Legea nr. 508/2004

Prin prezenta lege se înființează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în cadrul Ministerului Public, ca structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin reorganizarea Secției de combatere a criminalității organizate și antidrog și a structurilor sale teritoriale.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României, prin procurori specializați în combaterea criminalității organizate și a terorismului.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este condusă de un procuror-șef și este coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are următoarele atribuții:

a) efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunile prevăzute în prezenta lege în condițiile Codului de procedură penală și ale legilor speciale:

b) conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziția procurorului de către ofițerii și agenții de poliție judiciară aflați în coordonarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

c) sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege și pentru judecarea cauzelor privind infracțiunile care sunt, potrivit art. 12, în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

d) studierea cauzelor care generează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată, trafic de droguri, macrocriminalitate economico-financiară, criminalitate informatică și terorism și a condițiilor care le favorizează, elaborarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației penale în acest domeniu;

e) constituirea și actualizarea bazei de date vizând infracțiunile ce sunt date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

f) exercitarea altor atribuții prevăzute de Codul de procedură penală și de legile speciale.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism exercită drepturile și îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența sa.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este organizată în următoarele servicii, conduse de procurori-șefi:

a) serviciul de combatere a criminalității organizate;

b) serviciul de combatere a traficului de droguri;

c) serviciul de combatere a macrocriminalității economico-financiare;

d) serviciul de combatere a criminalității informatice;

e) serviciul de combatere a infracțiunilor de terorism.

În cadrul serviciilor se pot organiza birouri conduse de procurori-șefi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se înființează un birou pentru studierea cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, subordonat direct procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

La nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel se înființează servicii ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale se înființează birouri.

Serviciile și birourile Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt conduse de procurori-șefi.

Procurorul-șef al biroului de la nivelul parchetului de pe lângă tribunal se subordonează procurorului-șef al serviciului de la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripție funcționează.

Procurorul-șef al serviciului de la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel se subordonează procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Numărul procurorilor încadrați în serviciile prevăzute la alin. (1) este stabilit de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pentru fiecare serviciu, în funcție de volumul și de complexitatea activității de urmărire penală, în limita numărului total de posturi aprobat.

Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă calități profesionale deosebite, să aibă o conduită morală ireproșabilă și o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism.

Condițiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt:

a) pentru funcția de procuror-șef și procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, o vechime în funcția de procuror sau de judecător de 10 ani;

b) pentru funcția de procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, o vechime în funcția de procuror sau de judecător de 6 ani.

În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi numiți și procurori financiari din cadrul Curții de Conturi. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

Ofițerii și agenții de poliție judiciară anume desemnați potrivit art. 27 efectuează numai acele acte de cercetare penală dispuse de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, sub directa supraveghere și controlul nemijlocit al acestora.

Dispozițiile procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt obligatorii pentru ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1). Actele întocmite de ofițerii și agenții de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia.

În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul miniștrilor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

Specialiștii prevăzuți la alin. (1) au calitatea de funcționar public și își desfășoară activitatea în cadrul structurii centrale, sub directa conducere a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Specialiștii au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici.

Constatarea tehnico-științifică efectuată din dispoziția scrisă a procurorului de către specialiștii prevăzuți la alin. (1) constituie mijloc de probă, în condițiile legii.

Sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism infracțiunile prevăzute în Codul penal și în legi speciale, cu excepția celor date în competența Parchetului Național Anticorupție, după cum urmează: art. 189 alin. 3, 4 și 5 din Codul penal, art. 215 din Codul penal, dacă s-a produs o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro, art. 279, 279^1, 280, 282, 284 și 302 din Codul penal, infracțiunile contra siguranței statului prevăzute în titlul I din Partea specială a Codului penal,

Legea nr. 299/2004

privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru infracțiunile de falsificare de monede sau de alte valori,

