OUG nr. 105/2001

Regimul juridic al frontierei de stat cuprinde totalitatea normelor prevăzute de legislația interna care privesc frontiera de stat și desfășurarea diferitelor activități în zona de frontieră, în zona aeroporturilor și porturilor deschise traficului internațional.

Asigurarea respectării regimului juridic al frontierei de stat revine autorităților care au atribuții privind controlul la trecerea frontierei de stat și autorităților administrației publice locale.

Frontiera de stat a României poate avea regim de frontieră interna sau frontiera externa.

Regimul de frontieră interna se poate stabili pentru toate acțiunile de trecere a frontierei de stat sau numai pentru o parte din ele.

În situația în care România semnează un document internațional privind eliminarea controlului la frontiera cu un stat sau cu o comunitate de state cu care nu are frontiere comune, se considera ca are frontiera interna cu acel stat sau cu acea comunitate de state prin frontierele aeroportuare sau portuare, după caz.

Culoarul de frontieră și fasia de protecție a frontierei de stat fac parte din domeniul public al statului și se administrează de către autoritățile administrației publice locale, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Administrația publică locală asigura curatarea și întreținerea culoarului de frontieră, întreținerea și repararea semnelor de frontieră sau, la nevoie, înlocuirea acestora, conform prevederilor documentelor bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste activități se desfășoară la termenele stabilite prin acordurile, convențiile sau înțelegerile de frontieră încheiate cu statele vecine sau, ori de câte ori este nevoie, la cererea și sub supravegherea nemijlocită a Poliției de Frontiera Române.

În fasia de protecție a frontierei de stat polițiștii de frontieră au dreptul sa instaleze mijloace de semnalare a trecerilor peste frontiera și de supraveghere a liniei de frontieră. Dacă situația o impune, pentru termene limitate, până la dispariția stării care determina necesitatea, în fasia de protecție a frontierei de stat se pot face și alte lucrări necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor de către polițiștii de frontieră.

Suprafețele de teren cuprinse între fasia de protecție a frontierei de stat și culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, se administrează de către persoanele fizice sau juridice cărora le aparțin, cu respectarea normelor prezentei ordonanțe de urgență.

Accesul persoanelor în fasia de protecție a frontierei de stat până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz, este permis în baza documentelor de identitate, cu aprobarea administrației publice locale și cu avizul șefului formatiunii locale a poliției de frontieră.

Accesul persoanelor pentru efectuarea unor activități dincolo de fasia de protecție a frontierei de stat, în situația în care aceasta se constituie mai în adancime, precum și în insulele și ostroavele aparținând statului român, situate în apele de frontieră, este permis numai prin locurile și în condițiile stabilite de administrația publică locală și cu avizul șefului formatiunii locale a poliției de frontieră.

Accesul persoanelor în insulele și ostroavele de formațiune noua din apele de frontieră este permis numai după determinarea apartenentei acestora, pe baza înțelegerilor încheiate între statul român și statul vecin.

Trecerea frontierei de stat a României de către persoane, mijloace de transport, mărfuri și alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional, denumite în continuare puncte de trecere.

Trecerea frontierei de stat a României se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale încheiate de România cu statele vecine.

Trecerea frontierei de stat de către persoane se face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.

Trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementează regimul vamal.

Deschiderea de noi puncte de trecere sau închiderea temporară ori definitivă a celor existente se face prin hotărâre a Guvernului.

Guvernul României va da publicității lista cuprinzând punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional, punctele de mic trafic și de treceri simplificate.

Denumirea punctului de trecere, suprafața pe care o cuprinde, specificul de activitate și orarul de funcționare se afișează la loc vizibil, la intrarea în punctul de trecere.

Deschiderea ocazionala a unor puncte de trecere în vederea desfășurării unor activități cu caracter festiv sau religios și orarul lor de funcționare se efectuează cu aprobarea inspectorului general al poliției de frontieră.

Punctele de trecere, punctele de mic trafic și cele destinate trecerilor simplificate funcționează în subordinea Ministerului de Interne.

Administratorii aeroporturilor și porturilor în care funcționează puncte de trecere, precum și cei ai punctelor de trecere rutiere care au doua sau mai multe fluxuri pe sens vor asigura în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență separarea fluxurilor de pasageri prin amenajarea unor puncte de control separate, individualizate astfel:

a) pentru cetățenii români sau aparținând statelor cu care România a încheiat documente bilaterale de eliminare a controlului la frontiera, punctul de control va fi individualizat cu drapelul României și al/ale statului/statelor parte la înțelegerea internationala, urmate de denumirea în clar a acestora, în limba română și în limbile de circulație internationala;

b) pentru cetățenii altor state punctul de control va fi individualizat cu inscripția "ALTE STATE", în limba română și în limbile de circulație internationala.

