Legea nr. 39/2003

Autoritățile și instituțiile publice desfășoară activitatea de prevenire a criminalitatii organizate în cadrul Grupului central de analiza și coordonare a activităților de prevenire a criminalitatii, care face parte din Comitetul Național de Prevenire a Criminalitatii, înființat prin

Hotărârea Guvernului nr. 763/2001 .

Grupul central de analiza și coordonare a activităților de prevenire a criminalitatii ia măsurile necesare pentru elaborarea și actualizarea periodică a Planului național de acțiune pentru prevenirea și combaterea criminalitatii organizate, care va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate, realizează și menține în actualitate baza de date privind criminalitatea organizată, monitorizează și evalueaza periodic acest fenomen, luând în considerare atât categoriile de persoane care fac parte din grupurile infractionale organizate sau care au legătură cu asemenea grupuri, cat și victimele criminalitatii organizate.

Publicarea informațiilor statistice și a rapoartelor de evaluare se face anual de către Inspectoratul General al Poliției Române, cu avizul ministrului de interne.

Inițierea sau constituirea unui grup infractional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai grava care intră în scopul grupului infractional organizat.

Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni.

Nu se pedepsește persoana care, săvârșind una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1), denunta autorităților grupul infractional organizat mai înainte de a fi fost descoperit și de a se fi început săvârșirea infracțiunii grave care intră în scopul acestui grup.

Persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecații, denunta și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Infracțiunea de tainuire, prevăzută la art. 221 din Codul penal, dacă bunul provine dintr-o infracțiune grava săvârșită de unul sau mai mulți membri ai unui grup infractional organizat, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, fără ca sancțiunea aplicată să poată depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea grava din care provine bunul tăinuit.

Tăinuirea săvârșită de soț sau de o ruda apropiată nu se pedepsește.

Ministerul de Interne își constituie structuri specializate pentru prevenirea și combaterea criminalitatii organizate, urmând să asigure cadrul organizatoric necesar, precum și pregătirea și specializarea personalului în acest scop.

În cadrul structurilor specializate prevăzute la alin. (1) se pot constitui, în condițiile legii, compartimente tehnice pentru desfășurarea activității de obținere, prelucrare, verificare și stocare a informațiilor din acest domeniu.

În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 7 și 10 se aplică dispozițiile art. 118 din Codul penal privind confiscarea bunurilor.

Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, se confisca echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora.

Veniturile sau alte beneficii materiale obținute din bunurile prevăzute la alin. (2) se confisca.

Dacă bunurile supuse confiscării nu pot fi individualizate față de bunurile dobândite în mod legal, se confisca bunuri până la concurenta valorii bunurilor supuse confiscării.

Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător și veniturilor sau altor beneficii materiale obținute din bunurile supuse confiscării ce nu pot fi individualizate față de bunurile dobândite în mod legal.

Pentru a garanta aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de procedură penală.

Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 7, în scopul strangerii de probe sau al identificarii faptuitorilor, procurorul poate dispune, pe o durată de cel mult 30 de zile:

a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare și a conturilor asimilate acestora;

b) punerea sub supraveghere a sistemelor de comunicații;

c) punerea sub supraveghere sau accesul la sisteme informationale.

Pentru motive temeinice măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi prelungite de procuror prin ordonanța motivată, fiecare prelungire neputând depăși 30 de zile.

Dispozițiile art. 91^1 - 91^5 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

În condițiile prevăzute la alin. (1) procurorul poate dispune sa i se transmită înscrisuri, documente bancare, financiare sau contabile.

Procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție poate autoriza, la solicitarea instituțiilor sau a organelor legal abilitate, efectuarea de livrări supravegheate, cu sau fără sustragerea sau substituirea totală ori parțială a bunurilor care fac obiectul livrării.

Livrarea supravegheată este autorizata prin ordonanța motivată care trebuie să cuprindă, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 203 din Codul de procedură penală, următoarele:

a) indiciile temeinice care justifica măsura și motivele pentru care măsura este necesară;

b) detalii cu privire la bunurile care fac obiectul livrării supravegheate și, după caz, la bunurile care urmează a fi sustrase ori substituite, precum și la bunurile care urmează a le înlocui pe acestea;

c) timpul și locul efectuării livrării sau, după caz, itinerarul ce urmează a fi parcurs în vederea efectuării livrării, dacă acestea sunt cunoscute;

d) datele de identificare a persoanelor autorizate sa supravegheze livrarea.

Nu se poate autoriza efectuarea livrărilor supravegheate în cazul în care prin acestea s-ar pune în pericol siguranța naționala, ordinea sau sănătatea publică.