Legea nr. 39/2003

privind prevenirea și combaterea criminalității organizate,

Legea nr. 678/2001

privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările ulterioare,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001

privind frontiera de stat a României, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 243/2002 , cu modificările și completările ulterioare,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 112/2001

privind sancționarea unor fapte săvârșite în afara teritoriului țării de cetățeni români sau de persoane fără cetățenie domiciliate în România, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 252/2002 ,

Legea nr. 141/1997

privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare,

Legea nr. 182/2000

privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, cu modificările și completările ulterioare,

Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, cu modificările ulterioare,

Legea nr. 143/2000

privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare,

Legea nr. 300/2002

privind regimul juridic al precursorilor folosiți la fabricarea ilicită a drogurilor,

Legea nr. 2/1998

privind prelevarea și transplantul de țesuturi și organe umane, cu modificările și completările ulterioare,

Legea nr. 111/1996

privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 141/2001

pentru sancționarea unor acte de terorism și a unor fapte de încălcare a ordinii publice, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 472/2002 ,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2001

pentru prevenirea și combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanțării de acte de terorism, aprobată prin

Legea nr. 466/2002 ,

Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare - titlul III referitor la criminalitatea informatică,

Legea nr. 365/2002

privind comerțul electronic, cu modificările ulterioare, infracțiunile prevăzute de

Legea nr. 87/1994

pentru combaterea evaziunii fiscale, republicată, cu modificările ulterioare, dacă s-a produs o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro,

Legea nr. 297/2004

privind piața de capital.

Faptele prevăzute la alin. (1), când sunt săvârșite de militari activi, sunt cercetate și, după caz, judecate de Parchetul militar sau de instanța militară competentă, în condițiile legii.

Sunt de competența structurii centrale infracțiunile prevăzute la alin. (1), săvârșite în una dintre următoarele condiții:

a) de către persoanele care aparțin unor organizații, asociații sau grupări criminale, care:

- prin activitatea lor pot aduce atingere siguranței naționale a României;

- desfășoară activități infracționale cu caracter transnațional;

- activitatea infracțională s-a realizat sau a produs rezultate în circumscripția mai multor curți de apel;

b) s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro;

c) există pericolul producerii ori s-a cauzat o tulburare importantă a relațiilor sociale la nivelul unei colectivități.

Sunt de competența serviciilor teritoriale infracțiunile prevăzute la alin. (1), săvârșite în una dintre următoarele condiții:

- s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 euro;

- activitatea infracțională s-a desfășurat sau și-a produs rezultatul în mai multe județe din circumscripția aceleiași curți de apel.

Sunt de competența birourilor teritoriale toate celelalte infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. (1).

Procurorul care efectuează urmărirea penală în condițiile alin. (2), (3) și (4) sesizează instanța competentă potrivit titlului II capitolul I din Codul de procedură penală.

Procurorii specializați din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1).

Persoanele cu atribuții de conducere sau de control sunt obligate să sesizeze Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism cu privire la orice date sau informații din care rezultă că s-a săvârșit una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Persoanele cu atribuții de control sunt obligate ca în cursul efectuării actului de control, în situațiile prevăzute la alin. (1), să procedeze la asigurarea și conservarea urmelor infracțiunii, a corpurilor delicte și a oricăror mijloace de probă ce pot servi organelor de urmărire penală.

Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor au obligația de a pune de îndată la dispoziție Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism toate datele și informațiile deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 12.

Serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor, la cererea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau a procurorului anume desemnat de acesta, îi vor pune la dispoziție toate datele și informațiile prevăzute la alin. (3), neprelucrate.

În cazul dispunerii sau efectuării de acte premergătoare pentru infracțiunile contra siguranței naționale și pentru infracțiunile de terorism, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism încunoștințează organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, potrivit competențelor legale ale acestora și, după caz, solicită sprijinul de specialitate al acestora.

Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(5) atrage răspunderea juridică, potrivit legii.

Dacă în cursul efectuării urmăririi penale procurorii parchetelor de pe lângă instanțele judecătorești constată că infracțiunea care constituie obiectul cauzei este una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aceștia au obligația de a înainta de îndată dosarul procurorului competent.