Imobilele în care funcționează punctele de trecere și terenurile aferente acestora, care constituie domeniu public al statului ori domeniu privat și se administrează de către una dintre autoritățile sau instituțiile prevăzute la art. 12 alin. (1) ori de alte persoane juridice, se pun în mod gratuit la dispoziție celorlalte autorități cu competente de control la trecerea frontierei de stat.

În situația în care trecerea frontierei se efectuează temporar prin alte puncte de trecere care nu sunt deschise traficului internațional de persoane și mărfuri, solicitantul asigura, după aprobarea deschiderii temporare a punctului de trecere, condiții corespunzătoare de efectuare a controlului pentru trecerea frontierei, respectiv: punerea la dispoziție a spațiilor de lucru și a utilităților, transportul personalului, spații de cazare și indemnizațiile de deplasare, conform legii.

În punctele de trecere se organizează și se efectuează controlul de frontieră al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și al altor bunuri atât la intrarea, cat și la ieșirea din țara.

Controlul efectuat la trecerea frontierei de stat are ca scop verificarea și constatarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru intrarea și ieșirea în/din țara a persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri.

În punctele de trecere își desfășoară activitatea personalul tuturor autorităților publice care au, potrivit legii, competente pe linia controlului la trecerea frontierei de stat.

Atribuțiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc de autoritățile publice în structura cărora acesta funcționează, potrivit prevederilor legale.

Autoritățile publice prevăzute la alin. (1) colaborează și răspund, în limita competentelor legale, de desfășurarea în bune condiții a traficului de călători, mijloace de transport, mărfuri și de alte bunuri.

În baza documentelor bilaterale încheiate de statul român cu statele vecine se pot organiza puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre părțile semnatare ale acestora.

Regulile de lucru ale personalului fiecăreia dintre părți și modul de cooperare în punctul de trecere comun se stabilesc prin documentul de înființare a acestora.

Funcționarii români care își desfășoară activitatea în punctele de trecere comune aplica prevederile legii române cu privire la controlul trecerii frontierei de stat.

Șeful punctului de trecere este polițist de frontieră și coordonează întreaga activitate din punctul de trecere; acesta împreună cu șefii unităților tuturor autorităților care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat organizează modul de desfășurare a activității echipelor de control.

Șeful punctului de trecere verifica și ia măsurile corespunzătoare pentru respectarea legalității, pe timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, de către personalul propriu și al celorlalte autorități cu competente de control pentru trecerea frontierei care își desfășoară activitatea în punctul de trecere.

Politistul de frontieră care își desfășoară activitatea în punctul de trecere este obligat să se sesizeze din oficiu asupra încălcării prevederilor legale referitoare la trecerea frontierei de stat și la controlul trecerii frontierei de stat de către participanții la traficul de frontieră și personalul prevăzut la art. 12 alin. (1).

Șeful punctului de trecere poate dispune efectuarea supracontrolului după încheierea controlului de frontieră, atât la intrarea, cat și la ieșirea din țara.

Accesul persoanelor în punctul de trecere, altele decât persoanele aparținând autorităților publice care au, potrivit legii, competente de control privind trecerea frontierei de stat, se stabilește de șeful acestuia.

Pentru soluționarea problemelor rezultate din înțelegerile bilaterale de frontieră se numesc, prin hotărâre a Guvernului, reprezentanți/împuterniciți de frontieră și loctiitori ai acestora, precum și delegați în comisiile mixte interguvernamentale, din rândul funcționarilor Poliției de Frontiera Române, precum și al altor reprezentanți ai unor autorități interesate.

Atribuțiile și modul de lucru ale funcționarilor prevăzuți la alin. (1) se stabilesc prin acordurile, convențiile și înțelegerile de frontieră încheiate de România cu statele vecine.

Controlul pentru trecerea frontierei de stat române se efectuează, de regula, în echipa constituită din personalul autorităților prevăzute la art. 12 alin. (1). Șeful echipei de control este polițist de frontieră.

În punctele de trecere portuare, din echipa de control face parte și reprezentantul căpităniei portului. O dată cu echipa de control au acces pe navele de mărfuri și reprezentanții agenției de navlosire, precum și alte persoane autorizate, conform legii.

În punctele de trecere aeroportuare echipa de control va fi însoțită de un reprezentant al companiei aeriene reprezentate pe aeroport.

În situațiile în care controlul nu se poate efectua în echipa constituită potrivit alin. (1), personalul autorității care trebuie să își desfășoare activitatea separat de restul echipei îl va informa, la terminarea controlului, pe șeful de tura al poliției de frontieră despre rezultatul controlului.

Controlul pașapoartelor și al celorlalte documente pentru trecerea frontierei de stat române, eliberate de autoritățile române, precum și al celor eliberate de autoritățile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, potrivit legii, se face de către politistul de frontieră.

La controlul de frontieră cetățenii străini sau apatrizii care intră în România trebuie să facă dovada ca îndeplinesc condițiile și formalitățile de intrare și de ședere stabilite de statul român.

