Decizia nr. 1520/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Florin Purigiu și Călin Dragoș Alin în Dosarul nr. 1.420/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției ridicate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 mai 2009, pronunțată în Dosarul nr. 1.420/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Florin Purigiu și Călin Dragoș Alin într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care li s-a respins acordarea sporului de doctorat prevăzut de

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât titlul științific de doctor nu reprezintă o condiție de exercitare a calității de judecător sau procuror. Se arată că recunoașterea acestui spor, indiferent de performanțele profesionale ale deținătorilor titlurilor de doctor sau doctor docent, constituie o discriminare în raport cu magistrații care au o pregătire profesională mai temeinică decât cea a doctorilor în drept în chiar domeniul de activitate în care aceștia și-au obținut titlul științific. În fine, constituie o altă discriminare faptul că textul criticat nu recunoaște în mod circumstanțiat acest spor, astfel încât se poate ajunge la situația ca un magistrat să obțină acest spor în condițiile în care domeniul în care s-a obținut titlul științific nu are nicio legătură cu activitatea judiciară.

Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este întemeiată, întrucât instituirea unui spor de doctorat la indemnizația de încadrare brută lunară, fără a se distinge între un titlu științific obținut în materia dreptului sau unul într-o altă materie, nu are o justificare obiectivă și rezonabilă și nu își găsește reflectarea în munca prestată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, care au următorul cuprins:

"Art. 5. - Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți care posedă titlul științific de doctor sau doctor docent beneficiază de un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, care se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a solicitat".

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. Totodată, sunt invocate și prevederile art. 2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ambele texte vizând principiul egalității în drepturi și al nediscriminării.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că sporul de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară acordat judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și magistraților-asistenți care posedă titlul științific de doctor sau doctor docent reprezintă drepturi salariale suplimentare. Acordarea unor asemenea drepturi de natură salarială, care nu aparțin sferei drepturilor și libertăților fundamentale, ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului. Desigur, o atare opțiune nu este una nelimitată, în sensul că la baza acesteia trebuie să stea o rațiune suficientă pentru instituirea unui asemenea spor. Astfel, rațiunea acordării acestui spor este încurajarea magistraților de a participa activ în viața științifică, de a-și perfecționa cunoștințele într-un domeniu dat și de a-și îmbunătăți performanțele profesionale la locul de muncă. Prin urmare, legiuitorul poate acorda un supliment la indemnizația de încadrare pentru cei ce dețin calitatea de doctor sau doctor docent, opțiunea sa fiind legitimată din punct de vedere constituțional.

În raport cu critica ce vizează faptul că acest spor se aplică generic magistraților care dețin titlul de doctor sau doctor docent, fără a se distinge între titlul științific obținut în materia dreptului sau în alte materii, se reține că aceasta apare ca fiind o chestiune de interpretare și aplicare a legii. Angajatorul, precum și instanțele de judecată trebuie să interpreteze și să aplice acest text în raport cu rațiunea care a stat la baza adoptării sale. Astfel, aceștia trebuie să interpreteze în mod teleologic dispozițiile legale criticate, fiind evident că acest spor vizează numai domeniul în care magistrații, prin definiție, își desfășoară activitatea.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Florin Purigiu și Călin Dragoș Alin în Dosarul nr. 1.420/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009.