Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1388/2009

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

prezumat în vigoare

Data actului: 29 octombrie 2009
Emitent: Curtea Constituțională
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 871 din 14 decembrie 2009
Citează: 3 acte
Structură: 1 articol · 7.607 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

OUG nr. 28/1999 25 martie 1999 (prevederi anume) privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ista România" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.777/225/2009 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile art. 16 din Constituție, invocate ca fiind încălcate de textul de lege criticat, consacră egalitatea cetățenilor în fața legii, nicidecum egalitatea în fața legii a persoanelor juridice.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.777/225/2009, Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ista România" - S.R.L. din București într-un litigiu având ca obiect o plângere contravențională.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin art. 16 din Constituție, întrucât exceptarea de la contorizarea veniturilor prin intermediul caselor de marcat electronice fiscale și de la eliberarea bonului fiscal nu se aplică tuturor societăților care prestează activități la domiciliul clientului, ci numai celor din categoriile expres nominalizate de textul care formează obiectul excepției de neconstituționalitate.

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră excepția neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 2 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările și completările ulterioare, cu următoarea redactare: "Se exceptează de la prevederile art. 1 alin. (1):

[...]

n) furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice și termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poștă și curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;".

Articolul 1

alin. (1), la care se face trimitere, are următoarea redactare: "Agenții economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum și prestări de servicii direct către populație sunt obligați să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale."

Dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că

art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

exceptează agenții economici care furnizează la domiciliul clientului energia electrică și termică, gaze naturale, apă, servicii de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poștă și curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de internet, de la obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Autorul excepției susține că, prin această exceptare, s-ar încălca dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât nu se aplică tuturor societăților care prestează activități la domiciliul clientului, ci numai celor din categoriile expres nominalizate de textul care formează obiectul excepției de neconstituționalitate.

Curtea constată că această critică nu poate fi reținută, deoarece prevederea constituțională invocată de autorul excepției consacră egalitatea cetățenilor români în fața legii și a autorităților publice, nicidecum egalitatea persoanelor juridice. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de exemplu prin

Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, că: "Art. 16 alin. (1) din Constituție proclamă și garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, deci a persoanelor fizice, care aparțin statului român, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Textul art. 16 alin. (1) ar fi aplicabil, în cazul persoanelor colective față de care s-a promovat un tratament juridic diferențiat, numai dacă astfel regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii și a autorităților publice". Or, în speța de față, cetățenii nu sunt în niciun fel afectați de reglementarea impusă de textul de lege criticat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 octombrie 2009.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.