În cazurile în care se constată că documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să între ori sa iasa în/din țara sau exista suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor, șeful punctului de trecere va dispune clarificarea situației și luarea măsurilor prevăzute de lege.

Șeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei unei persoane dacă s-a constatat ca aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege pentru trecerea frontierei de stat române.

În punctul de trecere a frontierei de stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, fitosanitar și cel privind protecția mediului se organizează și se executa potrivit normelor stabilite de legislația în vigoare, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, înainte de efectuarea celorlalte tipuri de control.

Controlul pentru protecția sanitară a teritoriului României și cel privind protecția mediului se executa, potrivit legii, asupra persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri, indiferent de proveniență și destinația lor. Persoanei care nu se supune controlului sanitar nu i se permite trecerea frontierei de stat.

Autoritățile publice centrale care răspund de administrația publică, agricultura, alimentație și silvicultura, de transport și de protecția mediului stabilesc prin ordin comun al ministrilor punctele de trecere a frontierei de stat prin care se efectuează importul, exportul și tranzitul de animale și produse animale, vegetale și produse vegetale, deșeuri și substanțe chimice periculoase. Trecerea mijloacelor de transport destinate acestor transporturi prin alte puncte de trecere este interzisă.

În funcție de volumul traficului, de situația epizootiilor, epifitilor și de convențiile încheiate cu alte state, în punctul de trecere se pot executa numai controlul documentelor de trecere a frontierei, al documentelor insotitoare ale mărfii și controlul fizic al mijloacelor care transporta animale sau produse animale, vegetale ori produse vegetale și deșeuri sau substanțe chimice periculoase. Controlul sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru protecția mediului în detaliu se efectuează la locul de destinație al transportului, potrivit legii.

În situația în care punctul de trecere este deschis și pentru trecerea persoanelor, a altor mijloace de transport, mărfuri și bunuri, pentru efectuarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru protecția mediului se stabilește în perimetrul punctului de trecere un spațiu anume destinat. Acesta va fi situat în lateral sau separat de spațiul pentru controlul persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și bunurilor care nu fac obiectul acestui tip de control.

În situația în care animalele și produsele animale sau vegetalele și produsele vegetale, deșeurile sau substantele chimice periculoase nu corespund standardelor prevăzute pentru trecerea frontierei de stat, personalul specializat al Poliției Sanitare-Veterinare, al Poliției Fitosanitare sau al autorității de protecție a mediului va interzice trecerea acestora peste frontiera, informandu-i despre aceasta pe șeful punctului de trecere și pe șeful biroului vamal de control și vamuire la frontiera.

În cazul bolilor care impun instituirea carantinei, în situații care nu suferă amânare, autoritatea publică centrala care răspunde de sănătate și/sau autoritatea publică centrala care răspunde de agricultura, alimentație și silvicultura iau/ia primele măsuri de prevenire și combatere a acestora, potrivit legii, pe care le comunică de îndată celorlalte autorități interesate. În aceste cazuri controlul sanitar de specialitate și măsurile de preventie sanitară se efectuează în detaliu asupra tuturor persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și bunurilor. Cu sprijinul administrației publice locale se stabilesc spațiile în care se aplică măsurile de profilaxie sanitară, sanitară veterinata și fitosanitara.

În spațiul destinat controlului sanitar-veterinar se organizează și se aplică măsurile de prevenire a răspândirii bolilor de la animale la om, stabilite de inspectorii sanitari veterinari, conform legii. În acest spațiu agenții economici autorizați să efectueze serviciile prevăzute de legea sanitară veterinara organizează și dispun instalațiile necesare.

Trecerea peste frontiera de stat de către persoane fizice a armelor de vânătoare, de tir și munițiilor aferente acestora, a armelor cu aer comprimat, precum și a armelor de panoplie este permisă numai dacă acestea sunt înscrise în documentele de trecere a frontierei, de către autoritățile care au eliberat aceste documente sau au acordat viza română.

Persoanele care la intrarea în România au asupra lor arme și muniții, altele decât cele prevăzute la alin. (1), au obligația să le depună la poliția de frontieră, urmând să fie restituite proprietarului, potrivit legii.

Insotitorii delegatiilor străine la nivelul sefilor de stat ori la nivel guvernamental, precum și militarii pot avea asupra lor și pot introduce în țara arme de autoaparare și munitiile aferente, pe bază de reciprocitate, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Afacerilor Externe și, respectiv, Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

La trecerea frontierei de stat militarii români participanți la operațiuni în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare, la exercitii militare comune cu unități din alte state, precum și forțele militare străine care participa la activități ce implica intrarea, staționarea sau tranzitarea teritoriului României conform tratatelor și înțelegerilor internaționale la care România este parte, pot avea asupra lor armamentul, tehnica de lupta și munitiile necesare, dacă acestea sunt notificate prin Ministerul Apărării Naționale sau Ministerul de Interne.

