OUG nr. 27/2006

Prezenta ordonanță de urgență reglementează salarizarea și alte drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale și judecătorii, ale procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, ale magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și salarizarea și unele drepturi ale asistenților judiciari.

Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naționale, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ. Salarizarea și celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se asigură de aceasta, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ.

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de

art. 86 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență.

Pentru judecătorii și procurorii militari, indemnizația de încadrare brută lunară stabilită potrivit prezentei ordonanțe de urgență reprezintă solda de funcție.

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de personal asimilat judecătorilor și procurorilor, de o majorare a indemnizației stabilite potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizația de încadrare brută lunară, după cum urmează:

- de la 3 la 5 ani - 10%;

- de la 5 la 10 ani - 15%;

- de la 10 la 15 ani - 20%;

- de la 15 la 20 de ani - 25%;

- peste 20 de ani - 30%.

Indemnizația de încadrare majorată potrivit alin. (1) se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea numai în funcțiile prevăzute la alin. (1) și constituie indemnizația de încadrare brută lunară.

Indemnizația de încadrare majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.

Judecătorii și procurorii care funcționează la instanțele și parchetele din mediul rural, situate în comune, beneficiază de indemnizații de încadrare brute lunare majorate cu până la 10%. Majorarea se stabilește în funcție de gradul de izolare a localității și de condițiile concrete de viață, prin ordin al ministrului justiției sau, după caz, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Indemnizația de încadrare brută lunară majorată potrivit alin. (1) se ia în calcul la stabilirea pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale, la stabilirea, recalcularea și actualizarea pensiei de serviciu, precum și a oricăror alte drepturi ce se determină pe baza veniturilor salariale.

Pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

Condițiile de acordare a sporului prevăzut la alin. (1) se aprobă de ordonatorul principal de credite sau, după caz, de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, în funcție de condițiile deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase stabilite potrivit legii.

Personalul asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și personalul de specialitate juridică din cadrul Școlii Naționale de Grefieri se salarizează în raport cu vechimea în magistratură sau, după caz, în specialitate, potrivit prevederilor lit. B din anexă.

Salarizarea magistraților-asistenți se face potrivit prevederilor lit. A din anexă, în baza coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 20, 21 și 22 pentru magistrații-asistenți gradele I, II și III, la nr. crt. 14, 15 și 16 pentru magistrații-asistenți șefi gradele I, II și III și la nr. crt. 14 pentru prim-magistratul-asistent.

Bursele auditorilor de justiție se stabilesc potrivit lit. A din anexă, în baza coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 30 și 31, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Pe perioada mandatului, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizație brută lunară egală cu cea a președintelui, respectiv a vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfășoară activitate permanentă, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), primesc lunar pentru activitatea desfășurată o indemnizație brută lunară egală cu cea a unui președinte de secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La calculul indemnizației prevăzute la alin. (1) și (2) se includ majorarea prevăzută la art. 4 și celelalte sporuri, care se acordă în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii prevăzuți la alin. (1) și (2) beneficiază și de o indemnizație de membru egală cu 25% din indemnizația brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii fără activitate permanentă beneficiază, pe lângă indemnizația brută lunară corespunzătoare funcției avute în cadrul instanței sau parchetului, și de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii și reprezentanții societății civile beneficiază de o indemnizație de membru egală cu 50% din indemnizația brută lunară a judecătorului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În baza de calcul a indemnizației de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzută la alin. (4), (5) și (6), nu se includ majorarea prevăzută la art. 4 și nici celelalte sporuri stabilite de prezenta ordonanță de urgență ori de acte normative speciale.

Președintele, vicepreședintele și membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanentă, dacă nu au domiciliul în municipiul București, beneficiază de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. c), în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, între localitatea de domiciliu și municipiul București, precum și de prevederile art. 22 sau, după caz, ale art. 23.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție beneficiază de toate drepturile stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 503/2002 , cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturi stabilite expres pentru aceștia prin alte acte normative. Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de toate drepturile stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de

Legea nr. 508/2004

privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările și completările ulterioare, precum și de drepturi stabilite expres pentru aceștia prin alte acte normative.

Salariul de bază pentru specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilește potrivit nr. crt. 28 de la lit. A din anexă. Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru funcționarii publici. Specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază și de prevederile art. 23.

