Decizia nr. 1419/2009

Tudorel Toader - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, arătând că norma cuprinsă în textul de lege criticat reprezintă o opțiune politică a legiuitorului, care nu intră în conflict cu niciuna dintre prevederile constituționale și convenționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.704/62/2008, Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Brașov într-o cauză având ca obiect anularea unui act emis de autorități publice locale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că este neconstituțională, "nedreaptă și imorală", soluția legislativă conținută de textul de lege criticat, potrivit căreia candidații care au participat la alegeri, dar nu au fost aleși în urma votului exprimat și a procesului de repartizare a mandatelor de consilier, pot pretinde să fie validați în funcția de consilier local în ipoteza în care cei aleși și-au dat demisia sau nu au depus jurământul cerut de lege. Precizează că, în opinia sa, "a accepta ca un candidat neales, care a figurat pe lista unui partid, să fie validat și să între în exercitarea mandatului său ar reprezenta o modificare a voinței politice a alegătorului".

Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că procedura prevăzută la

art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

nu face altceva decât să respecte votul exprimat de alegători, căci în sistemul votului de listă, cum este cel al alegerii consilierilor locali, votul este acordat partidului, iar nu doar unui anumit candidat din lista pe care acesta o propune.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale, precizând că principiul autonomiei locale nu presupune totala independență și competența exclusivă a autorităților publice din unitățile administrativ-teritoriale, ci acestea trebuie să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul țării, dispozițiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au următoarea redactare:

- Art. 33: "În cazul în care consilierul local declarat ales renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanți, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile."

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: celor ale art. 16 care garantează egalitatea în drepturi, ale art. 37 referitor la dreptul de a fi ales și ale art. 121 alin. (1) care prevede autoritățile administrației publice prin intermediul cărora se realizează autonomia locală în comune și orașe. Se invocă, de asemenea, și dispozițiile art. 3 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care stabilesc obligația statelor membre ale Consiliului Europei de a organiza periodic alegeri libere.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare. Pentru a decide astfel, instanța de contencios constituțional observă că, în considerentele

Deciziei nr. 419 din 26 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, a reținut că, "la nivelul administrației publice locale, mandatul consilierilor locali care compun organele administrației publice locale, respectiv consiliul local, este obținut prin votul majoritar al electoratului dintr-o anumită comunitate teritorială limitată, vot ce exprimă voința politică a cetățenilor pentru constituirea autorităților locale. Conform art. 8 alin. (2) din Constituție, partidele politice contribuie la definirea și exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației. Potrivit actualului sistem electoral, reglementat de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, alegerile locale se caracterizează prin scrutinul de listă, fiind sarcina partidelor politice ca, în considerarea rolului conferit de art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală, să selecteze, să pregătească și să sprijine anumiți membri în calitate de candidați înscriși pe aceste liste. În atare condiții, este evident că votul cetățenilor vizează un anumit partid politic, care se individualizează printr-un program politic propriu, și nu candidații înscriși pe lista acelui partid. Opțiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic."

În acord cu cele statuate prin decizia mai sus citată, Curtea nu poate reține critica de neconstituționalitate potrivit căreia înlocuirea, în condițiile prevăzute de

art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , a mandatului unui consilier local declarat ales cu mandatul primului supleant înscris pe lista aceluiași partid politic este de natură să denatureze voința electoratului, nesocotindu-se, astfel, în opinia autorului excepției, dispozițiile art. 37 din Legea fundamentală și cele ale art. 3 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Dimpotrivă, Curtea constată că, prin textul legal criticat, se urmărește păstrarea configurației politice în cadrul autorităților administrației publice locale, așa cum aceasta a rezultat din votul alegătorilor. Cu prilejul pronunțării deciziei mai sus menționate, Curtea a observat că, "în cazul în care, până la validarea mandatului, supleantul și-a pierdut apartenența la partidul pe a cărui listă a fost înscris, se va supune validării mandatul supleantului următor înscris pe listă, în felul acesta respectându-se voința cetățenilor care au votat lista."

Totodată, Curtea constată că nu poate reține nici contrarietatea dintre dispozițiile

art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

și principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, textul de lege criticat neavând drept consecință introducerea vreunei discriminări, pozitive sau negative, între persoane aparținând aceleiași categorii, toți candidații fiind susceptibili de a intra sub incidența normei ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate.

De asemenea, textul de lege criticat este conform prevederilor art. 121 alin. (1) din Constituție, întrucât nu afectează în niciun mod dreptul și posibilitatea concretă a consiliilor locale de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, problemele acestora. Prin urmare, textul de lege supus controlului de constituționalitate satisface pe deplin exigențele impuse de principiul autonomiei locale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Municipiului Brașov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 noiembrie 2009.