Autorizarea pentru folosirea politistilor sub acoperire se da de către procurorul desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prin ordonanța motivată, care trebuie să cuprindă, pe lângă mențiunile prevăzute la art. 203 din Codul de procedură penală, următoarele:

a) indiciile temeinice care justifica măsura și motivele pentru care măsura este necesară;

b) identitatea sub care politistul sub acoperire urmează sa desfășoare activitățile autorizate;

c) numele lucrătorului din structura specializată, desemnat ca persoana de legătură a politistului sub acoperire;

d) activitățile pe care le poate desfășura politistul sub acoperire;

e) perioada desfășurării activităților autorizate.

Persoana de legătură din cadrul structurii specializate din care face parte politistul sub acoperire are obligația de a prezenta procurorului rapoarte periodice referitoare la activitățile desfășurate de politistul sub acoperire. Rapoartele periodice au caracter confidențial, se întocmesc în forma scrisă pe baza informațiilor furnizate, în măsura posibilului, de către politistul sub acoperire și trebuie să cuprindă detalii referitoare la toate activitățile desfășurate de acesta, datele și informațiile culese cu privire la infracțiunile grave săvârșite sau care urmează să fie săvârșite și la făptuitori, precum și orice alte date și informații necesare pentru prevenirea infracțiunilor grave.

În cazuri temeinic justificate politistul sub acoperire poate solicita autorizarea desfășurării și a altor activități decât cele pentru care exista autorizarea, potrivit art. 18 alin. (1), procurorul urmând să se pronunțe de îndată prin ordonanța motivată, în cazul aprobării acestei solicitări.

În cazul în care politistul sub acoperire desfășoară alte activități decât cele pentru care a primit autorizarea prevăzută la alin. (1) sau la art. 18 alin. (1), precum și dacă intră în posesia unor informații referitoare la posibilitatea survenirii unui pericol imediat, acesta informează de îndată ce este posibil persoana de legătură, care are obligația de a aduce neîntârziat aceste informații la cunoștința procurorului care a dat autorizarea. Procurorul se pronunța de îndată prin ordonanța motivată, autorizând activitățile desfășurate de politistul sub acoperire sau, după caz, retragand autorizația acordată în condițiile alin. (1) sau ale art. 18 alin. (1) și luând măsurile care se impun, în condițiile legii.

Ministerul de Interne, Ministerul Justiției și Ministerul Public cooperează în mod direct și nemijlocit, în condițiile legii și cu respectarea obligațiilor decurgând din instrumentele juridice internaționale la care România este parte, cu instituțiile având atribuții similare din alte state, precum și cu organizațiile internaționale specializate în domeniu.

Cooperarea care se organizează și se desfășoară, potrivit alin. (1), în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor transnationale săvârșite de grupuri infractionale organizate poate avea ca obiect, după caz, asistența judiciară internationala în materie penală, extrădarea, identificarea, blocarea, sechestrarea și confiscarea produselor și instrumentelor infracțiunii, desfășurarea anchetelor comune, schimbul de informații, asistența tehnica sau de alta natura pentru culegerea și analiza informațiilor, formarea personalului de specialitate, precum și alte asemenea activități.

În cadrul cooperării internaționale în domeniul confiscării autoritățile competente, potrivit legii, iau măsuri pentru:

a) primirea, transmiterea și executarea deciziilor de confiscare ale autorităților competente străine, la cererea acestora, formulate în condițiile legii;

b) dispunerea confiscării bunurilor, în condițiile prezentei legi, în cazul în care exista o solicitare în acest sens din partea unei autorități competente străine.

Instanța poate dispune transmiterea bunurilor confiscate, conform prezentului articol, la autoritatea competentă străină care a formulat o cerere în condițiile alin. (1), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) exista o solicitare formulată în acest sens de autoritatea competentă străină;

b) bunurile care urmează să fie transmise acestei autorități sunt destinate să fie restituite persoanelor vătămate sau sa servească la justa despăgubire a acestora.

La solicitarea autorităților competente române sau ale altor state, pe teritoriul României se pot desfășura anchete comune, în vederea prevenirii și combaterii infracțiunilor transnationale săvârșite de grupuri infractionale organizate.

Anchetele comune prevăzute la alin. (1) se desfășoară în baza tratatelor bilaterale sau multilaterale încheiate de autoritățile competente.

Reprezentanții autorităților competente române pot participa la anchete comune desfășurate pe teritorii ale altor state, cu respectarea legislatiilor acestora.