Dacă în cursul efectuării activităților specifice de investigare organele de poliție constată că fapta care formează obiectul cauzei este una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acestea au obligația de a înainta de îndată lucrarea procurorului competent.

Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea uneia dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorului, pot fi dispuse următoarele măsuri:

a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora;

b) punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicațiilor;

c) accesul la sisteme informatice.

Măsura prevăzută la alin. (1) lit. a) poate fi dispusă de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe o durată de cel mult 30 de zile. Pentru motive temeinice, această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanță motivată, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile. Durata maximă a măsurii dispuse este de 4 luni.

Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) pot fi dispuse de judecător, potrivit dispozițiilor art. 91^1-91^6 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot dispune să li se comunice înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile, în condițiile prevăzute la alin. (1).

În cazul în care există indicii temeinice că s-a săvârșit sau că se pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care nu poate fi descoperită sau făptuitorii nu pot fi identificați prin alte mijloace, pot fi folosiți, în vederea strângerii datelor privind existența infracțiunii și identificarea persoanelor față de care există presupunerea că au săvârșit o infracțiune, investigatori sub acoperire sau colaboratori și informatori ai poliției judiciare, în condițiile prevăzute de art. 224^1-224^4 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.

Investigatorii sub acoperire sunt ofițeri sau agenți de poliție judiciară special desemnați în acest scop și pot efectua investigații numai cu autorizarea motivată a procurorului anume desemnat de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Dispozițiile

art. 22 din Legea nr. 39/2003

privind combaterea și prevenirea criminalității organizate se aplică în mod corespunzător.

Rechizitoriile întocmite de procurorii din cadrul serviciilor și birourilor teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt confirmate de procurorii șefi ai acestor servicii ori birouri.

Rechizitoriile întocmite de procurorii șefi ai birourilor teritoriale sunt confirmate de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale.

Rechizitoriile întocmite de procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, precum și de procurorii din cadrul structurii centrale a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt confirmate de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează cu următorul număr total de posturi:

a) 170 de posturi de procurori;

b) 30 de posturi de specialiști;

c) 150 de posturi de personal auxiliar de specialitate și administrativ.

Numărul de posturi prevăzut la alin. (1) include necesarul pentru structurile teritoriale ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de toate drepturile stabilite pentru magistrați în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002

privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 347/2003 , cu modificările și completările ulterioare, în alte acte normative, precum și în prezenta lege. Aceștia sunt salarizați potrivit cap. A nr. crt. 1-11 din anexa nr. 1 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 347/2003 .

Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este asimilat din punct de vedere al salarizării funcției de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar procurorul-șef ajunct este asimilat procurorului șef de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Specialiștii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2002

privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 228/2003 , cu modificările și completările ulterioare, precum și în prezenta lege. Salariul de bază al specialiștilor se stabilește potrivit cap. A nr. crt. 29 din anexa nr. 1 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 347/2003 .

Personalul prevăzut la alin. (1), cel prevăzut la cap. A nr. crt. 1-4 din anexa nr. 1 la

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 347/2003 , procurorii și judecătorii care participă la judecarea cauzelor în care urmărirea penală a fost efectuată de procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de un spor de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară, iar personalul prevăzut la alin. (3) beneficiază de un spor de 30% la indemnizația de încadrare brută lunară.

Magistrații și personalul prevăzut la alin. (3) care beneficiază de sporul de 40% sau, după caz, de 30% pentru efectuarea urmăririi penale în cauzele de corupție și pentru participarea la judecarea acestor cauze nu pot beneficia și de sporurile prevăzute la alin. (4).

Salarizarea personalului auxiliar de specialitate este cea prevăzută de lege pentru aceleași categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sporurile prevăzute la alin. (4) se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2005.

În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează Centrul de Aplicații Operaționale al Procurorilor.

În acest scop, prin hotărâre a Guvernului va fi atribuit Ministerului Public sediul necesar funcționării Centrului de Aplicații Operaționale al Procurorilor.