Armele de vânătoare, de tir, cu aer comprimat, munitiile pentru acestea, precum și armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit, pe care aceștia le-au declarat, se sigileaza la intrarea în țara de către personalul poliției de frontieră.

Pe timpul tranzitarii teritoriului României călătorilor le este interzis sa înstrăineze armele și munitiile sau sa rupa sigiliile aplicate. La ieșirea din țara se verifica integritatea și autenticitatea sigiliilor și dacă datele de identificare a armelor și munițiilor corespund cu cele înscrise în documentul de trecere a frontierei de stat. Dacă sigiliile nu sunt intacte ori datele nu corespund cu cele înscrise în documentele de trecere a frontierei de stat sau armele și munitiile au fost înstrăinate integral ori în parte, călătorilor în cauza li se întrerupe călătoria până la clarificarea situației de către autoritățile competente.

Tranzitarea prin România a armelor de vânătoare sau de tir și a munițiilor corespunzătoare, aparținând unor persoane juridice străine, se face cu aprobarea prealabilă a șefului direcției teritoriale a poliției de frontieră competente.

Armele și munitiile prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), care nu au fost declarate, precum și alte arme și muniții descoperite cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat se rețin în vederea confiscării și se predau pe bază de proces-verbal autorităților competente.

Persoanele în cauza se rețin și se predau autorităților competente în vederea clarificarii situației lor.

La autoturismele, autobuzele, autocarele, automarfarele și celelalte mijloace de transport rutiere care intra sau ies din țara controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere rutiere.

În punctele de trecere, în cazul transporturilor multimodale, controlul mijloacelor prevăzute la alin. (1) se efectuează înainte de imbarcarea/debarcarea în/de pe mijlocul de transport naval, aerian sau feroviar.

La navele care intra sau ies din porturile românești în/din curse externe controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în punctele de trecere portuare.

La navele care urmează sa oprească în porturile situate pe Dunăre, în care nu funcționează puncte de trecere, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în primul port, situat în amonte sau în aval de acest port, în care funcționează un punct de trecere. La ieșirea din țara controlul se efectuează în portul de unde pleacă nava în cursa externa, în situația în care în acesta exista un punct de trecere; în caz contrar, navele respective sunt obligate sa oprească pentru control în unul dintre porturile Galați, Sulina, Tulcea, Constanta-Sud sau Moldova Veche.

La navele sub pavilion străin care navighează în sectorul Dunării de Jos, între porturile Sulina și Brăila, controlul pentru trecerea frontierei se efectuează la intrare în portul Sulina, iar la ieșire, în unul dintre porturile Brăila, Galați, Tulcea sau Sulina, dacă din aceste porturi navele pleacă direct în cursele externe. Controlul navelor care navighează prin canalul Dunăre-Marea Neagra se efectuează la intrare în portul Constanta-Sud, iar la ieșire, în ultimul port românesc din care navele pleacă în cursa.

În portul Cernavoda se controlează numai acele nave care sosesc sau pleacă în cursa externa din portul Basarabi, Poarta Alba, Medgidia sau Cernavoda.

Controlul pentru trecerea frontierei se efectuează în portul Sulina asupra tuturor navelor care navighează prin acesta spre porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina nu sunt supuse controlului navele românești și străine care vin din aceste porturi și nu se opresc într-un port românesc, precum și navele de mărfuri și pasageri sub pavilion românesc care navighează între porturile Constanta, Sulina, Galați și Brăila, la intrarea și la ieșirea din sectorul Dunării de Jos.

Navele sub pavilion străin care navighează în aval pe Dunarea interioară și urmează sa o tranziteze cu oprire efectuează controlul la intrarea în țara în portul Calarasi, iar pentru ieșirea din țara, în ultimul port din care pleacă, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Galați. Pentru navigația în amonte de acest sector al Dunării controlul la intrarea în țara se efectuează în portul Galați, iar pentru ieșirea din țara, în ultimul port din care pleacă nava, dacă este organizat punct de trecere a frontierei, sau în portul Calarasi.

Navele sub pavilion străin care navighează în tranzit fără oprire pe Dunarea interioară sau pe canalul Dunăre - Marea Neagra sunt supuse controlului în portul Calarasi, respectiv în portul Galați.

În cazul în care în rada portului a eșuat o nava sau la bordul unei nave a izbucnit un incendiu, navele de salvare sau cele desemnate sa intervină pentru salvare pot sa iasa în rada pentru acordare de ajutor, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei. Aceste situații se aduc la cunoștința șefului punctului de trecere, de îndată, de către căpitănia portului.

Când în port a izbucnit un incendiu sau a apărut un pericol iminent care afectează siguranța navelor ori care pune în pericol siguranța navelor, acestora li se permite ieșirea din port în rada, fără a li se efectua controlul pentru trecerea frontierei.

