Decizia nr. 407/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Mihaela Gabriela Zuleanu în Dosarul nr. 10.163/2/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.774D/2007, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , excepție ridicată de Vasile Luha, Gheorghe Fiț, Augustin Lazăr, Maria Nicula, Cornel Herlea, Nicolae Paștiu, Ilie Narița, Ioan Berghezan, Carmen Maria Capră, Valentin Trif, Eugen Fulop, Ilie Olivian Oană, Neta Felicia Cărpinean, Daniela Filip, Marius Ungureanu, Niculae Păcurar, Mihaela Chicea (Istrate), Marian Ioan Banea, Monica Berghian, Stelian Ioan Cioca, Nicolae Cean, Mugurel Pamfil, Adela Corodeanu, Cristian Florea, Ioan Daniel Suciu, Alina Oană (Rasovan), Maria Cetean, Angelica Elena Moldovan, Cosmina Gligor Lungan, Costel Daniel Chirilă, Mihaela Beschiu (Dreghici), Dan Ștefan Cioancă, Liana Boer, Octavian Hârceagă, Cosmin Stroe, Iustin Bic, Sorin Samfir, Paul Ernest Szucs, Răzvan Filip, Ioan Popa, Liliana Simu, Victor Liloiu și Ionela Florea în Dosarul nr. 2.870/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.714D/2007 și nr. 1.774D/2007, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.774D/2007 la Dosarul nr. 1.714D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorii excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 10.163/2/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Mihaela Gabriela Zuleanu cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 909 din 28 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 10.163/2/2006.

Prin Încheierea din 31 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.870/2/2007, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Vasile Luha, Gheorghe Fiț, Augustin Lazăr, Maria Nicula, Cornel Herlea, Nicolae Paștiu, Ilie Narița, Ioan Berghezan, Carmen Maria Capră, Valentin Trif, Eugen Fulop, Ilie Olivian Oană, Neta Felicia Cărpinean, Daniela Filip, Marius Ungureanu, Niculae Păcurar, Mihaela Chicea (Istrate), Marian Ioan Banea, Monica Berghian, Stelian Ioan Cioca, Nicolae Cean, Mugurel Pamfil, Adela Corodeanu, Cristian Florea, Ioan Daniel Suciu, Alina Oană (Rasovan), Maria Cetean, Angelica Elena Moldovan, Cosmina Gligor Lungan, Costel Daniel Chirilă, Mihaela Beschiu (Dreghici), Dan Ștefan Cioancă, Liana Boer, Octavian Hârceagă, Cosmin Stroe, Iustin Bic, Sorin Samfir, Paul Ernest Szucs, Răzvan Filip, Ioan Popa, Liliana Simu, Victor Liloiu și Ionela Florea în cadrul unei acțiuni având ca obiect drepturi salariale.

În motivarea excepției autorii acesteia susțin, în esență, că partea finală a

art. 36 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 , care prevede că hotărârea primei instanțe este irevocabilă, este neconstituțională, aceasta constituind o discriminare a persoanelor la care se referă acest text de lege față de toți ceilalți salariați în litigiile de muncă ce au ca obiect drepturi salariale. De asemenea, consideră că pentru a avea un acces efectiv și eficace la justiție și pentru a beneficia de un proces echitabil, cu posibilitatea înlăturării eventualelor erori de judecată, este necesar ca hotărârea pronunțată să poată fi supusă căii de atac a recursului.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul poate ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli diferite, derogatorii de la dreptul comun. Aceste reguli nu îngrădesc accesul liber la justiție de vreme ce este prevăzut expres dreptul de a face plângere la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, la Curtea de Apel București.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, arată că textul de lege criticat este constituțional.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, ținând seamă de faptul că regulile de procedură instituite prin lege pot fi diferite în funcție de categoriile de persoane cărora li se adresează ori de intenția de reglementare (pentru asigurarea celerității, stabilitatea raporturilor sociale, interese de ordin social etc.). De asemenea, arată că accesul la justiție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și exercitarea tuturor căilor de atac reglementate de legislația în vigoare, ci presupune asigurarea posibilității efective a persoanei de a se adresa în fața instanței.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 36 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 7 aprilie 2006, dispoziții potrivit cărora: "Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, sau, după caz, a Curții de Apel București, pentru celelalte hotărâri. Hotărârile pronunțate sunt irevocabile."

Autorii excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) care se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, art. 126 referitor la instanțele judecătorești și art. 129 care reglementează folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte de lege și aceleași critici ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 709 din 11 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 26 octombrie 2007, Curtea a statuat că "textul de lege criticat nu creează o discriminare a persoanelor cărora li se adresează această normă în raport cu alte categorii de cetățeni care se pot adresa instanței de contencios administrativ în a cărei circumscripție își au domiciliu. Astfel, judecătorii, procurorii și celelalte categorii de personal din sistemul justiției se află într-o situație obiectiv diferită, motiv pentru care legiuitorul a reglementat salarizarea și alte drepturi ale lor printr-un act normativ special, prin care a prevăzut reguli speciale de contestare a modului de stabilire a drepturilor salariale, precum și cu privire la exercitarea căilor de atac.

Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența și procedura de judecată se stabilesc numai prin lege. Legiuitorul, prin urmare, este în drept ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli diferite, derogatorii de la normele dreptului comun".

În ceea ce privește conformitatea cu accesul liber la justiție, cu același prilej Curtea a arătat că dispozițiile

art. 36 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

"nu îngrădesc în niciun fel accesul liber la justiție, fiind expres prevăzut dreptul de a face plângere la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție ori, după caz, a Curții de Apel București. În fața acestor instanțe părțile interesate se pot folosi de toate mijloacele și garanțiile procedurale care condiționează desfășurarea unui proces echitabil.

Nicio dispoziție constituțională nu prevede că accesul liber la justiție înseamnă accesul nelimitat la toate structurile judecătorești și nici faptul că toate procesele trebuie să parcurgă toate gradele de jurisdicție. Exercitarea căilor de atac, conform art. 129 din Constituție, se face în condițiile legii".

De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile internaționale invocate de autorii excepției nu stabilesc în materie civilă obligația existenței a două grade de jurisdicție, legiuitorul național având libertatea de reglementare în acest domeniu.

Curtea apreciază că în cauză nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții în materie, astfel că soluția și considerentele deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 36 alin. (2) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, excepție ridicată de Mihaela Gabriela Zuleanu în Dosarul nr. 10.163/2/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal și de Vasile Luha, Gheorghe Fiț, Augustin Lazăr, Maria Nicula, Cornel Herlea, Nicolae Paștiu, Ilie Narița, Ioan Berghezan, Carmen Maria Capră, Valentin Trif, Eugen Fulop, Ilie Olivian Oană, Neta Felicia Cărpinean, Daniela Filip, Marius Ungureanu, Niculae Păcurar, Mihaela Chicea (Istrate), Marian Ioan Banea, Monica Berghian, Stelian Ioan Cioca, Nicolae Cean, Mugurel Pamfil, Adela Corodeanu, Cristian Florea, Ioan Daniel Suciu, Alina Oană (Rasovan), Maria Cetean, Angelica Elena Moldovan, Cosmina Gligor Lungan, Costel Daniel Chirilă, Mihaela Beschiu (Dreghici), Dan Ștefan Cioancă, Liana Boer, Octavian Hârceagă, Cosmin Stroe, Iustin Bic, Sorin Samfir, Paul Ernest Szucs, Răzvan Filip, Ioan Popa, Liliana Simu, Victor Liloiu și Ionela Florea în Dosarul nr. 2.870/2/2007 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2008.