Decizia nr. 1446/2009

Tudorel Toader - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Teodor Mureșan și Letiția Mureșan în Dosarul nr. 1.283/102/2008 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.283/102/2008, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Teodor Mureșan și Letiția Mureșan în într-o cauză civilă având ca obiect lămurirea dispozitivului unei hotărâri judecătorești.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece permit instanțelor de judecată ca, după rămânerea definitivă și irevocabilă a unei hotărâri judecătorești, să modifice conținutul acesteia în camera de consiliu, fără participarea părților și fără publicitate.

Judecătoria Târgu Mureș și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

- Art. 281: "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar să dea anumite lămuriri.

În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.";

- Art. 281^1: "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.

Încheierea se va atașa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 127 privind caracterul public al dezbaterilor, precum și pe cele ale art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 alin. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate din Codul de procedură civilă prin

Decizia nr. 34/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, constatând că acestea sunt constituționale.

Cu acel prilej Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură cuprinse în secțiunea VI "Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii" din cap. IV "Hotărârile" al titlului III "Procedura înaintea primei instanțe" din cartea a doua "Procedura contencioasă" a Codului de procedură civilă. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituționale.

Prin procedura reglementată de dispozițiile legale criticate, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătorești, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau o cerere de lămurire privind înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281^1 din același cod, nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarități ivite cu privire la dispozitiv. De asemenea, instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei.

Totodată, potrivit art. 281^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluționat cererea de îndreptare, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau cererea de lămurire, în temeiul art. 281^1 din același cod, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea, iar, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea sau lămurirea hotărârii.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziei menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru aceleași considerente, Curtea constată că prevederile criticate din Codul de procedură civilă nu contravin dispozițiilor art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, referitoare la egalitate, și nici celor ale art. 14 alin. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

În ceea ce privește dispozițiile art. 127 din Constituție referitoare la caracterul public al dezbaterilor, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Teodor Mureșan și Letiția Mureșan în Dosarul nr. 1.283/102/2008 al Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 noiembrie 2009.