Activitatea de căutare și salvare a vieții omenești în marea teritorială se organizează și se desfășoară pe baza acordurilor bilaterale dintre statele riverane Marii Negre, încheiate în conformitate cu prevederile Convenției internaționale (SAR) din 1979 privind căutarea și salvarea pe mare, adoptată la Hamburg la 27 aprilie 1979.

Delimitarea regiunilor de căutare/salvare între statele riverane Marii Negre nu este legată de delimitarea liniei de frontieră.

Serviciile de căutare și salvare se desfășoară în conformitate cu principiul primului sosit la locul unde are loc activitatea de căutare și salvare, dacă prin acordurile bilaterale ale României cu statele riverane Marii Negre nu se stabilește altfel. Salvatorul este obligat să își anunțe prezenta și motivul acesteia în apele teritoriale ale României sau deasupra acestora, prin statia radiocoasta care va informa imediat căpitănia portului în a carei zona de jurisdicție se afla salvatorul și inspectoratul județean al poliției de frontieră.

Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1) și numai în scopul cautarii locului de producere a accidentelor maritime și al salvării supravietuitorilor, cu excepția cazurilor în care statele riverane Marii Negre convin altfel, se autorizeaza intrarea imediata în/deasupra marii teritoriale a României a unităților de salvare aparținând celorlalte state riverane.

Controlul documentelor privind identitatea străinilor, membri ai echipajelor navelor care executa voiaje internaționale, și a pasagerilor pentru trecerea frontierei se efectuează cu respectarea prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 1.335/2000

pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Convenției privind facilitarea traficului maritim internațional (FAL), adoptată la Londra la 9 aprilie 1965, cu modificările și completările ulterioare.

La navele românești de transport de mărfuri care, din motive justificate, sunt obligate sa staționeze în rada portului, accesul la uscat al membrilor echipajelor este permis cu aprobarea șefului punctului de trecere. În acest caz controlul navelor se executa după intrarea lor în port, iar controlul carnetelor de marinar se efectuează la coborârea pe uscat.

Membrilor echipajelor navelor aflate în rada portului, asupra cărora la sosire nu s-a efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li se poate acorda asistența medicală cu accesul medicului la bord, la cererea comandantilor de nava și cu aprobarea șefului punctului de trecere.

În baza avizului organelor sanitare competente debarcarea marinarilor străini în vederea internării în unul dintre spitalele orașului portuar se aproba de șeful punctului de trecere, la cererea căpităniei portului.

Marinarii rămași pe teritoriul României după plecarea navei se vor prezenta la agenția companiei de navigație de care aparține nava, pentru a li se rezolva situația. Dacă în localitatea portuara nu exista agenție de navigație, șeful punctului de trecere permite marinarilor plecarea din țara cu alta nava.

Marinarilor străini aflați pe nave în porturile românești, care urmează să se deplaseze în interes de serviciu într-un alt port sau într-o alta localitate de pe teritoriul României, pentru a lua legătură cu misiunea diplomatică sau cu oficiul consular al statului ai cărui cetățeni sunt, li se acordă, la cerere, viza de intrare. Cererea de viza se rezolva prin agenția de navlosire sau prin agenția de navigație a statului de care aparține nava ori de către șefii punctelor de trecere. În cazul deplasarii marinarilor spre alte state li se acordă vize de tranzit.

Trecerea oricărui membru al echipajului unei nave străine în echipajul altei nave străine, aflată în unul dintre porturile românești, se face prin modificarea corespunzătoare de către comandantii celor două nave a listelor cuprinzând echipajul acestora, cu acordul agenților navelor. Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate la căpitănia portului, la șeful punctului de trecere a frontierei la biroul vamal și la biroul direcției de sănătate publică din port de către agenții navelor.

La navele de pasageri sub pavilion românesc sau sub pavilion străin, precum și la pasagerii aflați pe navele de mărfuri care vin sau pleacă în/din România controlul documentelor la trecerea frontierei se efectuează asupra persoanelor și bunurilor la debarcarea și, respectiv, imbarcarea la/de pe nave.

Accesul pasagerilor străini la uscat este permis numai după îndeplinirea formalităților legale pentru trecerea frontierei de stat.

În aeroporturi controlul pentru trecerea frontierei se face la plecarea și la sosirea aeronavelor în/din curse internaționale. Când din cauze de forta majoră o aeronava de transport internațional nu își poate continua cursa și călătorii în tranzit nu au legături imediate, acestora li se permite, la cerere, accesul în localitate până la imbarcarea în prima aeronava sau tranzitarea teritoriului României cu alte mijloace de transport, în baza vizei de tranzit acordate în punctul de trecere, potrivit legii.

În cazul în care aeronavele care efectuează curse internaționale aterizeaza din cauze de forta majoră pe aeroporturi care nu sunt destinate traficului internațional, situate în afară zonei de frontieră, controlul pentru trecerea frontierei se asigura de către unitatea de poliție și autoritatea vamală cele mai apropiate.

Călătorilor în tranzit, cu escala în România, nu li se efectuează controlul pașapoartelor dacă nu părăsesc aerogara, cu excepția situațiilor deosebite ce reclama efectuarea acestui control.