Salariul de bază se stabilește potrivit nr. crt. 31 de la lit. A din anexă pentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, nr. crt. 28 pentru ofițerii de poliție judiciară, nr. crt. 27 pentru șefii de birou și nr. crt. 26 pentru șefii de serviciu. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr. 4 la

Ordonanța Guvernului nr. 38/2003

privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 353/2003 , cu modificările și completările ulterioare.

Ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 13.

Indemnizațiile de încadrare brute lunare sau salariile de bază brute, precum și alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, potrivit legii.

Pe perioada delegării și a detașării, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați sau detașați. Dacă indemnizația și celelalte drepturi salariale prevăzute pentru funcția în care sunt delegați sau detașați sunt mai mici, aceștia își păstrează indemnizația de încadrare brută lunară și celelalte drepturi bănești.

Drepturile care se acordă pe timpul detașării se suportă de instituția în care persoana în cauză își desfășoară activitatea.

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:

a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare;

b) decontarea cheltuielilor de cazare la structuri turistice de categoria până la 3 stele inclusiv. În situația în care nu beneficiază de cazare în aceste condiții, au dreptul la o sumă egală cu 0,5% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru fiecare noapte, pe toată durata delegării sau detașării în altă localitate;

c) decontarea, în limita a 4 călătorii dus-întors, pe lună, a transportului aerian, naval, auto sau pe calea ferată clasa I, inclusiv vagon de dormit clasa I, ori, după caz, a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, în situația în care deplasarea se face cu autoturismul. Decontarea transportului nu se acordă în cazul în care deplasarea se face cu autoturismul ce aparține instituției.

De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază și cei care se deplasează în altă localitate pentru susținerea examenului de capacitate.

Prevederile alin. (1) și (2) se completează, după caz, cu reglementările aplicabile personalului din instituțiile publice.

Asistenții judiciari numiți în condițiile

Legii nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare, sunt salarizați cu o indemnizație de încadrare brută lunară potrivit coeficienților de multiplicare prevăzuți, după caz, la lit. A din anexă, nr. crt. 28-31, în raport cu vechimea în funcții juridice.

Asistenții judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 5, 7, 18, 24 și 25.

Indemnizațiile de încadrare brute lunare și celelalte drepturi ale asistenților judiciari se acordă prin ordin al ministrului justiției.

Pentru activitatea desfășurată personalul prevăzut la art. 1 beneficiază la sfârșitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizația de încadrare brută din ultima lună a anului pentru care se face premierea.

Pentru cei care nu au lucrat tot timpul anului premiul se acordă proporțional cu perioada în care au lucrat, luându-se în calcul indemnizația de încadrare brută din ultima lună de activitate.

Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă persoanelor care au obținut calificativul "nesatisfăcător" ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar în anul pentru care se face premierea. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor.

În cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile, acesta poate acorda premii în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile.

În cazul în care procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție realizează economii în bugetul distinct de venituri și cheltuieli prin reducerea cheltuielilor cu salariile, acesta poate acorda premii în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii, personalului care asigură realizarea activității ce revenea posturilor din care au provenit economiile.

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, au dreptul, în condițiile art. 22, la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii. Acest drept nu are caracter salarial și nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II.

Plafonul anual în limita căruia se poate deconta chiria în condițiile alin. (1) se stabilește prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Au dreptul la locuință de serviciu potrivit art. 22 sau, după caz, la compensarea chiriei în condițiile alin. (1) și (2) și cei delegați, detașați sau transferați în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu au în proprietate o locuință în localitatea în care sunt delegați, detașați sau transferați. În acest caz, personalul delegat sau detașat nu mai beneficiază de dreptul prevăzut la art. 13 alin. (1) lit. b).

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu în condițiile art. 22 sau compensarea chiriei în condițiile alin. (1), în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității. În situația în care deplasarea se face cu autoturismul, aceștia beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care au lucrat efectiv.

Locuințele de serviciu nu pot fi vândute judecătorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora și nici altor categorii de personal din sistemul justiției.

Dacă judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, inclusiv soțul/soția acestora sau copiii aflați în întreținerea lor, au înstrăinat o locuință proprietate personală după data numirii în funcție în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la alin. (1)-(3) și la art. 22, nu mai beneficiază de aceste drepturi.

În cazul pensionării, titularul contractului de închiriere și soțul ori soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții.

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistență medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.

Condițiile de acordare gratuită a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial și nu se impozitează.

