Decizia nr. 1568/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 130/1996 16 octombrie 1996 (prevederi anume) privind contractul colectiv de muncă
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă, excepție ridicată de Sindicatul Lucrătorilor Portuari din "Minmetal" în Dosarul nr. 10.797/118/2008 al Tribunalului Constanța - Secția civilă.
La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială "Minmetal" - S.A. din Constanța, prin avocat. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocatul părții prezente pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 30 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 10.797/118/2008, Tribunalul Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Lucrătorilor Portuari din "Minmetal" cu prilejul soluționării unui conflict de muncă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996
sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează "că se poate înregistra contractul colectiv de muncă în acele unități în care există mai multe sindicate din care niciunul nu îndeplinește cerința de reprezentativitate de o treime (respectiv toate au reprezentativitate prin afiliere) doar cu semnătura unui singur sindicat minoritar prin raportare la celelalte." Consideră că o asemenea interpretare ar contraveni prevederilor art. 40, art. 41 alin. (5) și art. 43 din Constituție, cât și prevederilor art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 3, art. 8 și
art. 11 din Convenția nr. 87/1948
a Organizației Internaționale a Muncii. Astfel, arată că, dacă un contract colectiv de muncă poate fi înregistrat doar cu semnătura sindicatului minoritar, membrilor de sindicat din sindicatul majoritar nu li se mai garantează dreptul la negocieri colective, aceștia fiind excluși de la negociere. De asemenea, atât timp cât acest contract este valabil, salariații sindicatului majoritar nu-și mai pot exercita dreptul la grevă. În plus, sindicatul majoritar fiind lipsit de posibilitatea de a-și mai realiza obiectivele pentru care a fost înființat, salariații vor adera, împotriva voinței lor, la sindicatul minoritar, astfel că este încălcat însuși dreptul de asociere liberă în sindicate.
Tribunalul Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că dispozițiile de lege criticate nu încalcă dreptul la negociere colectivă, care există, prin ipoteza
art. 26 din Legea nr. 130/1996 , și nici dreptul la grevă, care nu este interzis, direct sau indirect, prin dispozițiile legale în cauză. De asemenea, consideră că argumentele autorului excepției referitoare la reprezentarea părților constituie o opțiune a legiuitorului și nu au legătură cu fondul excepției de neconstituționalitate.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, dispoziții introduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 19 martie 2004, aprobată prin
Legea nr. 218/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
Articolul 26
alin. (2) lit. c): "Contractele colective de muncă vor fi înregistrate fără semnătura tuturor reprezentanților părților, dacă: [...]
c) reprezentanții părților la negociere care nu au semnat contractul colectiv de muncă reprezintă sub o treime din numărul salariaților unității, sub 7% din efectivul salariaților din ramura respectivă sau sub 5% din efectivul salariaților din economia națională, după caz."
Autorul excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 40 referitor la dreptul la asociere, art. 41 alin. (5) care garantează dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective și art. 43 privind dreptul la grevă. De asemenea, consideră că sunt încălcate și dispozițiile art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind libertatea de întrunire și asociere, precum și art. 3, art. 8 și
art. 11 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 87/1948
privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, ratificată de România prin
Decretul nr. 213/1957 , publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 4 din 18 ianuarie 1958.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în Capitolul III din
Legea nr. 130/1996 , sunt prevăzute în mod explicit toate condițiile pe care patronatul și salariații trebuie să le îndeplinească pentru o legală reprezentare a lor cu prilejul negocierii și încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate, de ramură și național. Astfel, în ceea ce privește salariații, art. 14 lit. b) din legea amintită arată că aceștia vor fi reprezentați: - "la nivel de unitate, de către organizațiile sindicale legal constituite și reprezentative ori, acolo unde nu este constituit un sindicat reprezentativ, prin reprezentanții aleși ai salariaților; - la nivelul grupurilor de unități și al ramurilor, de către organizațiile sindicale de tip federativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi; - la nivel național, de către organizațiile sindicale de tip confederativ, legal constituite și reprezentative potrivit prezentei legi." Mai departe, art. 17 din aceeași lege prevede condițiile pe care trebuie să le îndeplinească organizațiile sindicale pentru a participa la negocieri, dispoziții din care se reține că reprezentativitatea este asigurată pentru organizațiile sindicale la nivel de unitate dacă au un număr de membri de cel puțin o treime din numărul salariaților unității; pentru organizațiile sindicale la nivel de ramură dacă numărul membrilor este cel puțin egal cu 7% din efectivul salariaților din ramura respectivă; respectiv pentru organizațiile sindicale la nivel național dacă au cumulat un număr de membri cel puțin egal cu 5% din efectivul salariaților din economia națională. În mod firesc,
art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 , criticat de autorul excepției, prevede că înregistrarea contractului colectiv de muncă se poate face și dacă acesta nu este semnat de un număr mai mic de salariați decât cel prevăzut pentru a asigura reprezentativitatea, în mod corespondent prevederilor art. 17.
Curtea apreciază că aceste dispoziții de lege sunt clare, nedând loc niciunei interpretări echivoce. Astfel, din conținutul acestor articole ale
se pot desprinde în mod clar condițiile ce trebuie îndeplinite de salariați, la nivel de unitate, pentru legala lor reprezentare la negocierea și încheierea contractului colectiv de muncă, atât în cazul în care există un sindicat reprezentativ, cât și în situația în care nu este constituit un astfel de sindicat. În aceste condiții, aspectele puse în discuție de autorul excepției care urmăresc stabilirea priorității unor sindicate nereprezentative din aceeași unitate apar ca fiind în mod evident probleme de aplicare a legii, de competența instanțelor de judecată, iar nu probleme de natură să pună în discuție constituționalitatea prevederilor
art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996 .
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 130/1996
privind contractul colectiv de muncă, excepție ridicată de Sindicatul Lucrătorilor Portuari din "Minmetal" în Dosarul nr. 10.797/118/2008 al Tribunalului Constanța - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.