Zborurile aeronavelor civile care executa operațiuni aeriene în spațiul aferent zonei de frontieră vor fi comunicate Inspectoratului General al Poliției de Frontiera de către operatorii aerieni care efectuează zborurile respective, cu cel puțin o ora înainte de decolare, cu precizarea tipului și înmatriculării aeronavei, a itinerarului și a orarului de zbor.

Zborurile având drept scop acordarea asistenței medicale sau a ajutorului umanitar de urgenta, efectuate în spațiul aerian aferent zonei de frontieră, se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontiera de către operatorii aerieni care executa zborurile respective, înainte de decolare, cu precizarea tipului și înmatriculării aeronavei, a itinerarului și a orarului de zbor.

Zborurile menționate la alineatele precedente, pentru care, conform reglementărilor aeronautice în vigoare, este necesară obținerea unei autorizații de survol, se comunică Inspectoratului General al Poliției de Frontiera de către Autoritatea Aeronautica Civilă Română în momentul emiterii autorizației respective.

Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul zborurilor efectuate pe căile aeriene alocate traficului aerian internațional.

Activitățile de agrement și sportive în apele de frontieră se pot desfășura cu aprobarea căpităniei de port sau, după caz, a administrației publice locale și cu avizul șefului sectorului poliției de frontieră.

În apele de frontieră, în marea interioară și în marea teritorială navele cu excursionisti, precum și orice alta nava sau ambarcatiune nu au voie sa acosteze decât în porturi sau în alte locuri special amenajate în acest scop. În caz de forta majoră acostarea se poate face în orice punct de pe malul românesc, anunțându-se cea mai apropiată formațiune locală a poliției de frontieră sau, în lipsa acesteia, a poliției. Dispozițiile acestui alineat nu se aplică cetățenilor români posesori de barci.

Avizul direcției teritoriale a poliției de frontieră competente este obligatoriu pentru navele și ambarcatiunile străine care navighează pe Dunarea interioară, pe bratul Tulcea și bratul Sulina.

Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat pe adâncimea de 500 metri de la fasia de protecție a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera interna, către interior, pentru frontiera de uscat, și de la limita terenului inundabil, pentru frontiera de apa, este interzisă.

Vânătoarea organizată a animalelor de prada, pe adâncimea prevăzută la alin. (1), este admisă numai ziua și numai de la fasia de protecție a frontierei de stat, la frontiera externa, sau de la culoarul de frontieră, la frontiera interna, către interior, pe baza hotărârilor consiliilor locale și cu avizul prealabil al șefului sectorului poliției de frontieră.

Orice activitate în punctele de trecere a frontierei de stat, alta decât efectuarea controlului de frontieră, se poate desfășura numai după obținerea prealabilă a avizului din partea șefului direcției teritoriale a poliției de frontieră competente sau a șefului structurii de coordonare a punctelor de trecere aeroportuare, a autorităților administrației publice locale și a altor autorități prevăzute de lege, după caz.

Încălcarea condițiilor prevăzute în avizul eliberat conform alin. (1) poate duce la retragerea avizului și la sancționarea contravențională a titularului acestuia.

Persoanelor care se deplaseaza sau care desfășoară diferite activități în apropierea frontierei de stat le este interzis:

a) sa traga cu arma peste frontiera de stat;

b) sa deterioreze sau sa distruga semnele de frontieră, instalațiile sau mijloacele tehnice de paza ale poliției de frontieră;

c) sa utilizeze focul deschis fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagarii focului la vecinătăți;

d) sa fixeze pe banda magnetica, pe hârtie sau alt suport imagini care să redea porțiuni din teritoriul statelor vecine;

e) să facă schimb de obiecte sau corespondenta peste frontiera de stat, în alte puncte decât cele destinate prin lege acestui scop;

f) sa desfășoare activități care pot polua apele, marea, aerul sau solul în zona de frontieră, precum și apele maritime aflate sub jurisdicția statului român;

g) sa poarte convorbiri neautorizate peste linia de frontieră;

h) sa comita fapte, gesturi sau sa profereze expresii jignitoare la adresa statului vecin sau a cetățenilor acestuia.

Restricțiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e) și g) sunt aplicabile doar în situația în care acestea sunt prevăzute în acordurile sau convențiile privitoare la frontiera încheiate de România cu statele vecine.

Scopul funcționarii SIF consta în sprijinirea acțiunilor de menținere a ordinii publice și siguranței naționale și aplicarea prevederilor legale cu privire la circulația persoanelor și bunurilor pe teritoriul României.

Autoritatea publică centrala care gestionează și răspunde de SIF este Ministerul de Interne.

SIF cuprinde acele categorii de date referitoare la persoane fizice și bunuri care sunt furnizate de autoritățile publice, denumite în continuare autorități semnalante, necesare asigurării respectării regimului juridic al frontierei de stat, precum și altor interese legitime ale statului.

Autoritățile semnalante răspund de veridicitatea datelor introduse sau transmise pentru a fi introduse în SIF.

Cu privire la persoane sunt introduse următoarele date:

a) numele și prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual înregistrate separat;

b) semnele fizice particulare, obiective și inalterabile;

c) prima litera a celui de-al doilea prenume;

d) data și locul nașterii;

e) sexul;

f) cetățenia;

g) mențiunea ca persoanele în cauza sunt inarmate, după caz;

h) mențiunea ca persoanele în cauza sunt violențe, după caz;

i) motivul semnalarii;

j) măsura care trebuie luată.

Includerea altor date cu privire la persoane se face potrivit legii.

Datele privind persoanele cautate în vederea extrădării sau expulzării se introduc sau se transmit de către autoritatea care a dispus măsura, potrivit legii.

În situația în care motivul semnalarii este săvârșirea unei infracțiuni, autoritatea semnalanta comunică, o dată cu semnalarea, documentele și următoarele informații care privesc cazul:

a) autoritatea care a emis cererea;

b) începerea urmăririi penale, existenta unui mandat de arestare, a unui mandat de aducere ori a unei hotărâri judecătorești executorii;

c) natura și calificarea juridică a infracțiunii;

d) descrierea circumstanțelor săvârșirii infracțiunii, inclusiv momentul, locul, gradul de participare la infracțiuni a persoanei semnalate;

e) consecințele infracțiunii, în măsura posibilităților.

Datele privind persoanele dispărute se introduc de organele abilitate ale Ministerului de Interne și ale Ministerului Justiției.

În SIF pot fi introduse, de către autoritățile autorizate sau la solicitarea autorităților interesate, și date referitoare la persoanele care necesita o formă de protecție, potrivit legii.

Pentru a preveni săvârșirea infracțiunilor de frontieră și amenintarilor la ordinea publică în SIF pot fi introduse date provizorii referitoare la persoane sau bunuri, în scopul urmăririi lor și al controlului la frontiera, dacă:

a) exista indicii temeinice ca persoana în cauza intenționează sa comita sau comite infracțiuni;

b) aprecierea persoanei în cauza permite, în temeiul faptelor sancționate de lege, comise până în prezent, să se presupună ca aceasta va comite și în viitor alte asemenea fapte.

O semnalare poate fi introdusă în SIF de către sau la cererea autorităților responsabile pentru siguranța naționala, dacă permite să se presupună ca informațiile prevăzute la alin. (4) sunt necesare pentru prevenirea unei amenințări grave din partea persoanei în cauza sau a altor amenințări grave pentru siguranța interna și externa a României.

În cadrul supravegherii sub acoperire următoarele informații pot fi culese și introduse în SIF, în totul sau în parte, cu ocazia controlului la frontiera sau a altor controale polițienești și vamale efectuate în interiorul tarii:

a) faptul ca persoana sau vehiculul semnalat a fost găsit;

b) locul, momentul sau motivul verificării;

c) itinerarul și destinația călătoriei;

d) persoanele care însoțesc persoana în cauza sau ocupantii vehiculului;

e) vehiculul utilizat;

f) obiectele transportate;

g) circumstanțele în care a fost gasita persoana sau vehiculul.

Cu ocazia culegerii informațiilor se iau măsuri pentru a nu pune în pericol caracterul discret al supravegherii.

În cadrul controlului specific menționat la alin. (1) persoanele, vehiculele și bunurile transportate pot fi perchezitionate, pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (2) și (3); dacă controlul specific nu este autorizat, acesta se va transforma, în mod automat, în supraveghere.

Datele privind bunurile cautate pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate ca probe într-un proces penal se introduc în SIF.

Dacă în urma unei cautari se descoperă existenta unei semnalari privind un bun găsit, poliția de frontieră contacteaza autoritatea semnalata pentru a conveni asupra măsurilor necesare; în acest scop pot fi transmise și date cu caracter personal, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.

În SIF se introduc date referitoare la următoarele categorii de bunuri:

a) vehiculele cu motor cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cmc, furate sau pierdute;

b) remorcile și rulotele care au o masa neta mai mare de 750 kg, furate sau pierdute;

c) armele de foc furate sau pierdute;

d) formulare cu regim special, în alb, furate sau pierdute;

e) documentele care atesta identitatea persoanei (documente de identitate, pașapoarte, permise de conducere), care au fost furate sau pierdute;

f) bancnotele sau titlurile de valoare suspecte;

g) alte bunuri cu regim special, potrivit legii, furate sau pierdute.

În afară autorităților prevăzute la art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele introduse în SIF și alte autorități publice, în baza protocolului încheiat cu Ministerul de Interne.

Autoritățile prevăzute la alin. (1) și cele prevăzute la art. 52 alin. (1), stabilite sa utilizeze baza de date a SIF, vor comunică Ministerului de Interne, pentru autorizare, structurile proprii desemnate sa utilizeze SIF. Autorizarea va cuprinde datele care se pot cauta și scopul pentru care poate fi efectuată căutarea.