Absolvenții, inclusiv cei ai Institutului Național al Magistraturii, în primul an de activitate după terminarea studiilor, numiți ca judecători, procurori sau personal asimilat acestora în unități din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizație de instalare egală cu indemnizația de încadrare brută lunară corespunzătoare funcției în care urmează să fie încadrați. Această indemnizație se acordă și absolvenților numiți pe funcții de personal asimilat în Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Public sau Institutul Național de Criminologie.

În cazul în care absolventul este încadrat într-o unitate din mediul rural, indemnizația va fi egală cu două indemnizații de încadrare brute lunare.

Prin ordin al ministrului justiției sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după caz, se poate aproba ca pentru absolvenții facultăților de drept să se acorde indemnizația prevăzută la alin. (2) și în cazul încadrării lor în localități în care atragerea juriștilor se face cu mare greutate.

Indemnizațiile prevăzute la alin. (1)-(3) se impozitează potrivit legii, se înscriu în carnetul de muncă și se acordă o singură dată în timpul activității.

Cel care a beneficiat de acordarea indemnizațiilor prevăzute de alin. (1)-(3) este obligat să funcționeze în unitatea în care a fost numit o perioadă de 2 ani de la numirea în funcție. În cazul nerespectării acestei obligații, drepturile acordate potrivit alin. (1)-(3) se restituie și se anulează din carnetul de muncă.

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, fiind încadrați în gradul I sau II de invaliditate, în urma săvârșirii împotriva lor a unor fapte prevăzute de legea penală, în timpul sau în legătură cu serviciul, vor primi pe perioada invalidității o pensie egală cu indemnizația de încadrare brută lunară avută la data survenirii invalidității și vor beneficia o singură dată de o compensație egală cu de cinci ori aceeași indemnizație brută.

Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care și-au pierdut parțial capacitatea de muncă, în condițiile alin. (1), fiind încadrabili în gradul III de invaliditate, și care nu își mai pot exercita în continuare profesia vor beneficia de o pensie egală cu cel puțin jumătate din indemnizația de încadrare brută avută în ultima lună de activitate, de o compensație egală cu de trei ori aceeași indemnizație brută, precum și de dreptul de a cumula, în condițiile legii, pensia cu salariul pe care îl pot primi dintr-o altă activitate desfășurată.

Urmașii celor decedați în condițiile prevăzute la alin. (1): soțul supraviețuitor/soția supraviețuitoare, copiii minori și copiii majori aflați la studii până la împlinirea vârstei de 26 de ani beneficiază, pe perioada cât îndeplinesc condițiile prevăzute de reglementările legale referitoare la pensiile de asigurări sociale din sistemul public, de o sumă unică egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care a avut-o persoană respectivă la data decesului, plătită de angajator.

Partea din pensia de invaliditate prevăzută de prezenta ordonanță de urgență, care depășește nivelul pensiei de invaliditate din sistemul public al asigurărilor sociale, se suportă din bugetul de stat.

În caz de deces al judecătorului, procurorului, personalului asimilat acestora și magistratului-asistent, membrii familiei care au dreptul, potrivit legii, la pensie de urmaș primesc pe o perioadă de 3 luni echivalentul indemnizației de încadrare brute din ultima lună de activitate a celui decedat. Aceste drepturi se impozitează potrivit legii.

În cazul în care decizia pentru pensia de urmaș nu a fost emisă din vina instituției în termen de 6 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile prevăzute la alin. (1), până la emiterea deciziei pentru pensia de urmaș.

Pentru acordarea de ajutoare, recompense și contribuții la acțiuni umanitare se constituie Fondul președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și al ministrului justiției, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.

Pentru primirea delegațiilor străine și a invitaților din țară și din străinătate se constituie Fondul de protocol al Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție, cu încadrarea în creditele bugetare aprobate.

Baremurile de cheltuieli pentru acțiunile prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al conducătorului instituției.

Judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, trimiși în străinătate pentru acțiuni în interesul serviciului, au drepturile și obligațiile stabilite prin regulamentul aprobat, după caz, de ministrul justiției, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția situațiilor în care prin lege specială se prevede altfel, cu respectarea dispozițiilor în vigoare referitoare la drepturile și obligațiile personalului trimis în străinătate.

Cheltuielile de deplasare în străinătate - diurnă în valută, cheltuieli de transport și cazare - se aprobă de conducătorul instituției și se acordă potrivit dispozițiilor prevăzute de lege pentru secretarii de stat.

Personalul salarizat potrivit prezentei ordonanțe de urgență, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 15 zile de la data comunicării, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ale Direcției Naționale Anticorupție ori, după caz, la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile.

Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile.