semnificația egalității votului, trăsătură specifică acestuia cuprinsă în art. 62 alin. (1) din Constituție, în legătură cu care autorii excepției de neconstituționalitate susțin că ar fi anihilată prin prevederile de lege criticate, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

Decizia nr. 2 din 30 iunie 1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992. Cu acel prilej, referindu-se la sistemul de vot utilizat la acea epocă, a statuat că egalitatea votului "are o dublă accepțiune: pe de o parte, fiecare alegător are dreptul la un singur vot, iar pe de altă parte, fiecare deputat sau senator trebuie să fie desemnat în cadrul unor circumscripții electorale egale ca populație și nu ca număr de alegători. Aceasta pentru că, potrivit prevederilor art. 2 din Constituția României, suveranitatea națională aparține întregului popor român și nu numai celor care, dispunând de dreptul de vot, sunt în măsură să participe la alegeri".

În acord cu cele reținute în decizia menționată, Curtea observă că prevederile

Legii nr. 35/2008

asigură respectarea conceptului de vot egal, stabilind, prin prevederile art. 4 alin. (1), că alegătorul are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un singur vot pentru alegerea Senatului. Și cealaltă accepțiune sesizată de Curtea Constituțională în jurisprudența amintită este respectată în noul sistem de vot. Astfel, art. 2 alin. (1) pct. 9 din lege definește circumscripția electorală ca fiind unitatea administrativ-teritorială în care se organizează alegeri și la nivelul căreia se atribuie mandate, în funcție de rezultatele alegerilor. Aceasta este divizată în atâtea colegii uninominale câte mandate au fost stabilite, potrivit normei de reprezentare precizate la art. 5 alin. (2) și (3) din aceeași lege, respectiv de un deputat la 70.000 locuitori și un senator la 160.000 locuitori. Așadar, în fiecare circumscripție electorală se alege un număr de deputați sau senatori care nu este stabilit în mod arbitrar, ci cu respectarea principiului egalității, pe baza unei norme egale de reprezentare la nivelul întregii populații, fiind luați în calcul inclusiv cetățenii români rezidenți în străinătate.

Așadar, prevederile

art. 2 alin. (1) pct. 10 din Legea nr. 35/2008 , care cuprind definiția legală a colegiului uninominal, ca subunitate a unei circumscripții electorale în care este atribuit un singur mandat, nu contravin dispozițiilor art. 62 alin. (1) din Constituție.

În jurisprudența sa, reprezentată de

Decizia nr. 1.177 din 12 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 20 decembrie 2007, Curtea a observat că, în virtutea dispozițiilor constituționale menționate, care prevăd că alegerea Camerelor Parlamentului se face potrivit legii electorale, legiuitorul are posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum și modalitățile concrete de organizare și desfășurare a scrutinului. În același sens, Constituția prevede, la art. 73 alin. (3) lit. a) că sistemul electoral se reglementează prin lege organică. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că legea poate stabili mecanisme de transformare a voturilor în mandate și modul de atribuire a acestora.

Criticile autorilor excepției referitoare la pretinsele situații incorecte care au alterat ordinea finală a candidaților la funcția de senator sau deputat au în vedere aspecte de fapt, determinate de calculele matematice implicate de regulile noii proceduri electorale a votului uninominal. Or, instanța de contencios constituțional nu are competența de a se pronunța cu privire la modalitatea concretă de aplicare în practică, în cadrul procesului electoral, a prevederilor

Legii nr. 35/2008 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 pct. 10 și

art. 48 alin. (9) și (14) teza finală din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Marian Enache în Dosarul nr. 219/99/2009 al Tribunalului Iași - Secția civilă și de Valerian Sălăvăstru în Dosarul nr. 218/99/2009 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 octombrie 2009.