Mijloacele tehnice și costurile necesare realizării accesului se asigura de fiecare autoritate interesată, cu respectarea cerințelor de natura tehnica impuse de gestionarul SIF.

Orice autoritate dintre cele prevăzute la art. 52 alin. (1) și la art. 59 alin. (1) poate reproduce date introduse în SIF de alta autoritate numai cu acordul acesteia și numai pentru îndeplinirea atribuțiilor legale.

Semnalarile autorităților altor state, care au un sistem similar de informare, la care Poliția de Frontiera Română, Poliția Română sau Direcția Generală a Vamilor are acces conform unui document bilateral, se utilizează în conformitate cu prevederile acelui document.

Orice modificare a scopului utilizării datelor din SIF se face cu acordul autorității române sau străine semnalate și numai pentru a preveni o amenințare grava și iminenta pentru interesul public, ordinea publică și siguranța naționala ori săvârșirea altor fapte grave.

Datele nu pot fi utilizate în scopuri administrative; fac excepție datele privind străinii semnalati ca inadmisibili.

Autoritățile prevăzute la art. 52 alin. (1) și la art. 59 alin. (1) sunt responsabile pentru exactitatea, actualitatea și legalitatea introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea în cauza are dreptul sa modifice, din proprie inițiativă sau la solicitarea gestionarului SIF, sa adauge sau sa stearga datele pe care le-a introdus.

Dacă o alta autoritate, un alt organ al administrației de stat sau o altă persoană, alta decât cea semnalata, deține probe ca unele date introduse în SIF nu corespund stării de fapt, informează fără întârziere gestionarul SIF, care are obligația sa ceara autorității semnalate corectarea sau ștergerea datelor în cauza.

Datele introduse în SIF, referitoare la persoanele prevăzute la art. 56, se păstrează numai pe durata necesară atingerii scopului pentru care au fost furnizate. Necesitatea păstrării acestor date se examinează periodic, la un interval de cel mult 3 ani de la introducerea lor, de către autoritatea semnalata. Datele referitoare la bunuri și obiecte se examinează periodic, la un interval de cel mult 1 an.

Organul de control poate stabili, după caz, termene de examinare mai scurte, dacă împrejurările sau faptele semnalate permit acest lucru.

Gestionarul SIF informează autoritățile prevăzute la art. 52 alin. (1) și la art. 59 alin. (1) despre stergerile de date programate în sistem, acordând un preaviz de o luna.

Autoritatea semnalanta poate decide în termenul de examinare sa mențină semnalarea, dacă menținerea ei este necesară scopurilor pentru care a fost facuta. Orice prelungire facuta trebuie comunicată gestionarului SIF. Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și pentru semnalarile care au fost prelungite.

Celelalte date, altele decât cele prevăzute la art. 64, sunt păstrate cel mult 10 ani, datele referitoare la documentele de identitate eliberate și la bancnotele înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare la vehiculele cu motor, remorci și rulote cel mult 3 ani.

După intervalul de timp prevăzut la alin. (1) datele respective se mai păstrează timp de un an într-o arhiva constituită la gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta numai în scopul verificării ulterioare a exactitatii și legalității introducerii datelor în SIF. După trecerea acestui interval datele vor fi distruse.

Fiecare autoritate prevăzută la art. 52 alin. (1) și art. 59 alin. (1) adopta, în ceea ce privește domeniul sau de responsabilitate din cadrul SIF, măsurile necesare pentru:

a) a preveni accesul oricărei persoane neautorizate la instalațiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale;

b) a preveni citirea, copierea, modificarea sau eliminarea suporturilor de date de către persoane neautorizate;

c) a preveni introducerea neautorizata a unor date în fisier și orice consultare, modificare sau ștergere neautorizata a unor date personale introduse în fisier;

d) a preveni utilizarea sistemului de prelucrare automată a datelor de către persoane neautorizate prin intermediul echipamentelor de transmitere a datelor;

e) a garanta ca, în ceea ce privește utilizarea unui sistem automat de prelucrare a datelor, persoanele autorizate au acces numai la datele pentru care sunt responsabile;

f) a garanta ca se pot controla și stabili autoritățile cărora li s-au transmis date personale prin echipamentul de transmitere a datelor;

g) a garanta ca se poate controla și stabili, ulterior, care date personale au fost introduse în sistemul de prelucrare automată a datelor, precum și momentul și persoanele care le-au introdus;

h) a preveni citirea, copierea, modificarea sau ștergerea datelor personale în timpul transmiterii lor sau al transportului suporturilor de date.

Pentru prelucrarea datelor în secțiunea sa fiecare autoritate poate desemna numai persoane cu calificare specială, supuse controalelor de securitate la accesul în spațiile de lucru și la instalațiile utilizate pentru prelucrarea datelor personale.